Bruxism: cauze, simptome, tratament

Definirea bruxismului

Bruxismul reprezinta o tulburare functionala care se manifesta prin scrasnirea sau inclestarea dintilor in timpul zilei sau, mai frecvent, in timpul somnului. Este o afectiune comuna atat in randul adultilor, cat si al copiilor. Exista doua tipuri principale de bruxism - bruxismul de zi, cunoscut si sub numele de bruxism diurn, si bruxismul de noapte, sau bruxismul de somn. Bruxismul de zi este adesea cauzat de stres sau anxietate, in timp ce bruxismul de noapte nu este intotdeauna legat de stres si poate fi mai dificil de tratat.

Bruxismul poate duce la o serie de probleme de sanatate, inclusiv:

• dureri de cap;
• dureri de maxilar;
• uzura dintilor si chiar pierderea acestora;
• tulburari de somn (atat pentru persoana afectata, cat si pentru partenerul de dormit).

Desi bruxismul este o afectiune care afecteaza in primul rand dintii si maxilarul, poate avea si un impact asupra sanatatii generale a unei persoane. Stresul si anxietatea sunt adesea legate de bruxism, astfel ca tratamentul acestei afectiuni poate implica si abordarea acestor probleme de sanatate mintala.

Cauzele bruxismului

Se crede ca bruxismul este cauzat de un dezechilibru al neurotransmitatorilor creierului, dar sunt si alte cauze specifice care pot duce la apariția acestei afecțiuni.

Unele tratamente medicamentoase

Se crede ca unele medicamente, cum ar fi antidepresivele sau antipsihoticele (inhibitori selectivi ai absorbtiei serotoninei), pot cauza bruxismul. Poate fi vorba si despre medicamente care duc la modificari ale sistemului nervos central. 

Stres/anxietate

Stresul si anxietatea sunt elemente asociate bruxismului care se manifesta in timpul somnului. Conform studiilor, aproximativ 70% dintre cazurile de macinare a dintilor se datoreaza anxietatii si stresului. Se pare ca stresul provocat de locul de munca afecteaza nu doar somnul, dar duce si la manifestarile acestei afectiuni. De asemenea, persoanele care lucreaza in ture sunt mai predispuse la bruxism.

Tip de personalitate agresiv sau suprasensibil

Specialistii in sanatate orala spun ca anumite tipuri de personalitate pot fi afectate deaceasta boala. In general, bruxismul afecteaza persoanele care isi manifesta frecvent furia, durerea sau frustrarea. De asemenea, afecteaza si persoanele care au tendinte agresive, competitive sau cele care sunt autocritice si sensibile la critica.

Tulburari de somn

Bruxismul este legat de comportamentele din timpul somnului (vorbit, mormait, lovituri cu pumnul sau picioarele). Poate, de asemenea, sa fie asociat cu afectiunea numita paralizie in somn (persoana are senzatia ca nu se poate misca in timp ce se trezeste sau adoarme). Bruxismul este asociat si cu apneea (oprirea respiratiei pentru cateva secunde in timpul somnului). 

Stil de viata

Consumul de alcool si bauturi cofeinizate, fumatul si administrarea de somnifere se pot numara printre obiceiurile zilnice ale multor persoane. S-a constatat ca bruxismul este frecvent la persoanele al caror stil de viata presupune utilizarea acestor substante psihoactive.

Droguri recreative

Drogurile recreative (cocaina, heroina, metamfetamina, ecstasy) cresc riscul de bruxism. Acestea stimuleaza sistemul nervos central si sunt implicate in functii esentiale in sistemul nervos central (invatarea, miscarea corpului, reglarea hormonilor, ciclul de somn). De asemenea, sunt implicate si in tulburarile care duc la macinarea dintilor. 

Paraziti intestinali

Persoanele care sunt infectate cu paraziti intestinali sunt predispuse la macinarea dintilor. Oamenii se infecteaza cu acestia atunci cand intra in contact cu materii fecale infectate care pot fi prezente in apa, alimente sau sol. 

Sindromul Down

Persoanele cu sindromul Down au in general dintii mai mici decat media, cu radacini mai scurte, cu dinti aglomerati sau lipsa. Macinarea dintilor este un efect secundar frecvent al afectiunilor orale in cazul acestor persoane.

Paralizie cerebrala

Aceasta este o tulburare neurologica ce afecteaza coordonarea musculara si miscarea corpului. Unii pacienti cu paralizie cerebrala au adesea dintii aglomerati sau nealiniati, ceea ce poate duce la bruxism.

Simptomele bruxismului

Bruxismul se manifesta prin:

• treziri repetate;
• dinti aplatizati, fracturati, rupti sau sensibili;
• smaltul dintilor este uzat, este expusă dentina (interiorul dintelui);
• cresterea durerii dentare sau a sensibilitatii dentare;
• muschi tensionati ai fetei si maxilarului;
• dureri de maxilar, gat, fata;
• dureri de cap, incepand de la tample.

