Entorsa: tipuri, cauze, simptome, tratament

Ce este entorsa?

Ligamentele sunt de fapt benzi de tesut fibros, elastice, care au rolul de a mentine articulatia in pozitia corecta. Cu alte cuvinte, ligamentele permit mobilitatea membrelor.

Stabilitatea unei articulatii este data de ligamente, de structura osoasa si de muschii care ajuta la sustinere. Daca articulatia este fortata, se poate ajunge la entorsa, pentru ca ligamentele se pot intinde prea mult, sau chiar se pot rupe (partial sau total). Asadar, ligamentele permit mobilitatea articulatiei doar in limitele fiziologice.

Entorsa este diferita de luxatie, dar si de intinderile musculare:

• luxatia: presupune vatamarea unui muschi care face legatura cu un os.
• intinderea musculara: este o leziune la nivelul fibrelor musculare.
• entorsa: afecteaza ligamentele care ataseaza un os de altul.

Cum apare entorsa?

Asadar, entorsa este o leziune traumatica ce apare in urma intinderii sau ruperii ligamentelor de la nivelul unei articulatii, in urma unei miscari bruste, sau a unui traumatism. Miscarea brusca, traumatismul (caderea cel mai adesea) pot afecta oasele, cartilajele, muschii si tendoanele.

Care sunt factorii de risc in cazul entorsei?

Entorsele pot afecta toate articulatiile, dar cele mai frecvente sunt cele ale gleznei si mainii. Leziunile apar ca urmare a unor miscari bruste (in timpul mersului de pilda, sau in timpul unor activitati, adica atunci cand ligamentele sunt solicitate mai mult).

Exista factori de risc in cazul entorselor, iata-i pe cei mai importanti:

• traumatismul, bruscarea articulatiei;
• caderea;
• intinderea sau rasucirea articulatiei;
• lipsa incalzirii inainte de antrenamente (mai ales in cazul sportivilor);
• obezitatea;
• sedentarismul;
• oboseala muschilor.

Tipuri de entorse si grade de afectare

Exista mai multe clasificari ale entorselor.

Clasificarea entorselor dupa gradul de severitate

• entorsa usoara: ligamentele se intind. Locul devine dureros si sensibil la atingere. Tumefierea, daca exista, este minora. Chiar daca aparent nu pun multe probleme, entorsele usoare repetate pot duce la slabirea articulatiei.
• entorsa moderata: ligamentele se rup, dar nu complet. Locul doare și este sensibil la atingere. Durerea este moderata. Articulatia devine instabila. Este posibil ca, in anumite cazuri, articulatia sa-si schimbe culoarea si sa se inflameze.
• entorsa severa: ligamentele articulatiei sunt rupte, zona este foarte dureroasa si inflamata. Pacientul nu-si poate misca articulatia si nu poate avea stabilitate in ea.

Se mai poate face o clasificare a entorselor, leziunile ligamentelor pot fi usoare, moderate sau grave, in functie de intensitatea fortelor aplicate pe articulatia piciorului sau mainii. Există 3 tipuri de entorse, in functie de afectarea articulatiei.

Gradul I

La entorsa de gradul I, leziunile se pot observa doar la nivel microscopic, disconfortul ia forma unei sensibilitati, dar mobilitatea si stabilitatea articulatiei nu sunt, in principal, afectate.

Gradul II

La entorsa de gradul II, ligamentul articulatiei este rupt partial, zona este inflamata vizibil, durerea este moderata, la fel si sensibilitatea. Poate sa se instaleze o usoara forma de instabilitate a articulatiei.

Gradul III

Entorsa de gradul III este severa, ca urmare a unei rupturi complete a ligamentului. Zona este foarte dureroasa, se umfla, iar articulatia devine instabila.

Care sunt cauzele entorselor?

Cauza principala a entorselor este fortarea articulatiei dincolo de limitele fiziologice ale ligamentelor. Entorsele pot afecta:

• glezna;
• genunchiul;
• incheietura;
• degetele.

Copiii sunt mai susceptibili sa faca o fractura decat o entorsa.

Care sunt simptomele entorselor?

Entorsele care apar la nivelul gleznei si al genunchilor se pot manifesta prin urmatoarele simptome:

• durere;
• echimoze;
• umflarea rapida;
• schimbarea culorii pielii;
• rigiditatea articulatiei;
• instabilitatea articulatiei.

