Bypass coronarian: in ce consta, efecte, riscuri asociate

Ce inseamna bypassul coronarian?

Bypassul arterelor coronare este o interventie chirurgicala ce restabileste fluxul sanguin in zonele inimii, fiindca aceasta nu primeste suficient sange. Aceasta interventie chirurgicala poate imbunatati functia inimii si modul in care se simte pacientul, in special atunci cand acesta a suferit un atac de cord sau exista un risc crescut de a suferi unul. Sunt si alte denumiri pentru aceasta interventie chirurgicala:

• operatie de bypass aorto-coronarian prin grefare;
• operatie de bypass cardiac;

Operatia de bypass coronarian nu vindeca boala cardiaca care a cauzat un blocaj, cum ar fi ateroscleroza sau boala coronariana, dar poate reduce simptomele (durerea toracica si dificultatile de respiratie) (1).

Care sunt simptomele bolii coronariene?

Varsta medie a persoanelor care se supun unei operatii de bypass coronarian este de aproximativ 66 de ani. Aproximativ 72% dintre persoanele care fac aceasta interventie sunt barbati (2). Medicul foloseste operatia de bypass coronarian pentru a trata un blocaj sau o ingustare a uneia sau mai multor artere coronare, cu scopul de a restabili alimentarea cu sange a muschiului cardiac. Simptomele bolii coronariene pot include:

• dureri in piept;
• oboseala severa;
• palpitatii;
• ritmuri cardiace anormale;
• dificultati de respiratie;
• umflaturi la nivelul mainilor si picioarelor;
• indigestie.

De asemenea, este posibil ca pacientul sa nu aiba niciun simptom in faza incipienta a bolii coronariene, insa boala va continua sa progreseze pana cand va exista un blocaj suficient de mare al arterelor pentru a provoca simptome si probleme. Daca alimentarea cu sange a muschiului cardiac continua sa scada ca urmare a blocarii unei artere coronare, este posibil ca pacientul sa aiba un atac de cord. Daca fluxul de sange nu poate fi restabilit in zona particulara a muschiului cardiac afectata, tesutul moare. Foarte important, exista si alte motive pentru ca medicul cardiolog sa recomande o operatie de bypass coronarian (3).

Riscurile bypass-ului coronarian

Cele mai frecvente riscuri ale bypass-ului coronarian sunt:

• sangerare in timpul sau dupa operatie;
• cheaguri de sange care pot provoca atac de cord, accident vascular cerebral sau probleme pulmonare;
• infectie la locul inciziei;
• pneumonie;
• probleme de respiratie;
• pancreatita;
• insuficienta renala;
• ritmuri cardiace anormale;
• esecul grefei;
• deces (1).

In ceea ce priveste complicatiile pe termen lung, acestea pot include:

• probleme cardiace recurente;
• angina;
• insuficienta cardiaca;
• probleme de memorie sau de concentrare;
• depresie sau anxietate. Riscul de a dezvolta o boala arteriala la nivelul grefei este o complicatie pe termen lung semnificativa. Aceasta poate duce la necesitatea unei noi interventii chirurgicale. 

Asadar, bypassul coronarian, ca orice interventie chirurgicala majora, prezinta un set de riscuri pe care pacientul trebuie sa le inteleaga. Cu toate acestea, in multe cazuri, beneficiile acestei interventii (reducerea durerii, cresterea calitatii vietii si, in unele cazuri, salvarea vietii) pot depasi riscurile. 

Testele necesare inainte de procedura

Bypass-ul coronarian este o interventie chirurgicala majora, iar pacientii care o fac trebuie sa treaca mai intai printr-o gama larga de teste si alte pregatiri cum ar fi:

• electrocardiograma (ECG sau EKG);
• ecocardiograma;
• test de efort;
• test nuclear de efort cardiac;
• cateterizare cardiaca;
• angiografie cu raze X sau angiografie prin tomografie computerizata (CT);
• scanare coronariana de calciu;
• teste de laborator: o analiza completa a sangelui, care analizeaza colesterolul, glicemia si alti factori. Alte teste posibile includ teste de urina, pentru a vedea cat de bine functioneaza rinichii (2).
  
