Boala celiaca: simptome, cauze, tratament
Boala celiaca este considerata o boala autoimuna digestiva caracterizata prin intoleranta la gluten si care se manifesta si pe fond ereditar, la persoanele predispuse genetic. In acest articol iti spunem ce este aceasta afectiune autoimuna ce poate avea un impact semnificativ asupra starii de sanatate si a stilului de viata. Vei intelege ce anume provoaca aceasta boala, cum se manifesta si ce optiuni de tratament exista.
Continutul articolului
- Ce este boala celiaca
- Cauzele bolii celiace
- Factorii de risc
- Care sunt simptomele specifice bolii celiace?
- Boala celiaca la copii
- Ce metode de tratament pot fi aplicate in cazul diagnosticului de boala celiaca?
- Ce alimente sunt recomandate in dieta fara gluten?
- Impactul bolii celiace asupra stilului de viata si a sanatatii mentale
Ce este boala celiaca
Boala celiaca este mult subdiagnosticata in prezent, estimandu-se insa ca 1 din 100 de persoane din intreaga lume sufera de aceasta afectiune. Afectiunea mai este cunoscuta si sub numele de enteropatie sensibila la gluten si reprezinta o reactie autoimună a organismului la consumul de gluten, o proteina care se gaseste in mod natural in cereale precum grau, orz si secara. Reactia autoimuna provoaca deteriorarea vililor intestinali, care acopera peretii interiori ai intestinului subtire, avand ca efect aparitia unor fenomene cronice de malabsorbtie a nutrientilor de catre organism. Boala se manifesta in principal prin intoleranta de gluten, iar in cazul in care nu este diagnosticata si tratata, poate conduce la deteriorarea intestinului subtire si la instalarea unor boli grave.
Boala poate debuta de la varste mici pana la varste adulte. Exista forme de celiachie, precum boala celiaca refractara in care organismul nu raspunde pozitiv dupa cel putin un an de dieta fara gluten. Boala celiaca refractara se intalneste cel mai frecvent la persoane cu varste de peste 50 de ani.
Atentie! Boala celiaca nu trebuie confundata cu intoleranta la gluten sau sensibilitatea la gluten. Persoanele care sufera de intoleranta la gluten pot prezenta simptome de boala celiaca si este recomandat sa evite consumul de alimente cu gluten insa, in cazul acestora, nu se declanseaza un raspuns autoimun si nu exista riscul de deteriorare a intestinului subtire.
Cauzele bolii celiace
Boala celiaca este o afectiune autoimuna cronica a intestinului subtire care apare la persoanele cu predispozitie genetica. Este declansata de ingestia glutenului. Glutenul provoaca o reactie imuna anormala in organism, care duce la inflamatie si deteriorarea mucoasei intestinale. Ca si alte afectiuni autoimune, boala celiaca are o componenta genetica puternica. Majoritatea persoanelor afectate au un anumit tip de antigen HLA, insa nu toate persoanele cu acest antigen dezvolta boala. Acest lucru sugereaza ca exista si alti factori declansatori, cum ar fi infectiile intestinale.
Cauzele exacte care contribuie la declansarea bolii celiace nu sunt pe deplin cunoscute. Cercetari de specialitate au evidentiat faptul ca boala celiaca tinde sa se manifeste cu o frecventa mai ridicata la persoanele de rasa caucaziana diagnosticate cu probleme de sanatate precum:
- artrita reumatoida;
- diabet zaharat de tip 1;
- boala Addison;
- boala tiroidiana autoimuna (tiroida Hashimoto);
- cancer intestinal;
- cardiomiopatie dilatata idiopatica;
- colita microscopica;
- ciroza biliara primara;
- hepatita autoimuna;
- intoleranta la lactoza;
- limfom intestinal;
- lupus;
- pancreatita cronica;
- psoriazis;
- sindrom Down;
- sindrom Turner;
- scleroza multipla;
- sindrom Sjogren;
- sindrom de colon iritabil;
- sclerodermie;
- sindrom Williams.