Este important de spus ca instabilitatea articulatiei intervine atunci cand ligamentul este rupt complet (sau in cazul in care are loc o luxatie completa a articulatiei gleznei sau incheieturii mainii).

Este util sa trecem in revista cateva lucruri despre entorsa gleznei, entorsa genunchiului si entorsa mainii.

Entorsa gleznei

Glezna este o articulatie complicata, pentru ca permite miscarea piciorului in toate directiile. De asemenea, articulatia gleznei are rolul de a absorbi socurile si de a transmite greutatea catre suportul plantar. Entorsa gleznei este cea mai frecventa, iar cele mai multe cazuri presupun aducerea talpii piciorului inspre interior, ceea ce duce la intinderea sau ruperea ligamentelor din exteriorul gambei. Exista si situatii in care talpa este fortata spre exterior.

Entorsa genunchiului

Genunchiul are patru ligamente principale: 2 dintre acestea stabilizeaza miscarea fata-spate, 2 stabilizeaza miscarea laterala. Entorsa genunchiului poate afecta unul sau mai multe ligamente (la fel ca la entorsa gleznei). Orice activitate care forteaza genunchiul dincolo de limitele normale de mobilitate poate duce la entorsa.

Astfel de entorse pot avea loc in timpul exercitiilor fizice (fotbal, baschet, sarituri), rasucirilor bruste, accidentelor rutiere, traumatismelor (de exemplu, caderile pe genunchi pot duce la entorse).

Entorsa la mana

Entorsa la incheietura mainii se produce mai rar. Foarte rare sunt si entorsele care se produc la articulatiile coatelor, umerilor sau degetelor. Si in aceste cazuri, entorsa este provocata de o supraintindere a ligamentelor, cauzata de caderi sau supraintinderi. Cel mai adesea, leziunea ligamentelor mainii se produce in sezonul rece, in urma alunecarilor pe gheata. De asemenea, entorsa mainilor se produce și in randul sportivilor (gimnastica, handbal, rugby, fotbal). In cazul entorsei mainii trebuie spus ca aceasta poate fi asociata cu fracturi, sau cu sindromul de tunel carpian.

Care este tratamentul pentru entorse?

Diagnosticul de entorsa poate fi stabilit doar de medicul ortoped, sau de specialistul in medicina de urgenta, in urma unui examen clinic, sau a unor investigatii suplimentare. Este important ca medicul sa stabileasca in ce grad a fost afectata articulatia si daca exista traumatisme colaterale (cum sunt de exemplu fracturile, fisurile, afectarea cartilajului). Daca este nevoie, medicul poate recomanda si alte investigatii precum:

• radiografie;
• RMN.

In cazul unei entorse minore sau moderate, pacientul trebuie sa ia urmatoarele masuri:

• se imobilizeaza zona afectata pentru a grabi vindecarea si pentru a o proteja de accidente suplimentare (se pot folosi benzi, atele, carje, bastoane, sau alte produse tehnico-medicale indicate de medic). In farmacii se gasesc numeroase dispozitive medicale pentru diverse afectiuni, nu ezita sa soliciti sfatul farmacistului inainte de a le folosi.
• articulatia trebuie sa se afle in repaus: cu alte cuvinte, trebuie evitate activitatile care pot cauza durere sau inflamare, pentru ca numai astfel poate incepe vindecarea.
• se aplica gheata: compresele cu gheata se pun pentru ca amelioreaza durerea si inflamatia. Gheata se aplica imediat pe zona afectata, dar atentie, gheata nu se aplica direct pe piele, se pune intr-un material textil. De asemenea, compresa cu gheata nu se aplica mai mult de 20-30 de minute si numai de 3-4 ori pe zi. Gheata se combina cu fasa elastica (compresie), pentru reducerea umflaturii.
• se aplica o compresie: umflatura articulatiei poate duce la pierderea mobilitatii articulatiei afectate. Pentru a controla acest lucru, se recomanda comprimarea zonei afectate cu benzi sau bandaje elastice.
• se ridica bratul sau piciorul afectat deasupra nivelului inimii, pentru a reduce edemul, mai ales pe timpul noptii.
• tratamentul medicamentos contra entorselor implica utilizarea analgezicelor si unguentelor antiinflamatoare, pentru ameliorarea durerii si tumefierii.
• tratament chirurgical in cazul entorselor se impune doar in cazurile grave si este necesar pentru a repara ligamentele rupte. Medicul poate alege, de asemenea, sa imobilizeze zona articulatiei cu entorsa intr-un aparat gipsat sau in atele. Medicul mai poate recomanda terapie fizica si exercitii pentru intarirea musculaturii din vecinatatea entorsei.

