Clinostatism: ce trebuie sa stii

Clinostatismul este un termen medical utilizat pentru un aspect extrem de comun: pozitia orizontala a corpului. Citeste in continuare pentru a afla mai multe despre clinostatism si despre efectele acestuia asupra organismului si descopera mai multe despre cauzele si complicatiile clinostatismului prelungit, la pacientii cu mobilitate redusa din diferite cauze!

Ce este clinostatismul?

Clinostatismul este un termen medical ce se refera la pozitia corpului in decubit dorsal, adica in pozitia culcat pe spate. Aceasta denumire este utilizata in mod frecvent in mediul medical pentru a descrie efectele pe care pozitia culcat prelungita le poate avea asupra organismului uman.

Un aspect esential de inteles in legatura cu clinostatismul este modul in care gravitatia afecteaza corpul uman in aceasta pozitie. Fiind in decubit dorsal, sangele nu trebuie sa lupte impotriva fortei gravitationale pentru a ajunge la inima, ceea ce poate afecta anumite functii corporale, precum circulatia sangelui sau functia pulmonara.

Ortostatismul, pe de alta parte, reprezinta opusul clinostatismului si se refera la pozitia verticala a corpului. Diferentele dintre aceste doua stari sunt semnificative: in ortostatism, forta gravitationala impinge sangele in partea de jos a corpului si ingreuneaza urcarea acestuia catre jumatatea superioara a organismului, ceea ce poate duce la o serie de schimbari fiziologice, precum cresterea frecventei cardiace sau a presiunii arteriale [1].

Clinostatismul nu este doar un termen folosit pentru a descrie o pozitie de repaus. In medicina, este de asemenea o tehnica utilizata pentru a trata sau a preveni anumite afectiuni, precum hipertensiunea arteriala sau edemul pulmonar. De exemplu, in cazul pacientilor cu insuficienta cardiaca, medicii pot recomanda clinostatismul pentru a diminua efortul inimii si a reduce presiunea arteriala [2].

Statisticile arata ca sedentarismul si pozitia culcat prelungita pot avea efecte negative asupra sanatatii. Persoanele care petrec mult timp in decubit dorsal au un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare sau diabet de tip 2. La varstnici, dormitul pe spate, cu capul la nivelul corpului, pentru mai mult de 2 ore pe noapte se asociaza unui risc crescut de a dezvolta dementa [3].

Impactul clinostatismului asupra corpului uman

Impactul clinostatismului asupra corpului uman este deosebit de semnificativ si poate avea consecinte serioase. Incepand cu sistemul cardiovascular, clinostatismul poate provoca modificari importante. Ritmul cardiac scade in timpul perioadei de clinostatism, la fel ca tensiunea arteriala. In plus, clinostatismul poate afecta si functia respiratorie, pozitia culcata putand reduce capacitatea pulmonara.

Clinostatismul temporar este normal in timpul somnului, de exemplu. Pe de alta parte, in cazul clinostatismului prelungit, pot aparea o serie de complicatii si de probleme de sanatate fizica si mintala [4].

Clinostatismul si tensiunea arteriala

Clinostatismul poate avea un impact semnificativ asupra tensiunii arteriale, datorita redistribuirii volumului de sange in corp. In mod normal, in pozitie verticala, inima trebuie sa lucreze mai intens pentru a pompa sangele in tot corpul, impotriva gravitatiei. Insa, in pozitie orizontala, aceasta sarcina este diminuata, ceea ce poate duce la schimbari ale tensiunii arteriale.

Sistemul cardiovascular se adapteaza la aceste modificari in timpul clinostatismului. Deoarece inima nu trebuie sa lucreze atat de intens pentru a pompa sangele in sus impotriva gravitatiei, acest lucru poate duce la scaderea tensiunii arteriale cu pana la 20% in timpul clinostatismului [2].

Un alt efect asociat clinostatismului este hipotensiunea ortostatica, o afectiune in care tensiunea arteriala scade brusc atunci cand o persoana se ridica din pozitie culcata sau asezata. Simptomele pot include ameteli, lesin sau pierderea echilibrului. In special persoanele cu varsta de peste 65 de ani sufera de hipotensiune ortostatica [3].

Clinostatismul prelungit - cauze si efecte

Clinostatismul prelungit poate fi definit ca o perioada lunga de timp in care o persoana ramane in pozitie culcata sau imobilizata, de obicei ca rezultat al unei afectiuni medicale sau al unei leziuni. Aceasta nu se refera doar la timpul petrecut dormind, ci la orice perioada extinsa de imobilitate, care poate fi cauzata de boli cronice, leziuni grave, operatii majore sau alte afectiuni medicale [2].

Cauzele clinostatismului prelungit sunt multiple si variaza in functie de individ. Acesta poate fi rezultatul unor boli cronice precum artrita, osteoporoza sau bolile cardiovasculare. Pot contribui la acesta si leziunile grave, operatiile majore sau varsta inaintata, care pot limita mobilitatea unei persoane. De asemenea, persoanele cu dizabilitati pot fi, de asemenea, predispuse la clinostatism prelungit [1].

Efectele clinostatismului prelungit asupra organismului sunt semnificative si le vom detalia in continuare.

Clinostatismul prelungit si tromboza venoasa profunda

Tromboza venoasa profunda (TVP) este o afectiune medicala grava care se manifesta prin formarea unui cheag de sange in venele profunde ale organismului, cel mai frecvent in membrele inferioare. In cazul in care un tromb se desprinde si ajunge la plamani, poate avea consecinte fatale, sub forma unei embolii pulmonare.