Factorii de risc
Anumite studii au evidentiat rolul factorilor genetici in manifestarea bolii, deoarece exista numeroase cazuri in care mai multi membri ai familiei sufera de boala celiaca diagnosticata. Insa, astazi sunt luati in considerare si alti factori de ordin medical si legati de practici de viata si alimentare care pot declansa boala celiaca, dupa cum urmeaza:
- afectiuni autoimune;
- practici de hranire a sugarilor;
- infectii gastrointestinale;
- infectii bacteriene sau virale;
- interventii chirurgicale;
- sarcina;
- nastere;
- stres emotional puternic sau traumatic.
Care sunt simptomele specifice bolii celiace?
Boala celiaca se poate manifesta prin simptome de ordin digestiv, dar si prin alte semne precum anemia. Totodata, boala celiaca poate evolua fara simptome evidente. Se considera ca, in prezent, peste 80% din populatia afectata la nivel mondial ramane nediagnosticata.
Simptomele digestive specifice bolii, precum balonarea abdominala si diareea sunt mult mai frecvente la sugari si copii. In cazul sugarilor, boala este detectabila in momentul in care acestuia ii sunt introduse in alimentatie mesele diferentiate care includ cereale. In cazul sugarilor si al copiilor, malabsorbtia cronica a nutrientilor poate afecta procesul normal de crestere si de dezvoltare a organismului. Pe de alta parte, doar aproximativ o treime din cazurile diagnosticate in randul adultilor au fost insotite de simptome digestive specifice precum diareea.
Principalele simptome cu care se confrunta adultii sunt:
- anemie cu deficit de fier;
- oboseala;
- depresie sau anxietate;
- dureri osoase sau articulare;
- artrita;
- osteoporoza;
- tulburari hepatice;
- tulburari ale tractului biliar;
- neuropatie periferica manifestata cu furnicaturi, amorteala sau durere la nivelul mainilor si picioarelor;
- convulsii sau migrene;
- ciclu menstrual neregulat;
- infertilitate sau avort spontan recurent;
- afte frecvente si ulceratii in cavitatea bucala;
- dermatita herpetiforma.
In cazul in care boala nu este diagnosticata, persoana afectata poate dezvolta probleme de sanatate severe precum:
- anemia cu deficit de fier;
- osteoporoza cu debut precoce;
- infertilitate si avort spontan;
- intoleranta la lactoza;
- deficiente de vitamine si minerale;
- tulburari ale sistemului nervos central si periferic;
- insuficienta pancreatica;
- limfoame intestinale si alte tipuri de cancer;
- disfunctii ale vezicii biliare;
- functionarea redusa a splinei;
- manifestari neurologice, inclusiv ataxie, crize epileptice;
- dementa;
- neuropatie, miopatie si leucoencefalopatia multifocala.
Boala celiaca la copii
Principalele simptome cu care se confrunta sugarii si copiii sunt:
- balonare abdominala si durere;
- diaree cronica;
- varsaturi;
- constipatie;
- scaun palid, urat mirositor sau gras;
- anemie cu deficit de fier;
- scadere in greutate;
- oboseala cronica;
- iritabilitate si probleme de comportament;
- probleme dentare;
- deficit de crestere;
- pubertate intarziata;
- statura mica;
- tulburarea de deficit de atentie si hiperactivitate (ADHD).
Este important de mentionat ca simptomele bolii celiace pot varia in intensitate si pot aparea si disparea de-a lungul timpului. Uneori, acestea pot fi usoare si pot trece neobservate, in timp ce in alte cazuri pot fi severe si pot afecta semnificativ calitatea vietii pacientilor.
Ce metode de tratament pot fi aplicate in cazul diagnosticului de boala celiaca?
O dieta stricta, fara gluten urmata pe tot parcursul vietii, reprezinta unica modalitate de gestionare a bolii celiace. Boala celiaca poate fi diagnosticata de catre medicul specialist in urma rezultatelor unor teste de sange specifice si a unei biopsii prin efectuarea unei endoscopii superioare. Teste specifice pentru diagnosticarea bolii celiace sunt:
- transglutaminaza tisulara (tTG) - autoantigenul major in boala celiaca;
- anticorpii IgA impotriva tTG - markeri serologici cu specificitate inalta pentru boala celiaca.
Este recomandat sa se efectueze un control medical de specialitate in cazul in care o persoana se confrunta cu simptome precum diaree sau disconfort digestiv care dureaza mai mult de doua saptamani. De asemenea, este recomandat sa se consulte medicul pediatru in cazul in care copilul este palid, iritabil, are scaune moi, urat mirositoare.