Entorsa nu trebuie in niciun caz neglijata, pentru ca evolutia ei poate fi nefavorabila. In unele cazuri se poate ajunge pana la osteoporoza, articulatie instabila, entorse recidivante, hipotrofie musculara. Daca persista in timp instabilitatea articulara se poate ajunge la o degradare artrozica.

De asemenea, trebuie stiut ca durerile cauzate de entorse pot duce la migrene, iar unii pacienti pot suferi si de nevralgia Arnold, daca entorsa se produce la varste mai inaintate.

Cat timp dureaza recuperarea?

Se pot administra medicamente antiinflamatorii nesteroidiene locale si sub forma orala/injectabila pentru a controla durerea și inflamația doar la recomandarea medicului specialist. Medicul trebuie sa tina cont de patologiile asociate, vârstă, efecte adverse posibile. Recuperarea dupa o entorsa are 3 faze:

• repaus, protejarea articulatiei si reducerea inflamatiei (dureaza cam o saptamana).
• reluarea mobilitatii si tonifierea musculaturii (1-2 saptamani).
• reluarea progresiva a activitatilor care nu necesita rasucirea articulatiei.

Trebuie mare grija vreme de cateva saptamani (in functie de gravitatea entorsei) la intoarceri rapide si bruste (mai ales in timpul practicarii unor sporturi precum tenis, fotbal, baschet).

Cum poti preveni entorsele?

Cea mai eficienta metoda de preventie a entorsei o reprezinta mentinerea fortei si a tonusului muscular pe de-o parte, dar si mentinerea flexibilitatii si stabilitatii articulatiei, pe de alta parte.

Iata si alte cateva sfaturi de care este bine sa tinem seama tot in ideea de a preveni entorsele:

• inainte de a face sport, fa cateva miscari de incalzire.
• alege cu grija suprafata de alergare.
• poarta incaltaminte adecvata si confortabila.
• daca apare durerea sau disconfortul, redu ritmul.
• mentine greutatea normala.
• evita sa duci greutati.
• fa sport regulat.

In concluzie, cele mai indicate metode de preventie sunt:

• evitarea factorilor de risc;
• pastrarea unei forme fizice cat mai bune.

In general, entorsele se pot recupera complet, daca sunt tratate adecvat si daca se tine seama de masurile de preventie, pentru evitarea recidivelor. Pe de alta parte, activitatea fizica este esentiala pentru a avea articulatii si muschi sanatosi.

Important de retinut!
Informatiile din acest articol nu tin loc de consult medical specializat. Recomandarile medicale (daca exista) au scop informativ. Concluziile si referintele pot varia de la un pacient la altul si depind de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate si de alti factori. Tocmai de aceea, aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat. Nu ezita sa mergi la medic pentru consult si indrumare, ori de cate ori ai o problema de
sanatate.

Surse suplimentare de informare:

• Mayo Clinic, „Sprains”: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sprains/symptoms-causes/syc-20377938
• Cleveland Clinic, „Sprains of the ankle, knee and wrist”: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15461-sprains-of-the-ankle-knee-and-wrist
• MedlinePlus, „Sprains and Strains”: https://medlineplus.gov/sprainsandstrains.html
• Jacksonville Orthopaedic Institute, „What is a Sprain”: https://www.joionline.net/trending/content/what-sprain
• NHS, „Sprains and strains”: https://www.nhs.uk/conditions/sprains-and-strains/
• MedicineNet, „Questions and Answers about Sprains and Strains”: https://www.medicinenet.com/script/main/art.asp?articlekey=113898
• Healthline, „Is it a sprain or a strain? Tips for identification”: https://www.healthline.com/health/sprain-vs-strain