  

La ce sa te astepti de la interventia de bypass coronarian?

Inainte de procedura

Daca operatia de bypass coronarian este o procedura programata, de obicei pacientul este internat in spital in dimineata operatiei, pentru ca are mai multe teste cardiace si analize de sange de facut. 

In timpul procedurii

Inainte de a intra in sala de operatie, pacientului i se introduce o perfuzie in antebrat sau in mana si i se administreaza un sedativ, pentru a-l ajuta sa se relaxeze. Cand pacientul se afla in sala de operatie, se poate astepta la urmatoarele lucruri:

• anestezice: primeste o combinatie de medicamente prin perfuzie si o masca faciala. Aceasta se numeste anestezie generala;
• aparat de respiratie: medicul introduce un tub de respiratie in gura. Acest tub se ataseaza la un aparat de respiratie numit ventilator. Aparatul respira pentru pacient in timpul si imediat dupa operatie;
• aparat inima-plamani: in timpul interventiei chirurgicale, un aparat cord-pulmonar mentine sangele si oxigenul sa circule prin corp. 

Operatia de bypass coronarian dureaza de obicei intre 3 si 6 ore. Durata este in functie de cate artere sunt blocate. De obicei, un chirurg face o taietura lunga in centrul pieptului, de-a lungul sternului. Chirurgul desface cutia toracica pentru a ajunge la inima. Dupa ce pieptul este deschis, inima este oprita temporar cu medicamente. Se porneste aparatul cord-pulmonar. Chirurgul indeparteaza o sectiune de vas de sange sanatos, adesea din interiorul peretelui toracic sau din partea inferioara a piciorului. Aceasta bucata de tesut sanatos se numeste grefa. Chirurgul ataseaza capetele grefei sub artera cardiaca blocata. Astfel se creeaza o noua cale de circulatie a sangelui in jurul blocajului. In timpul operatiei de bypass coronarian, pot fi folosite mai multe grefe. Unele variante ale operatiei de bypass coronarian includ:

• operatia fara pompa sau operatia cu inima care bate: uneori, in timpul operatiei de by-pass coronarian nu se utilizeaza un aparat inima-plamani. In schimb, operatia se face pe inima care bate. Un echipament special stabilizeaza zona specifica a inimii care este operata. Acest tip de interventie chirurgicala poate fi o provocare, deoarece restul inimii este inca in miscare. Nu este o optiune pentru toata lumea.
• chirurgie minim invaziva: un chirurg cardiolog face operatia prin incizii mici in piept. Robotica si imagistica video il ajuta pe chirurg sa opereze prin zonele mai mici. Chirurgia cardiaca minim invaziva ar putea fi numita chirurgie cu acces la port sau chirurgie prin gaura cheii.
• dupa efectuarea operatiei, medicul restabileste bataile inimii si opreste aparatul cord-pulmonar. Chirurgul foloseste sarma pentru a inchide osul toracic. Sarma ramane in corpul pacientului dupa ce osul se vindeca.

Dupa procedura

Dupa operatia de bypass coronarian, medicul verifica si se asigura ca pacientul se simte cat mai confortabil posibil. Este posibil sa aiba dureri la trezire. De obicei, pacientul se poate astepta la:

• tub de respiratie: acesta ramane in gat pana cand pacientul poate respira singur;
• sedere in spital: pacientul este posibil sa ramana in spital 1-2 zile intr-o unitate de terapie intensiva. Durata intregii sederi in spital depinde de modul in care pacientul se recupereaza si daca are complicatii. Unele persoane care au suferit o operatie de bypass coronarian pleaca acasa in decurs de o saptamana;
• verificari ale ritmului cardiac si ale respiratiei: aparatele inregistreaza respiratia si ritmul cardiac. De asemenea, pacientului i se verifica frecvent temperatura;
• medicamente: sunt administrate prin perfuzie pentru a reduce durerea si a preveni complicatiile, cum ar fi cheagurile de sange;
• reabilitare cardiaca: consilierea si exercitiile fizice ajuta la imbunatatirea sanatatii inimii dupa o operatie pe cord.