Atentie! Testele de sange pentru boala celiaca se efectueaza inainte de a incepe dieta fara gluten, deoarece dieta ar putea influenta rezultatele analizelor. Eliminarea glutenului din dieta are ca efect reducea treptata a inflamatiei de la nivelul intestinului subtire, in timp persoana putandu-se vindeca. Copiii tind sa se vindece mai repede decat adultii. Perioada de vindecare in cazul adultilor se poate intinde pe durata a catorva ani. Perioada de vindecare in cazul copiilor se poate intinde pe durata a catorva luna, in medie de la 3 la 6 luni. Monitorizarea medicala a raspunsului persoanei afectate la dieta fara gluten se efectueaza la intervale regulate de timp prin analize de sange specifice.
Atentie! Chiar daca o persoana este vindecata, acesta trebuie sa urmeze dieta fara gluten pe tot parcursul vietii. Intreruperea dietei poate avea consecinte severe asupra sanatatii persoanei.
Tratamentul pentru boala celiaca consta in urmarea unei diete stricte cu alimente care nu contin gluten, prin asigurarea unui aport de vitamine si minerale necesare acestei conditii de sanatate si de suplimente nutritive prin care pot fi reglate functiile sistemului digestiv. In dieta este interzis consumul de alimente care contin grau, cat si al altor alimente care contin gluten:
- orz;
- bulgur;
- durum;
- faina graham;
- malt;
- secara;
- gris.
O dieta sanatoasa fara gluten poate fi stabilita la recomandarea unui dietetician.
Important de retinut!
Glutenul poate fi ascuns in compozitia multor alimente procesate industrial. Chiar si urme de gluten in dieta pot fi daunatoare, chiar daca aparent nu provoaca semne sau simptome. Glutenul se gaseste in unele alimente, mai ales in cele procesate industrial, precum salamuri, sosuri, medicamente si produse nealimentare, precum:
- amidon alimentar modificat;
- conservanti si stabilizatori alimentari;
- diferite tipuri de medicamente;
- suplimente de vitamine si minerale;
- suplimente de plante si nutritionale;
- produse cosmetice, inclusiv rujuri;
- pasta de dinti si apa de gura;
- substante adezive, lipiciuri.
Suplimente de vitamine si minerale
Daca persoana afectata sufera de anemie sau se confrunta cu deficiente nutritionale, aceasta va avea nevoie de aport de suplimente care contin:
- cupru;
- fier;
- vitamina B-12;
- vitamina D;
- vitamina K;
- niacina;
- magneziu;
- zinc.
Suplimente pentru asigurarea functiei digestive
Daca persoana afectata a suferit dereglari ale functiei digestive, aceasta are nevoie de un aport de suplimente care restabilesc flora intestinala precum:
In unele cazuri, daca intestinul subtire este grav afectat sau daca persoana sufera de boala celiaca refractara in care organismul nu raspunde la dieta fara gluten, medicul poate recomanda administrarea unor medicamente specifice, steroizi, pentru a controla inflamatia intestinala.
Educatia pacientului reprezinta un aspect esential in gestionarea bolii celiace. Pacientii trebuie sa fie informati cu privire la boala celiaca, la complicatiile asociate si la modalitatile de a gestiona dieta fara gluten. Este important ca pacientii sa invete sa citeasca etichetele alimentelor pentru a identifica ingredientele care contin gluten, sa evite contaminarea alimentelor cu gluten si sa se adapteze la un nou stil de viata fara gluten.
Ce alimente sunt recomandate in dieta fara gluten?
In dieta pot fi introduse produse naturale fara gluten, precum:
- fructe;
- legume;
- carne de pasare: cu precautie in ceea ce priveste carnea procesata industrial care ar putea fi tratata cu substante printre care si gluten;
- peste si fructe de mare;
- lactate: cu precautie in ceea ce priveste produsele lactate in compozitia carora pot fi amestecate cereale sau diverse tipuri de faina;
- fasole, leguminoase si nuci;
- fructe uscate, gemuri naturale, miere: pentru a substitui dulciurile procesate industrial.