Simptomele bruxismului pot induce in eroare pentru ca sunt asemanatoare cu manifestarile altor probleme de sanatate. Se recomanda sa consulti un medic stomatolog pentru stabilirea unui diagnostic si tratament ori de cate ori se manifesta simptomele amintite.

Daca bruxismul nu este tratat, poate avea un impact pe termen lung asupra sanatatii. Tulburarile temporomandibulare sunt una dintre complicatiile pe termen lung ale bruxismului si pot cauza durere si disconfort in zona maxilarului si a articulatiei temporomandibulare. De asemenea, bruxismul netratat poate duce la pierderea dintilor si poate contribui la aparitia altor probleme de sanatate, precum tulburari de somn si probleme de alimentatie.

Diagnosticarea bruxismului

Este foarte posibil ca medicul stomatolog sa verifice daca exista semne de bruxism, inclusiv in cazul copiilor. Iata care sunt pasii diagnosticarii:

• evaluare: daca pacientul prezinta simptome, medicul stomatolog cauta sa identifice schimbarile de la nivelul dintilor si a gurii, pentru a vedea daca procesul este progresiv si daca pacientul are nevoie de tratament sau nu.
• determinarea cauzei bruxismului: daca medicul considera ca pacientul prezinta un risc mare de a avea bruxism, el va pune intrebari despre sanatatea dentara generala, medicamente, rutina zilnica, obiceiuri de somn. Medicul poate verifica: sensibilitatea muschilor maxilarului, anomalii dentare evidente (dinti rupti sau lipsa), alte leziuni dentare (identificate cu ajutorul razelor X).
• recomandare medicala catre medicul specialist in medicina somnului: acesta poate efectua mai multe teste pentru a evalua episoadele de macinare a dintilor sau pentru a determina daca pacientul are apnee in somn sau oricare alte tulburari de somn.

Pentru a confirma diagnosticul de bruxism, pot fi efectuate si alte teste si examene medicale. De exemplu, electromiografia poate fi utilizata pentru a masura activitatea musculara a maxilarului in timpul somnului. Aceasta testare poate ajuta la detectarea bruxismului nocturn. De asemenea, polisomnografia, un test complet de somn, poate fi utilizata pentru a identifica bruxismul si pentru a evalua alte tulburari de somn asociate.

Daca anxietatea sau alte tulburari psihologice par sa fie asociate macinarii dintilor, este posibil ca pacientul sa fie indrumat catre un terapeut. Este indicat ca pacientul sa raspunda la intrebarile medicului. Iata cateva dintre cele mai importante:

• de cand au inceput sa se manifeste simptomele?
• simptomele sunt continue sau ocazionale?
• cat de severe sunt manifestarile?
• sunt situatii in care simptomele se amelioreaza?
• exista momente in care simptomele se agraveaza?

Diagnosticarea timpurie a bruxismului este extrem de importanta pentru a preveni deteriorarea ulterioara a dintilor si a altor probleme de sanatate asociate. Pacientii trebuie sa fie constienti de semnele si simptomele bruxismului si sa solicite ajutor medical atunci cand apar. Un diagnostic precoce poate permite initierea unui tratament adecvat si poate preveni complicatiile ulterioare.

Cum se trateaza bruxismul

Daca te-ai intrebat cum scapi de bruxism, este bine sa stii ca in multe situatii tratamentul nu este recomandat (mai ales in cazul copiilor, dar si al adultilor, daca macinarea dintilor nu este foarte grava). Daca insa bruxismul este sever, medicul poate indica solutii dentare, terapii si medicamente pentru a preveni leziuni ale dintilor si pentru a ameliora durerea sau disconfortul maxilarului: 

• utilizarea gutierelor de bruxism: gutierele sunt dispozitive bucale efectuate din plastic. Pot fi folosite noaptea dar si ziua si impiedica contactul ocluzal. Se pot purta cateva saptamani sau chiar 6-8 luni. In toata aceasta perioada, pacientul este consultat lunar de catre medicul stomatolog. Acesta realizeaza modificarile gutierei in functie de cum s-a modificat sistemul masticator al pacientului. Abia dupa ce sistemul este relaxat se poate trece la pasul urmator (tratament ortodontic, protetic, sau chirurgical).
• schimbarea ocluziei dentare: se poate face acest lucru cu ajutorul unui aparat dentar care se fixeaza pe dinti pentru a-i realinia, astfel incat pozitia mandibulei sa fie una care sa permita ocluzia dentara normala. 
• aplicarea coroanelor dentare: daca dintii sunt foarte afectati in ceea ce priveste smaltul dentar, stomatologul poate recomanda aplicarea coroanelor dentare. Se ating astfel 2 tinte, pe de o parte estetica dintilor si in al doilea rand coroanele dentare participa activ la procesul de masticatie.

