Diferentele dintre intoleranta si alergie

Exista unele diferente intre intoleranta si alergie, iar in cadrul acestui articol iti prezentam informatii care au caracter general referitoare la ele. Afla caracteristici despre cauzele, simptomele, complicatiile, tratamentul si modalitati de preventie a lor.

Cauze ale intolerantei si alergiei

Pentru a intelege mai bine cauzele pentru intoleranta si alergie, trebuie sa explicam ce sunt acestea: 

O alergie alimentara apare cand mecanismul de aparare al organismului prezinta reactii intense la unele substante, pe care le interpreteaza ca fiind daunatoare si trimite compusi proprii in vederea neutralizarii lor. Exista si alte tipuri de astfel de manifestari, de pilda, alergiile solare, cele la fan, la polen, detergenti.

O intoleranta alimentara implica o reactie specifica a organismului in momentul in care ia contact cu anumiti compusi alimenatri care provoaca disconfort in organism. In acest caz, se pot consuma cantitati reduse din alimentele la care ai sensibilitate, astfel putand chiar sa previi reactiile. De pilda, in cazul in care ai intoleranta la lactoza, poti cosuma lapte fara lactoza sau sa iei enzime de lactaza, la recomandarea medicului, pentru a iti ajuta digestia. Exista si alte tipuri de intolerante, de exemplu, intoleranta la gluten (boala celiaca).

In cazul intolerantei, corpul reactioneaza in mod negativ cand este expus la unele elemente. Nu trebuie confundata cu o alergie, care este o reactie mai severa si tinde sa se extinda pe durata intregii vieti. [1] 

Printre cauzele intolerantei se afla: 

• Absenta unei enzime de care organismul are nevoie pentru a digera alimentele;
• Sindromul colonului iritabil. Aceasta afectiune cronica se poate manifesta prin crampe, constipatie sau diaree;
• Sensibilitatea la unele alimente. De exemplu, sulfitii utilizati pentru a conserva fructele, alimentele si vinul pot declansa atacuri de astm bronsic la persoanele care prezinta sensibilitate. [1]

In cazul alergiilor, cauzele sunt reprezentate de factorii alergeni, care pot fi variati, de la unele alimente, pana la praf, ingrediente din detergenti si cosmetice, vegetatie (polen, puf) sau par de animale. Exemple de alimente comune la care se pot dezvolta alergii alimentare:

• unele proteine din lapte ce se gasesc si in produsele lactate;
• fructe, precum kiwi, avocado, fructe de padure, capsuni;
• peste si crustacee - acestea pot duce la reactii cu declansare imediata sau tardiva.

Simptome

Prin comparatie, intoleranta nu este atat de severa si cu manifestari imediate precum o alergie. Simptomele intolerantei se instaleaza treptat, intr-un interval de la 30 de minute pana la 48 de ore dupa ce ai mancat alimentul la care ai sensibilitate. 

Manifestari ale intolerantei

Intoleranta alimentara are ca simptome dureri de cap, balonare (meteorism abdoominal), mancarimi sau iritatii punctuale, precum eczema, mucus produs in exces, eliminarea unei cantitati mari de gaze intestinale, diaree si senzatia de extenuare. Intoleranta alimentara la copii si la adulti are manifestari similare.

Tipurile de intolerante alimentare comune sunt:

• Cea la lactoza - o proteina care se afla in laptele si produsele de provenienta animala, nematurate;
• Cea la sulfiti - elemente componente naturale ale vinului sau care sunt adaugate pentru conservarea alimentelor;
• Cea la gluten, cunoscuta si drept boala celiaca. [2]

Caracteristici ale alergiei

Printre simptomele alergiei alimentare comune se afla inflamarea locala, de exemplu, in gat sau a limbii, prurit, iritatii sau dificultati de respiratie. Printre alimentele comune care duc la alergii alimentare se afla alunele americane, crustaceele, ouale si soia.

Printre simptomele alergiilor alimentare se afla:

• Furnicaturi, prurit, amorteala, edeme la nivelul buzelor si limbii atunci cand persoana respectiva are contact cu alergenul din aliment;
• Eruptie pe piele, prurit, iar in cazul in care persoana se confrunta cu dermatita atopica, simptomele acesteia se pot inrautati;
• Aparitia dificultatilor respiratorii: tuse, stranut, rinoree, respiratie suieratoare, edem glotic (ce reprezinta o urgenta si este imperios ca medicul sa intervina rapid);
• O serie de manifestari de tip gastro-intestinal, ce apar la cel mult doua ore din momentul ingestiei alimentului, de exemplu, balonare, greata, diaree, varsaturi. In unele situatii, pot aparea alergii tardive, intr-un interval de pana la doua sau patru zile, fapt ce duce la ingreunarea stabilirii diagnosticului;
• Modificarea ritmului cardiac, prezenta hipotensiunii. [1]

Complicatii

Intoleranta si alergia pot duce la unele complicatii, cand pacientul nu isi ia masurile de siguranta si nu urmeaza un tratament corespunzator si o dieta adecvata. 

