Lipsa poftei de mancare: ce afectiuni poate indica

1. Lipsa poftei de mancare si schimbarile produse in organism

Dupa ce ai mancat, odata cu instalarea starii de satietate, poti acuza senzatii de disconfort, precum cea de balonare sau de prea-plin. In aceste conditii, administrarea unor medicamente cu rol digestiv reprezinta o solutie pe care medicul specialist o poate recomanda, daca alte cauze sunt eliminate. 

Insa lipsa poftei de mancare devine un motiv de ingrijorare, atunci cand aceasta senzatie dureaza mai mult de o saptamana. [1] Pierderea apetitului se poate manifesta alaturi de alte semne ale organismului, ce ar putea necesita nevoia unui consult de specialitate in regim de urgenta. Printre cele mai frecvente se numara:

• stare cronica de oboseala si un nivel redus al energiei; 

• stari de greata, varsaturi, constipatie sau diaree; 

• modificari de aspect la nivelul parului, pielii si al unghiilor;

• modificari semnificative ale greutatii corporale;

• aversiunea fata de alimente incluse in mod normal in dieta; 

• modificarea semnificativa a programului zilnic de mese;

• disconfort cauzat de mirosul sau aspectul alimentelor. [1] 

2. Afectiuni si probleme de sanatate ce pot cauza lipsa poftei de mancare

Lipsa poftei de mancare reprezinta un simptom pentru un spectru extins de afectiuni si probleme de sanatate, ce difera considerabil prin modul in care se manifesta si efectele pe care le produc, nu doar asupra organismului, ci si asupra calitatii vietii unui pacient:

2.1 Afectiuni si probleme la nivelul sistemului nervos central

• migrene;

• convulsii; 

• tumori; 

• accident vascular cerebral (AVC);

• traumatisme craniene; 

• meningita; 

• hidrocefalie. [2] 

2.2. Probleme medicale survenite la nivelul structurii urechii

In acest caz, lipsa poftei de mancare mai poate fi insotita si de stari de ameteala, greata si varsaturi.

• labirintita - infectie a urechii interne, cauzata de cele mai multe ori de un virus;

• vertij pozitional benign - produs de miscari bruste ale capului;

• boala Ménière - afectiune cronica a urechii, ce poate cauza chiar si pierderea auzului. [2]

2.3. Afectiuni si procese organice la nivelul pelvisului si al abdomenului

In functie de factorul declansator, lipsa poftei de mancare poate fi insotita de alte efecte, cu impact semnificativ pentru sistemul reproducator, tractul gastro-intestinal, ficat si alte zone importante de la acest nivel al corpului. In acest caz, pierderea apetitului poate fi declansata de:

• hepatita;

• pancreatita; 

• obstructii / iritatii ale tractului digestiv;

• boala de reflux gastroesofagian;

• afectiuni hepatice;

• afectiuni ale vezicii biliare; 

• gastroenterita; 

• constipatie; 

• menstruatie. [2] 

2.4. Afectiuni psihosomatice 

• depresia;

• anxietatea; 

• anorexia nervoasa; 

• bulimia nervoasa. [2] 

2.5. Afectiuni oncologice

In cazul anumitor tipuri de cancer, lipsa poftei de mancare se poate manifesta simultan cu stari de greata si varsaturi, dureri de cap si alte simptome specifice acestor afectiuni oncologice. 

• cancerul de plamani; 

• cancerul ovarian; 

• cancerul de pancreas;

• cancerul de colon. [2] 

3. Alte posibile cauze pentru lipsa poftei de mancare 

Lipsa poftei de mancare poate fi determinata si de alti factori ce cauzeaza schimbari la nivelul organismului: 

3.1. Sarcina 

Greata si varsaturile afecteaza aproximativ 3% din totalul femeilor insarcinate. Pot cauza pierderea apetitului culinar si sunt efecte ale schimbarilor hormonale din organismul unei femei. Aceste simptome incep sa se manifeste incepand cu saptamana 9 si, de obicei, dispar dupa saptamana 14 de sarcina. Lipsa poftei de mancare, alaturi de greata si varsaturi pot cauza deshidratare, asadar, aceste simptome trebuie monitorizate cu atentie. [2] 