Medicul poate recomanda de asemenea:

• exersarea unei pozitionari corecte a gurii si a mandibulei;
• pacientul poate exersa controlarea activitatii muschilor mandibulei.

Tratamentul medicamentos

Tratamentul medicamentos in cazul bruxismului include relaxante musculare, antidepresante sau medicamente impotriva anxietatii, cu scopul ca pacientul sa se elibereze de stres si de alte probleme emotionale care pot cauza bruxism.

Modificari ale stilului de viata

Acestea sunt masuri de auto-ingrijire care ajuta la prevenirea sau ameliorarea bruxismului:

• reducerea stresului: in cazul in care pacientul sufera de anxietate sau stres, medicul poate recomanda terapie comportamentala cognitiva. In principal, pacientul trebuie sa invete sa se relaxeze pentru a avea un somn odihnitor. Exista metode de relaxare precum: yoga, masaj, o baie prelungita, exercitii de respiratie sau terapie prin muzica.
• evitarea substantelor stimulatoare seara: nu se recomanda consum de cofeina sau ceai cu cafeina dupa cina. De asemenea, nu se recomanda consum de alcool, pentru ca poate agrava bruxismul.
• se recomanda un somn bun: 7-8 ore pe noapte, in cazul adultilor.

Tratamentul bruxismului poate implica mai multe metode, in functie de cauzele si severitatea simptomelor. In primul rand, tratamentul medical poate fi necesar in anumite cazuri, mai ales daca bruxismul este cauzat de anxietate sau stres. In astfel de situatii, medicul specialist poate prescrie anxiolitice sau antidepresive pentru a reduce simptomele bruxismului. Un alt aspect important in tratamentul bruxismului sunt dispozitivele dentare. Acestea sunt realizate la masura de catre medicul stomatolog si se potrivesc peste dintii de sus sau de jos, avand rolul de a proteja dintii de efectele daunatoare ale bruxismului si de a preveni uzura acestora.

In cazurile in care bruxismul este cauzat de probleme emotionale sau psihologice, serviciile de consiliere pot fi o metoda eficienta de tratament. Consilierea poate ajuta pacientul sa-si identifice si sa-si rezolve problemele emotionale, contribuind astfel la reducerea bruxismului. Este important sa mentionam ca fiecare caz de bruxism este unic si poate necesita o abordare personalizata in tratament. De aceea, este recomandat sa consulti un medic specialist inainte de a incepe orice forma de tratament.

Cum se poate preveni bruxismul

Sunt si alte masuri care pot ajuta la preventia bruxismului:

• evita sau redu alimentele si bauturile care contin cofeina (cola, ciocolata, cafea);
• evita alcoolul, bruxismul pare sa se intensifice dupa consumul de alcool;
• nu consuma guma de mestecat, pentru ca acest obicei permite muschilor maxilarului sa se obisnuiasca mai mult cu inclestarea si va duce la un risc mai mare de macinare a dintilor; 
• nu-ti inclesta dintii ziua. Daca observi ca ai acest obicei, pozitioneaza limba intre dinti, pentru a antrena muschii maxilarului sa se relaxeze;
• relaxeaza muschii maxilarului noaptea aplicand un prosop cald pe obraz.

Pentru a preveni bruxismul, este important sa adopti un stil de viata sanatos. Reducerea nivelului de stres este esentiala in prevenirea bruxismului. Acest lucru poate fi realizat prin tehnici de relaxare, cum ar fi meditatia, yoga sau terapia cognitiv-comportamentala. De asemenea, este important sa limitezi consumul de alcool, cofeina si tutun, deoarece acestea pot creste riscul de a dezvolta bruxism. Alcoolul si cofeina pot avea un efect stimulant asupra sistemului nervos central, ceea ce poate contribui la aparitia bruxismului.

Un alt aspect important in prevenirea bruxismului este controlul posturii si a obiceiurilor nesanatoase. Multe persoane care sufera de bruxism au tendinta de a-si inclesta dintii in timpul zilei. Prin urmare, este crucial sa fii constient de postura ta si sa eviti obiceiurile care pot contribui la acest comportament, cum ar fi mestecatul gumei sau inclestarea dintilor atunci cand esti stresat. 

Bruxism la copii

Bruxismul nu este un obicei specific adultilor, ci si copiilor (aproximativ 30% dintre copii isi macina dintii). Copii isi macina dintii mai ales in 2 perioade:

• cand le apar dintii de lapte;
• cand le apar dintii permanenti.