Dupa operatie pacientul trebuie sa urmareasca simptomele complicatiilor. Se recomanda sa anunte medicul daca are:

• febra;
• ritm cardiac rapid;
• durere noua sau inrautatita in jurul ranii toracice;
• o schimbare a culorii pielii in jurul ranii toracice;
• sangerare sau alte scurgeri din rana toracica.

De obicei, este nevoie de aproximativ 6 pana la 12 saptamani pentru ca pacientul sa se recupereze dupa operatia de bypass coronarian. Cu acordul medicului, pacientul poate sa conduca, sa lucreze, sa faca sport si sa-si reia activitatea sexuala dupa 4- 6 saptamani. Dar fiecare persoana se recupereaza diferit (1). 

Rezultatele bypass-ului coronarian

Dupa ce se recupereaza dupa o operatie de bypass coronarian, majoritatea oamenilor se simt mai bine. Unii pacienti nu mai prezinta simptome timp de multi ani. Dar grefa sau alte artere se pot infunda in viitor. Daca se intampla acest lucru, este posibil ca pacientul sa aiba nevoie de o alta operatie sau procedura.

Recuperarea dupa un bypass coronarian

Rezultatele pe termen lung depind de cat de bine controleaza pacientul tensiunea arteriala si nivelul colesterolului si de existenta afectiunilor cronice, cum ar fi diabetul. De aceea este important ca pacientul sa ia medicamentele prescrise conform indicatiilor. Pot ajuta urmatoarele masuri:

• renuntarea la fumat: fumatul este un factor de risc major pentru bolile de inima, in special pentru ateroscleroza. Renuntarea la fumat este cel mai bun mod de a reduce riscul de boli de inima si complicatiile sale. 
• consumul de alimente sanatoase: alege multe fructe, legume si cereale integrale. Limiteaza zaharul, sarea si grasimile saturate.
• gestionarea greutatii: supraponderabilitatea creste riscul de boli de inima. 
• exercitii fizice: sportul ajuta la controlarea diabetului, a colesterolului ridicat si a tensiunii arteriale ridicate. 
• gestionarea stresului: daca pacientul are anxietate sau depresie trebuie sa discute cu medicul.
• odihna suficienta: un somn slab poate creste riscul de boli de inima si alte afectiuni cronice. Adultii ar trebui sa doarma intre 7-9 ore zilnic (1).

Bypassul coronarian reprezinta o interventie chirurgicala majora, care are scopul de a imbunatati circulatia sangelui in muschiul cardiac. Procedura, efectele, riscurile asociate si recuperarea dupa bypass au fost analizate in detaliu in acest articol. Asa cum am vazut, bypassul coronarian poate prelungi viata pacientilor care sufera de boli de inima severe si poate imbunatati semnificativ calitatea vietii acestora. Insa, ca orice interventie chirurgicala, prezinta anumite riscuri. 

Important de retinut!
Informatiile din acest articol nu inlocuiesc consultatia din cabinetul medical. Manifestarile unor probleme medicale cardiace difera de la pacient la pacient. Nu ezita sa mergi la medicul de familie, sau la medicul specialist pentru consult si tratament, ori de cate ori ai o problema de sanatate.

Articolul a fost realizat in baza informatiilor preluate din:

(1) Mayo Clinic, „Coronary artery bypass surgery”: https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/coronary-bypass-surgery/about/pac-20384589#:~:text=Coronary%20artery%20bypass%20surgery%20creates,called%20the%20internal%20mammary%20artery.

(2) Cleveland Clinic, „Coronary Artery Bypass Surgery”: https://my.clevelandclinic.org/health/treatments/16897-coronary-artery-bypass-surgery

(3) Johns Hopkins Medicine, „Coronary Artery Bypass Graft Surgery”: https://www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/coronary-artery-bypass-graft-surgery