3.2. Chimioterapia si radioterapia

Severitatea lipsei poftei de mancare poate depinde de factori diversi, precum: varsta pacientului, specificul diferitelor comorbiditati, tipul de tratament administrat, zona sau zonele afectate de afectiunile tumorale si cantitatea de raze / substanta administrata in cadrul unei sesiuni. [2]

3.3. Medicamentele 

Pierderea apetitului ar putea fi si un efect al administrarii unor medicamente recomandate de medicul specialist:

• antibiotice;

• antihistaminice;

• opioide; 

• medicamente pentru sistemul cardiovascular;

• antidepresive. [1]

3.4. Alte posibile cauze

• deshidratare;

• dureri de masea; 

• leziuni si traume suferite; 

• recuperare post-operatorie; 

• toxiinfectie alimentara; 

• HIV / SIDA; 

• diabet; 

• hipotiroidism. [1][2]

4. Lipsa apetitului: diagnostic si investigatii

Identificarea simptomelor si a istoricului medical este primul pas in diagnosticarea cauzei lipsei poftei de mancare. Medicul discuta cu pacientul despre simptomele pe care acesta le are, durata lor si istoricul sau medical, inclusiv despre bolile anterioare, medicamentele luate si stilul de viata. Acesta este un aspect crucial, deoarece poate oferi indicii valoroase despre ce anume provoaca scaderea apetitului. [1][2] 

Un examen fizic poate ajuta la identificarea problemelor de sanatate care ar putea fi responsabile de lipsa poftei de mancare. Medicul poate verifica semnele de deshidratare, paloarea, umflăturile sau alte semne care pot afecta apetitul. Acest examen poate fi esential pentru a detecta problemele de sănătate care nu au fost inca diagnosticate. [1][2]

In urmatorul pas, medicul poate solicita unele teste de laborator. Acestea pot include teste de sange pentru a verifica nivelurile diferitelor substante din sange, care pot indica diverse boli sau afectiuni. [1][2]

De exemplu, o valoare ridicata a hormonilor tiroidieni poate indica o hiperactivitate a tiroidei, care este o cauză frecventa a pierderii poftei de mancare. De asemenea, testele de sange pot ajuta la identificarea infectiilor sau a problemelor de sanatate precum anemia, care poate provoca lipsa apetitului. [1][2]

Imagistica medicala poate fi, de asemenea, folosita pentru a verifica organele interne si a identifica anomalii care ar putea cauza lipsa poftei de mancare. Aceasta poate include radiografii, CT-uri sau RMN-uri. Aceste metode pot ajuta la identificarea problemelor precum tumorile, bolile inflamatorii sau obstructiile care pot afecta apetitul. [1][2]

6. Ajutorul medical pentru lipsa poftei de mancare

Maniera in care lipsa poftei de mancare poate fi abordata depinde foarte mult de cauza acestei probleme. In cazul in care o afectiune sau o alta problema de sanatate reprezinta factorul declansator pentru aceasta manifestare a organismului, specialistul va lua masurile necesare pentru investigarea si tratarea patologiilor respective. De regula, recapatarea apetitului poate fi stimulata prin: 

• comunicarea cu un nutritionist pentru a gasi o solutie la aceasta problema;

• construirea unui program alimentar compus din mese mici si frecvente;

• administrarea unor medicamente pentru stimularea poftei de mancare;

• administrarea intravenoasa a unor vitamine si minerale necesare organismului;

• comunicarea cu un specialist in sanatate mintala despre aceasta problema. [1]

Este important sa observi semnele pe care corpul le transmite. Daca lipsa poftei de mancare persista si este insotita de alte manifestari, solicitarea ajutorului medical in regim de urgenta este vitala. Astfel, ai garantia ca poti identifica si aborda din timp cauzele ce au declansat aceasta problema.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Bibliografie: 

1. "Loss of Appetite: Causes & Treatment" Cleveland Clinic, my.clevelandclinic.org/health/symptoms/24228-loss-of-appetite. Accessed 27 Feb. 2024 

2. “Loss of Appetite: Causes, Other Symptoms, and Treatment” Medical News Today, www.medicalnewstoday.com/articles/324011#causes. Accessed 27 Feb. 2024