Fibrilatie ventriculara: Cauze, manifestari si optiuni de tratament
Fibrilația ventriculară este o modificare de ritm gravă, care poate pune viața pacientului în pericol. Este, de altfel, cea mai frecventa cauza de moarte subita de origine cardiaca. Fibrilatia ventriculara impune asistenta medicala imediata, resuscitare cardio-pulmonara si utilizarea unui defibrilator extern. In acest articol poti afla ce este fibrilatia ventriculara, cum se manifesta, cum se trateaza si cum poate fi prevenita.
Ce este fibrilatia ventriculara
Multi pacienti se intreaba ce inseamna fibrilatie ventriculara si de ce este aceasta descrisa ca fiind atat de periculoasa. Fibrilatia ventriculara este un tip de aritmie; in timpul unui episod de fibrilatie ventriculara, cordul nu se mai contracta normal.
Semnalele electrice care declanseaza contractiile cardiace sunt generate aleatoriu, astfel ca fibrele musculare se contracta independent, in loc sa genereze o contractie unitara care sa pompeze sangele prin organism. Ca urmare a acestui lucru, irigarea cu sange a organismului este, practic, intrerupta [1].
Cauzele fibrilatiei ventriculare
Pentru a intelege mai bine modul de aparitie a fibrilatiei ventriculare, este importanta cunoasterea unor elemente de baza legate de anatomia si fiziologia cordului uman.
Inima este alcatuita din 4 camere: doua camere superioare, denumite atrii, si doua camere inferioare, denumite ventricule.
Ritmul cardiac este controlat de sinusul nodal, care este similar unui pacemaker natural, amplasat la nivelul atriului drept. Sinusul nodal transmite impulsuri electrice care declanseaza fiecare contractie cardiaca si care circula prin atrii, facandu-le sa pompeze sangele catre ventricule.
Ulterior, semnalul electric ajunge la un grup de celule cunoscut ca nodul atrioventricular, unde este incetinit. Aceasta incetinire permite ventriculelor sa se umple cu sange. Atunci cand semnalul electric ajunge la muschiul cardiac de la nivelul ventriculelor, acestea se contracta si pompeaza sangele catre plamani si catre restul corpului.
In cazul unei inimi sanatoase, semnalul electric circula cu usurinta, generad o frecventa cardiaca de 60 - 100 batai pe minut in stare de repaus [2].
Cauza precisa a fibrilatiei ventriculare este necunoscuta, dar boala este determinata de probleme legate de generarea impulsurilor electrice care regleaza frecventa cardiaca. Un infarct sau un preinfarct pot determina declansarea episoadelor de fibrilatie ventriculara [3].
Factori de risc pentru fibrilatia ventriculara
Desi pentru multe dintre cazurile de fibrilatie ventriculara, cauzele precise nu sunt cunoscute, exista unii factori care se asociaza unui risc crescut de aparitie a episoadelor de fibrilatie ventriculara:
- Unele medicamente si unele boli grave pot declansa fibrilatia ventriculara;
- Un stil de viata sedentar creste riscul de fibrilatie ventriculara;
- Dezechilibrele electrolitice, in special un nivel scazut sau crescut de potasiu determina aritmii, inclusiv fibrilatie ventriculara;
- Acidoza, care modifica pH-ul sangelui, poate predispune la fibrilatie ventriculara;
- Cardiomiopatia afecteaza muschiul cardiac;
- Istoricul familial de boli cardiace creste riscul de aparitie a bolii;
- Alcoolismul suprasolicita inima si poate afecta fibrilatie ventriculara [4].
De cele mai multe ori, fibrilatia ventriculara debuteaza cu episoade de tahicardie ventriculara, care este un ritm cardiac foarte rapid, care modifica modul de generare si conducere a impulsurilor electrice la nivelul inimii. Tahicardia ventriculara apare cel mai adesea la pacientii cu tesut cicatricial consecutiv unor infarcte anterioare sau la cei cu boala cardiaca ce determina slabirea muschiului inimii. Netratata, tahicardia ventriculara declanseaza fibrilatie ventriculara [5].