In cazul persoanelor cu intoleranta la lactoza, este posibil ca o complicatie sa fie deficienta de calciu si de vitamina D, daca adopta o dieta lipsita de lactate. Medicul le poate recomanda acestora suplimente alimentare pe baza de calciu si vitamina D sau medicamente cu enzime de lactaza, pentru a putea consuma lactate fara sa se confrunte cu disconfort stomacal.

Alergiile netratate pot duce la soc anafilactic, o reactie severa ce pune in pericol viata. Medicul alergolog ii recomanda pacientului evitarea factorilor alergeni care duc la aparitia manifestarilor specifice si redactarea unui jurnal al simptomatologiei, pentru a ajuta la monitorizarea alergiilor pe termen indelungat. [2]

In cazul declansarii socului anafilactic, medicul stabileste un tratament cu epinefrina injectabila, care i se poate administra pacientului in caz de urgenta. De asemenea, complicatiile se pot gestiona cu ajutorul antihistaminicelor care se administreaza pe cale orala si al medicamentelor pe baza de corticosteroizi, atunci cand exista si o asociere cu angioedem. 

Persoanelor care au istoric ce include soc anafilactic li se recomanda sa poarte niste bratari sau coliere create anume pentru a avertiza despre antecedentele antialergice. Totodata, sunt nevoite sa mentina in permanenta la ele un kit de urgenta ce contine epinefrina injectabila, pentru situatiile de urgenta.

Tratament

Intoleranta alimentara depinde, in general, de cat de mare este cantitatea alimentului pe care l-ai ingerat. In cazul unor persoane, exista posibilitatea sa manifeste intoleranta doar cand ingereaza o cantitate crescuta din alimentul la care au sensibilitate sau daca il consuma prea des.

In cazul alergiilor alimentare, reactiile pot aparea brusc, chiar daca persoana a ingerat o cantitate foarte mica din alimentul care ii creeaza probleme. Alergiile apar mereu atunci cand persoana se expune factorului alergen, motiv pentru care este necesara evitarea totala a alimentelor respective sau ale celorlalte tipuri de factori declansatori.

Exista teste specifice pentru intoleranta si alergie. Mai exact, pentru a se stabili diagnosticul si tratamentul se pot face teste la intolerante alimentare sau teste la alergii alimentare. In majoritatea cazurilor, alergiile sunt mostenite si dureaza toata viata. 

Pe de alta parte, intoleranta se poate schimba in functie de dieta si de stilul de viata. Exista posibilitatea sa actionezi asupra intolerantei pentru a o diminua sau a o elimina. Pentru a determina la ce ai sensibilitate, poti face o analiza la intoleranta alimentara, ca sa stii ce anume trebuie sa consumi in cantitati foarte reduse sau sa eviti. [1] 

Alergiile la copii si la adulti pot fi detectate prin masurarea nivelului imunoglobulinelor din sange, acestea fiind un grup de celule care lupta impotriva alergiilor. Daca prezinti alergie la un anumit aliment sau alergen, corpul va incepe sa reactioneze din momentul in care intra in contact cu el. [1] Pentru alergia alimentara, tratamentul este stabilit de medic, ce poate prescrie medicamente pentru controlul histaminei.

Preventie

In cazul alergiilor, identificarea acestora este un factor ce ajuta la preventie. Se recomanda evitarea, pe cat posibil, a alergenilor, dar totodata si lupta pentru intarirea imunitatii. Medicul alergolog este cel in masura sa determine tipul de tratament, in conformitate cu particularitatile pacientului. Monitorizarea simptomatologiei cu ajutorul unui jurnal poate fi utila pe termen lung pentru preventie.

In concluzie, intoleranta alimentara este, mai degraba, un raspuns al tulburarilor sistemului digestiv, in vreme ce alergia reprezinta o reactie a sistemului imunitar. 

Este important sa respecti indicatiile medicului si sa iti iei, pe cat posibil, masurile necesare de siguranta. Evita factorii alergeni daca te confrunti cu alergii si consuma, in ocazii foarte rare, o cantitate cat mai redusa de alimente la care ai sensibilitate, in situatia in care te confrunti cu intoleranta.

Informatiile pe care ti le-am prezentat despre intoleranta si alergie sunt cu caracter general si nu inlocuiesc diagnosticul si tratamentul pe care le stabileste medicul specialist. Numai acesta poate face o evaluare corecta, in functie de caracteristicile fiecarui pacient si pe baza testelor de sange.

Pentru realziarea acestui articol s-au utilizat urmatoarele surse de referinte:

1. “Allergy or Intolerance?” Allergy Test, 17 Feb. 2022, www.allergytest.co/allergy-or-intolerance, accesat la  26 august 2022;
2. Lungs, Breathing and Allergy Team. “Food Allergy vs. Intolerance: What's the Difference?” Cleveland Clinic, Cleveland Clinic, 13 Apr. 2022, health.clevelandclinic.org/allergy-or-intolerance-how-to-tell-the-difference/#prevention, accesat la 26 august 2022.