De asemenea, pot fi introduse in dieta alimente care contin amidon si sunt produse naturale fara gluten:
- orez;
- porumb;
- soia;
- cartofi;
- tapioca;
- fasole;
- sorg;
- chia;
- quinoa;
- mei;
- crupe de hrisca;
- amaranth;
- in;
- yucca;
- ovaz fara gluten;
- faina de nuci.
Unele tipuri de faina fara gluten pot fi produse in unitati care proceseaza in acelasi spatiu si produse sau cereale care contin gluten. Se recomanda sa citesti cu atentie eticheta alimentelor si sa consumi numai produse care sunt testate si certificate ca fiind „produs fara gluten”. Eticheta „produs bio” sau „produs fara grau” nu certifica un aliment ca fiind incadrat automat in categoria „fara gluten”.
Este bine de stiut ca unele persoane diagnosticate cu boala celiaca nu raspund pozitiv la dieta fara gluten. De multe ori, acest lucru se datoreaza contaminarii involuntare a dietei cu gluten, dar si datorita manifestarii variantei de boala celiaca refractara. Este important ca persoana afectata sa urmeze o dieta stricta si sa invete sa recunoasca acele produse care pot fi contaminate cu gluten, cum ar fi sosuri, salamuri si carnuri procesate industrial, produse instant, produse pregatite in restaurante - supe, ciorbe, sosuri, mancaruri gatite in compozitia carora poate fi utilizata faina de grau, potentiatori de aroma precum glutamat sau alte fainuri cu gluten.
Atentie!
Inainte de a comanda mancare din oras, informati personalul cu privire la conditia dumneavoastra de sanatate.
Impactul bolii celiace asupra stilului de viata si a sanatatii mentale
Diagnosticul bolii celiace poate avea un impact semnificativ asupra stilului de viata al individului, determinand modificari semnificative in dieta si obiceiurile alimentare. Aceasta tranzitie poate fi dificila si poate necesita timp, planificare si efort sustinut. Pacientii cu boala celiaca trebuie sa invete sa identifice si sa evite alimentele care contin gluten si sa gaseasca alternative sigure pentru a-si satisface nevoile nutritive.
Pe langa modificarile fizice, boala celiaca poate avea un impact psihologic si emotional asupra pacientului. Restrangerea severa a dietei si dificultatea de a se adapta la un nou regim alimentar pot provoca stari de anxietate, depresie si frustrare. Pacientii pot simti ca sunt limitati in optiunile lor alimentare si pot avea dificultati in a gasi alternative satisfacatoare.
Boala celiaca poate duce si la izolare sociala. Activitatile sociale care implica mancarea pot deveni stresante si provocatoare, ceea ce poate determina pacientii sa nu participe la asemenea evenimente. De asemenea, neintelegerea sau lipsa de constientizare a celorlalti in ceea ce priveste boala poate accentua sentimentul de izolare.
Confruntarea cu o boala cronica precum boala celiaca poate avea un impact semnificativ asupra sanatatii mentale a unei persoane. Pacientii pot experimenta frustrare si tristete datorita limitarilor impuse de boala si pot avea dificultati in a face fata schimbarilor necesare in stilul de viata. Este esential sa se acorde atentie sanatatii mentale si sa se caute ajutor profesional daca este nevoie.
In concluzie, boala celiaca este o afectiune serioasa, care necesita o abordare atenta si o dieta stricta fara gluten pentru a controla simptomele si a preveni complicatiile. Am explorat in detaliu simptomele, cauzele si tratamentul acestei boli, precum si impactul ei asupra stilului de viata si a sanatatii mentale.
Disclaimer
Daca aveti intrebari sau nelamuriri medicale, va rugam sa discutati cu medicul dumneavoastra. Articolele noastre nu reprezinta un substitut pentru sfatul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medicul specialist.
Surse suplimentare de informare:
- Celiac. "What is Celiac Disease?" Celiac, 2020: https://celiac.org/about-celiac-disease/what-is-celiac-disease/
- Lights, Verneda. rev. Elaine K. Luo. "Celiac Disease: More Than Gluten Intolerance." Healthline, 2018, https://www.healthline.com/health/celiac-disease-sprue
- Mayo Clinic. "Celiac disease." Mayo Clinic, 2020: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/celiac-disease/symptoms-causes/syc-20352220
- WebMD "Celiac Disease." Webmd, 2020: https://www.webmd.com/digestive-disorders/celiac-disease/celiac-disease#1