Caracteristicile specifice ale bruxismului la copii includ frecventa ridicata a manifestarii acestui comportament, care poate fi zilnic sau chiar de mai multe ori pe zi. De obicei, bruxismul la copii este mai frecvent in timpul noptii, in timp ce dorm, insa poate aparea si in timpul zilei, in special in situatii de stres sau anxietate. Intensitatea bruxismului poate varia de la caz la caz, iar efectele asupra danturii pot fi vizibile prin uzura dentara sau chiar fracturi. Bruxismul in cazul copiilor nu duce in general la probleme. Macinarea dintilor poate provoca dureri de maxilar, dureri de cap, uzura de dinti. Trebuie consultat medicul stomatolog daca dintii copilului sunt afectati sau daca cel mic se plange de sensibilitate dentara ori durere de dinti. Iata cateva sfaturi pentru a ajuta un copil sa nu-ti mai macine dintii:

• redu stresul copilului, mai ales inainte de culcare.
• incearca sa-i faci masaj si exercitii de stretching pentru a-i relaxa muschii.
• asigura-te ca cel mic se hidrateaza adecvat. Deshidratarea poate fi asociata in unele situatii cu bruxismul.
• du copilul la stomatolog pentru o evaluare periodica a danturii.

Pentru tratamentul si prevenirea bruxismului la copii, exista mai multe optiuni disponibile. Utilizarea gutierelor dentare, care se poarta in timpul noptii, poate ajuta la protejarea dintilor de efectele bruxismului. Terapia comportamentala poate fi, de asemenea, eficienta in reducerea stresului si anxietatii care pot contribui la bruxism. De asemenea, modificarea dietei si evitarea alimentelor sau bauturilor care pot stimula bruxismul, cum ar fi cele bogate in cafeina, poate fi benefica.

Rezumat

• Cei mai multi oameni cred ca bruxismul este inofensiv si poate fi ignorat. Chiar daca bruxismul este inofensiv in stadiul initial, acesta poate duce la mai multe probleme care sunt complicate si costisitoare. Tocmai de aceea se recomanda controale periodice la stomatolog, fiindca acesta poate sa detecteze semnele timpurii de bruxism.
• De asemenea, urmareste stilul de viata si ai grija ca acesta sa fie echilibrat si sanatos. Evita bauturile cofeinizate, alcoolul si fumatul, in special seara. Foarte important, redu nivelul de stres de peste zi.

Ce sa faci in caz de bruxism 

• Identifica modalitati de relaxare: exercitii de respiratie, muzica, exercitii fizice regulate.
• Dormi suficient, mergi la culcare la aceeasi ora in fiecare noapte, relaxeaza-te inainte de culcare si asigura-te ca dormitorul este intunecat, aerisit si linistit.
• Administreaza analgezice daca apar dureri de maxilar sau inflamatii.
• Foloseste comprese reci (pachete cu gheata invelite in prosop) 20-30 de minute pentru a ajuta la ameliorarea inflamatiei. 
• Du-te la controale stomatologice regulate.

Ce sa nu faci in caz de bruxism

• Nu fuma!
• Nu fa abuz de alcool!
• Nu consuma substante precum cocaina sau ecstasy!
• Nu consuma guma de mestecat sau alimente tari daca ai dureri de dinti sau maxilare!

In concluzie, bruxismul este o afectiune care nu trebuie ignorata, avand potentialul de a cauza probleme dentare serioase si disconfort. Identificarea timpurie a simptomelor, intelegerea cauzelor si explorarea optiunilor de tratament pot ajuta la gestionarea eficienta a acestei conditii. Pentru informatii suplimentare despre bruxism, diagnosticul sau tratamentele disponibile, va indemnam sa explorati site-ul nostru, Drmax.ro. Aici veti gasi o multime de articole utile si produse relevante, care va pot sprijini in gestionarea bruxismului.

Disclaimer

Daca aveti intrebari sau nelamuriri medicale, va rugam sa discutati cu medicul dumneavoastra. Articolele noastre nu reprezinta un substitut pentru sfatul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medicul specialist.

Acest articol a fost realizat in baza informatiilor preluate din urmatoarele surse:

1. Mayo Clinic, „Bruxism (teeth grinding)”: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/bruxism/symptoms-causes/syc-20356095#:~:text=Doctors%20don't%20completely%20understand,%2C%20anger%2C%20frustration%20or%20tension
2. Mayo Clinic, „Bruxism (teeth grinding)”: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/bruxism/diagnosis-treatment/drc-20356100
3. WebMD, „Dental health and teeth grinding (Bruxism)”: https://www.webmd.com/oral-health/guide/teeth-grinding-bruxism
4. Johns Hopkins Medicine, „Bruxism”: https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/bruxism
5. Carrum Downs Dental, „What are the bruxism symptoms causes and treatment”: https://carrumdownsdental.com.au/what-are-the-bruxism-symptoms-causes-and-treatment/
6. NHS, „Teeth grinding (bruxism)”: https://www.nhs.uk/conditions/teeth-grinding/