Simptomele fibrilatiei ventriculare
In timpul unui episod de fibrilatie ventriculara, cele doua camere inferioare ale inimii, denumite ventricule, pierd capacitatea de a se contracta suficient incat sa impinga sangele prin intregul organism. Ca urmare a acestui eveniment, tensiunea arteriala scade brusc, iar organele vitale, lipsite de oxigen, sufera din cauza hipoxiei.
Uneori, fibrilatia ventriculara este precedata de un alt tip de aritmie, denumit tahicardie ventriculara.
Printre simptomele de fibrilatie ventriculara ce apar initial, mentionam:
- Durere in piept;
- Stare de ameteala;
- Greata;
- Un ritm cardiac rapid;
- Dificultati de respiratie instalate brusc.
Aceste simptome se manifesta cu cel mult o oră înainte ca pacientul să leșine sau să își piardă cunoștința [6].
Fibrilatia ventriculara este o urgenta medicala, prin urmare, daca percepi aceste simptome, sau daca o persoana din apropiere le experimenteaza, suna la numarul unic de urgenta.
Daca pacientul isi pierde cunostinta inainte de sosirea ambulantei, va trebui sa initiezi resuscitarea cardio-pulmonara:
- Pacientul va fi intins pe spate;
- Se asigura permeabilitatea cailor aeriene;
- Plaseaza mainile una peste alta pe sternul pacientului;
- Efectueaza cate 2 compresii pe secunda [7].
Care sunt consecintele fibrilatiei ventriculare?
Pacientul cu fibrilatie ventriculara trebuie sa ajunga cat mai repede la spital. Decesul poate surveni in cateva secunde de la debutul fibrilatiei ventriculare.
Printre complicatiile asociate acestui sindrom se numara coma si pierderea functiilor nervoase ca urmare a hipoxiei prelungite si modificari ale functiilor neurologice, creierul fiind organul cel mai afectat de lipsa de oxigen [7].
Pacientii care sufera de episoade repetate de fibrilatie ventriculara pot avea functiile hepatica si renala afectate. De asemenea, un episod initial de fibrilatie ventriculara reprezinta un important factor de risc pentru declansarea altor episoade [1].
Diagnosticul fibrilatiei ventriculare
Medicul cardiolog poate efectua o serie de teste si investigatii care sa stabileasca daca exista un risc crescut pentru aparitia episoadelor de fibrilatie ventriculara. Printre aceste teste se numara si:
- Electrocardiograma (EKG) pentru a verifica modul de transmitere a impulsurilor electrice. Fibrilatia ventriculara pe EKG are un aspect caracteristic;
- Masurarea tensiunii arteriale;
- Montarea unui monitor cardiac pentru puls si tensiune arteriala;
- Analize de sange pentru identificarea unui dezechilibru electrolitic;
- Radiografia cardiaca;
- Ecocardiograma, care foloseste ultrasunete pentru crearea unei imagini a cordului in miscare;
- Studiul electrofiziologic in care electrozii sunt plasati la nivelul cordului pentru a monitoriza functia electrica;
- Monitorizarea Holter pentru inregistrarea ritmului cardiac pentru o anumita perioada de timp;
- Testul de efort, in care inima este monitorizata in timpul efectuarii efortului fizic [4].
Diagnostic diferential
Fibrilatia ventriculara se poate suprapune, din punctul de vedere al simptomelor, cu alte afectiuni, printre care:
- Aritmiile ventriculare: tahicardia ventriculara, flutter-ul ventricular;
- Torsada varfurilor;
- Fibrilatia atriala;
- Tahicardia ventriculara polimorfica;
- Contractiile ventriculare premature [5].
Tratamentul fibrilatiei ventriculare
In caz de fibrilatie ventriculara, protocolul de tratament este intotdeauna acelasi. Echipa medicala poate combina mai multe dintre urmatoarele variante de tratament, dar aplicarea socurilor electrice pentru reluarea ritmului cardiac normal al inimii este obligatorie.
- Resuscitarea cardio-pulmonara mentine fluxul de sange la nivelul tesuturilor si organelor in timpul stopului cardiac. Cand vine vorba despre fibrilatie ventriculara, tratamentul de urgenta este restabilirea functiei cardiace. Cunoasterea masurilor de prim ajutor poate salva viata unei persoane dragi;
- Defibrilatorul extern este un aparat care transmite impulsuri electrice inimii in cazul unui infarct. Aceste dispozitive portabile sunt uneori disponibile inclusiv in spatii publice;
- Administrarea de electroliti contribuie la corectarea unui eventual dezechilibru;
- Unele medicamente pot reduce riscul de aparitie a aritmiilor cardiace si pot stimula inima sa pompeze cu mai multa putere;
- Defibrilatorul cardiac intern este un dispozitiv care monitorizeaza activitatea cardiaca si emite socuri electrice ori de cate ori este necesara corectarea fortei de contractie a inimii;
- Ablatia cardiaca este un procedeu prin care se extirpa zone mici ale cordului, care au legatura cu fibrilatia ventriculara;
- Cateterizarea cardiaca implica utilizarea unui tub subtire si flexibil pana la nivelul inimii, pentru a redeschide o artera blocata. Un stent cardiac poate fi amplasat in artera respectiva, pentru a o mentine deschisa;
- Bypass-ul coronarian in caz de boala coronariana implica atasarea unui fragment de artera sanatoasa in locul segmentului ingustat sau blocat. Aceasta permite reluarea circulatiei sangvine si reduce riscul de declansare a fibrilatiei ventriculare [3].
In cazul persoanelor cu risc crescut sau cu episoade de fibrilatie ventriculara necontrolata exista optiunea achizitiei unui defibrilator extern, care sa poata fi folosit la nevoie.
Cum poti preveni fibrilatia ventriculara
Un stil de viata sanatos este esential pentru functionarea corecta a aparatului cardiovascular și pentru reducerea riscului de fibrilatie ventriculara. Urmatoarele schimbari in modul in care iti organizezi fiecare zi pot face diferenta intre o viata lunga si sanatoasa si una afectata de boala cardiaca:
- Adopta o dieta sanatoasa pentru inima;
- Alege un stil de viata activ, in care sa mergi pe jos cel putin 30 minute pe zi;
- Renunta la fumat; fumatul afecteaza flexibilitatea vaselor de sange si sanatatea celulara, iar eliminarea tigarilor din viata ta este un beneficiu incredibil din punctul de vedere al sanatatii;
- Evita excesul de alcool, care poate suprasolicita inutil inima;
- Mentine o greutate corporala in limite normale, ai grija la tensiunea arteriala si la nivelurile de colesterol pentru a avea o inima sanatoasa;
- Monitorizeaza si trateaza conform recomandarilor medicale orice afectiune cronica de tipul diabetului, hipo- sau hipertiroidismului sau bolilor renale. Pielonefrita, in functie de cauzele sale, poate evolua cu afectarea valvelor cardiace;
- Informeaza familia in legatura cu problemele tale de sanatate, astfel incat sa te poata sustine in rezolvarea acestora;
- Redu impactul pe care il are stresul in viata ta. Unele aritmii cardiace sunt declansate sau agravate de stres, astfel ca luarea de masuri care sa determine o reducere a anxietatii poate avea un impact benefic asupra sanatatii cardiace. Multe persoane gasesc ajutor in practicarea meditatiei, in antrenamentele de yoga sau in studiul tehnicilor de relaxare si mindufulness [3].
Fibrilatia ventriculara este o urgenta medicala care pune in pericol viata pacientului. Ea necesita efectuarea manevrelor corecte de resuscitare cardio-pulmonara si aplicarea unui soc electric cu ajutorul defibrilatorului. Desi metodele de preventie sunt relativ generale, ele contribuie la mentinerea sanatatii aparatului cardiovascular si la scaderea riscului de fibrilatie ventriculara.
Bibliografie:
- https://www.healthline.com/health/ventricular-fibrillation#prevention afisat la 17.06.2022
- https://emedicine.medscape.com/article/158712-overview afisat la 17.06.2022
- https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21878-ventricular-fibrillation afisat la 17.06.2022
- https://www.heart.org/en/health-topics/arrhythmia/about-arrhythmia/ventricular-fibrillation afisat la 17.06.2022
- https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/ventricular-fibrillation afisat la 17.06.2022
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/ventricular-fibrillation/diagnosis-treatment/syc-20364524 afisat la 17.06.2022
- https://www.msdmanuals.com/professional/cardiovascular-disorders/arrhythmias-and-conduction-disorders/ventricular-fibrillation-vf afisat la 17.06.2022