Frisoane: cauze, simptome, remedii si semnale de alarma

Ce cauze au frisoanele?

Acestea rezulta in urma contractiilor musculare ce alterneaza in mod rapid cu cele de relaxare. Iata care sunt cauzele cele mai frecvente in urma carora pot aparea frisoanele:

Frigul

Frisoanele fara febra se pot ivi pe fondul senzatiei de frig, fiind o modalitate prin care corpul cauta sa se incalzeasca. Acestea pot aparea atat cand te afli in spatiul exterior si te expui temperaturilor scazute, precum si cand folosesti aerul conditionat din masina sau din locuinta. In conditii extreme de frig, pot aparea complicatii precum degeraturile sau hopotermia - cazuri in care este necesara asistenta medicala de urgenta.

Activitatea fizica intensa

Aceasta poate determina aparitia frisoanelor fara febra. De exemplu, practicarea unui sport precum alergatul sau exercitiile fizice de tip cardio. In aceste situatii, frisoanele nu sunt conditionate de conditiile meteo, dar pot fi favorizate de temperaturile scazute. 

Medicamentele sau suplimentele alimentare 

Frisoanele se pot ivi in cazul administrarii acestora, indiferent de natura lor, inclusiv a celor bazate pe plante. De exemplu, in combinatia nepotrivita sau daca dozajul este necorespunzator. Orice medicament sau supliment trebuie luat numai cu acordul medicului si sub supravegherea sa.

Unele afectiuni:

• Frisoanele pot aparea si pe fondul unor afectiuni medicale precum cele cardiovasculare, diabet zaharat, hipotiroidism;
• Afectiunile de natura infectioasa, cum sunt infectia la ureche, la rinichi, la vezica urinara, gastroenterita, artrita septica;
• Multe dintre infectiile virale respiratorii, printre care raceala si gripa;
• Bolile virale specifice copilariei, de exemplu, varicela, rujeola (pojarul), rotavirusul, oreionul, Roseola infantum;
• Inaintarea in varsta poate favoriza aparitia frisoanelor, chiar daca persoana respectiva are o stare buna de sanatate;
• Tulburarile declansate pe fond emotional, cum sunt anxietatea, atacul de panica sau emotii intense de natura pozitiva, ca entuziasmul;
• Alte conditii, de exemplu, apendicita, abcesul, endometrita, boala zgarieturii de pisica, sinuzita, malnutritia, insolatia, arsurile, boala Crohn, colita ulcerativa.

De retinut: Frisoanele sunt diferite de crizele convulsive. Persoanele care au frisoane sunt, de obicei, constiente si raspund la comenzi, desi este posibil sa prezinte semne de confuzie in cazul in care exista febra. In cazul convulsiilor, persoanele nu raspund la comenzi si isi pot pierde cunostinta.

Simptome asociate

Manifestarile frisoanelor pot fi diferite, in functie de cauza. Frisoanele provocate de frig se manifesta prin tremuraturi ce nu sunt insotite de febra si pot include si alte simptome, ca schimbarea nuantei pielii, amorteala, somnolenta excesiva, neclaritate in vorbire, o senzatie asemanatoare cu arsura sau usturimea la nivelul extremitatilor (degete, urechi, nas). 

Cele cauzate de efort fizic pot implica prezenta crampelor musculare, ameteala, oboseala, iar in unele cazuri se manifesta si prin greata si varsaturi. In cazul frisoanelor care sunt cauzate pe fond infectios, majoritatea sunt insotite de febra si simptome particulare, in functie de infectia sau virusul care sta la baza lor.

Remedii

Remediile variaza in functie de cauza frisoanelor. Astfel, unele pot fi aplicate fara ajutorul medicului, pe cand altele impun asistenta medicala, uneori chiar de urgenta.

In situatiile in care frisoanele sunt din cauza frigului si nu exista degeraturi sau hipotermie, se recomanda cresterea temperaturii corpului, cu ajutorul adapostirii la caldura, a folosirii hainelor groase, a invelirii, dar fara sa se foloseasca prea multe straturi si fara ca hainele sa fie stramte. Ar putea ajuta si hidratarea cu lichide calde, cum sunt ceaiurile, supele, ciorbele. Daca exista degeraturi si hipotermie, ajutorul medical trebuie oferit cat mai rapid.

In cazul frisoanelor cauzate de efortul fizic, se recomanda evitarea expunerii la temperaturi foarte scazute si reducerea perioadei petrecute pentru antrenament. Se recurge la hidratare si la reglarea temperaturii corporale.

Cand frisoanele sunt insotite de febra, medicul este cel in masura sa stabileasca tratamentul. Intrucat pot indica o infectie, aceasta din urma necesita administrarea medicamentelor cu prescriptie si supravegherea atenta din partea medicului. Cele care apar pe fondul emotional se pot ameliora prin stimularea secretiei de dopamina sau terapie.

Semnale de alarma ale frisoanelor

Anumite situatii pot fi problematice si implica de urgenta consultul medical. Iata care sunt semnalele de alarma ce nu trebuie ignorate:

• Frisoanele care se manifesta pe o durata indelungata, de peste 48 de ore;
• Febra de 39.4°C, in cazul adultilor si de 38.3°C sau mai crescuta, in special cand avanseaza rapid intr-un timp scurt sau cand nu scade in decursul a una sau doua ore [1];
• Hipoglicemia, in cazurile in care nu a fost stabilit diagnosticul de diabet zaharat;
• Prezenta hipotermiei si/sau a degeraturilor;
• Cand exista o cauza ce nu poate fi identificata.

De retinut: Acest articol nu substituie consultul medical, ci are scop pur informativ. Doar medicul poate stabili in mod corect diagnosticul si tratamentul, in functie de particularitatile pacientului si, eventual, analizele de specialitate.

Pentru realizarea acestui articol s-au folosit urmatoarele surse de informatii:

1. Articolul Chills, publicat de National Library of Medicine pe Medline Plus, https://medlineplus.gov/ency/article/003091.htm
2. https://www.healthline.com/health/chills-without-fever
3. https://www.medicalnewstoday.com/articles/322515