Legatura dintre clinostatism si tromboza venoasa profunda este una directa. Imobilitatea prelungita este un factor de risc major in dezvoltarea TVP, intrucat limiteaza circulatia sanguina, favorizand stagnarea sangelui in vene si, implicit, formarea de cheaguri. Studiile arata ca pacientii imobilizati la pat pentru perioade indelungate de timp au un risc crescut de a dezvolta TVP, de pana la 10-20% [4].

Alti factori de risc pentru tromboza venoasa profunda in contextul clinostatismului prelungit includ varsta inaintata, supraponderalitatea, fumatul, consumul de alcool, istoricul familial de tromboza venoasa profunda, anumite boli cronice precum cancerul sau insuficienta cardiaca si anumite medicamente, precum contraceptivele orale [2].

Prevenirea si tratarea trombozei venoase profunde in caz de clinostatism prelungit implica mai multe strategii. Miscarea regulata, chiar si in pat, este esentiala. Exercitiile de mobilizare a picioarelor pot reduce semnificativ riscul de TVP la pacientii imobilizati. Alte masuri de preventie includ hidratarea adecvata, renuntarea la fumat, mentinerea unei greutati normale si purtarea ciorapilor de compresie [1].

Clinostatismul prelungit si ranile de decubit (escare)

Ranile de decubit, sau escarele, sunt rezultatul unei presiuni constante asupra anumitor zone ale pielii pentru o perioada indelungata. Acestea sunt frecvent intalnite la pacientii aflati in clinostatism prelungit, o situatie in care sunt nevoiti sa ramana intr-o pozitie predeterminata pentru o perioada indelungata de timp. Acesta este cazul persoanelor cu mobilitate redusa, precum persoanele in varsta sau pacientii cu afectiuni cronice.

Clinostatismul prelungit este strans legat de aparitia ranilor de decubit. In aceasta situatie, anumite parti ale corpului sunt supuse unei presiuni constante, ceea ce poate duce la reducerea fluxului de sange catre acea zona. In timp, aceasta poate cauza deteriorarea pielii si a tesutului subiacent, ducand la formarea de escare [3].

Exista mai multi factori de risc care pot creste probabilitatea dezvoltarii ranilor de decubit in timpul clinostatismului prelungit. Acestia includ imobilitatea, sensibilitatea crescuta a pielii, malnutritia si deshidratarea. In plus, zonele corpului care suporta greutatea, cum ar fi coapsele, fesele, umerii si calcaiele, sunt cele mai susceptibile la dezvoltarea acestor rani [2].

Prevenirea si tratarea ranilor de decubit in timpul clinostatismului prelungit este esentiala. Prevenirea poate implica schimbarea frecventa a pozitiei corpului, ingrijirea corespunzatoare a pielii, o alimentatie echilibrata si hidratarea adecvata. In ceea ce priveste tratamentul, acesta poate include curatarea ranilor, aplicarea de pansamente, administrarea de medicamente si, in unele cazuri, interventii chirurgicale.

Clinostatismul prelungit si functia pulmonara 

Clinostatismul prelungit poate avea un impact semnificativ si asupra functiei pulmonare. Pozitia culcat pe spate, mentinuta pentru perioade indelungate de timp, determina o redistribuire a sangelui in organism si poate duce la o mai slaba oxigenare a tesuturilor si la reducerea capacitatii pulmonare. 

Pacientii obligati sa petreaca mult timp in pozitie culcata au un risc suplimentar de a dezvolta edem pulmonar si pneumonie. Acest risc poate fi redus prin schimbarea frecventa a pozitiei pacientului si prin manevre specifice, de pilda tapotare [4]. 

Clinostatismul prelungit si aparatul locomotor

Clinostatismul prelungit impune o lipsa de utilizare a musculaturii, care conduce rapid la atrofierea acesteia. De fapt, in conditii de clinostatism prelungit si in absenta oricarei mobilizari, studiile arata ca se poate pierde pana la 1% din masa musculara, in fiecare zi. 

Luand in considerare acest aspect, mobilizarea pacientilor aflati in pozitie de clinostatism, indiferent de cauzele acestuia, este esentiala. Exista metode de terapie fizica ce pot fi aplicate indiferent de gradul de imobilizare a pacientului, astfel incat sa se poata combate atrofia musculara [2].

Clinostatismul prelungit si impactul psihologic

Majoritatea pacientilor obligati sa mentina o pozitie de clinostatism prelungit se confrunta, totodata, cu sentimente de ingrijorare, anxietate si depresie. Incertitudinile legate de viitor si de gradul de recuperare a functiilor si a mobilitatii, plictiseala, limitarea drastica a activitatilor si a interactiunilor sociale iti pun amprenta in mod semnificativ asupra starii generale de bine. 

Inclusiv din acest punct de vedere, se recomanda ca acei pacienti care nu sunt obligati sa mentina o pozitie orizontala constanta sa fie mobilizati cat mai frecvent posibil si sa fie incurajati sa iti pastreze un mod de viata activ, in masura posibilitatilor [1]. 

Desi clinostatismul in sine este un element cat se poate de natural, prezent in viata fiecaruia, clinostatismul prelungit poate ridica probleme de sanatate importante. Chiar si in cazul persoanelor cu mobilitate redusa, evitarea clinostatismului prelungit si adoptarea de masuri preventive poate contribui la combaterea efectelor sale negative. Discuta cu medicul pentru a primi recomandari personalizate!

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Surse: