Nervii cranieni: ce sunt, functii, rol

Localizarea nervilor cranieni

Nervii cranieni sunt localizati in interiorul craniului, pe partea inferioara a creierului. Acestia pornesc de la nivelul creierului si parcurg diferite cai pentru a ajuta la controlarea simturilor si miscarilor. Functiile nervilor cranieni sunt senzoriale, motorii sau ambele. Nervii cranieni senzoriali ajuta o persoana sa vada, sa miroasa si sa auda. In schimb, nervii cranieni motori ajuta la controlul miscarilor musculare de la nivelul capului si gatului (1).

Numele si rolul celor 12 nervi cranieni

Fiecare nerv are un nume care reflecta functia sa si un numar in functie de localizarea sa in creier. Cifrele romane de la I la XII eticheteaza nervii cranieni de la nivelul creierului. Cei 12 nervi cranieni includ:

• nervul olfactiv;
• nervul optic;
• nervul oculomotor;
• nervul trohlear;
• nervul trigemen;
• nervul abducens;
• nervul facial;
• nervul vestibulococlear;
• nervul glosofaringian;
• nervul vagus;
• nervul accesoriu;
• nervul hipoglosal. 

I. Nervul olfactiv

Nervul olfactiv transmite creierului informatii referitoare la simtul olfactiv al unei persoane. Atunci cand o persoana inhaleaza molecule parfumate, receptorii olfactivi din pasajului nazal trimit impulsurile catre cavitatea craniana, care apoi calatoresc catre bulbul olfactiv. Neuronii olfactivi specializati si fibrele nervoase se intalnesc cu alti nervi, care traverseaza tractul olfactiv. Tractul olfactiv ajunge apoi in lobul frontal si in alte zone ale creierului care au un rol in memorie si in notarea diferitelor mirosuri.

II. Nervul optic

Nervul optic transmite informatii catre creier cu privire la vederea unei persoane. Atunci cand lumina intra in ochi, aceasta atinge retina, care contine celule sub forma bastonaselor si conurilor. Acestia sunt fotoreceptori care traduc semnalele primite de la lumina in informatii vizuale pentru creier. Celulele sub forma de conuri se afla in retina centrala si au un rol in vederea culorilor. In schimb, bastonasele din retina periferica sunt responsabile de vederea nonculoriala. Fotoreceptorii transporta impulsurile de semnal de-a lungul celulelor nervoase, pentru a informa nervul optic. Majoritatea fibrelor nervului optic se intersecteaza intr-o structura numita chiasma optica. Tractul optic se proiecteaza apoi in cortexul vizual primar din lobul occipital, in partea din spate a creierului. Lobul occipital este locul in care creierul gestioneaza informatiile vizuale.

III. Nervul oculomotor

Nervul oculomotor ajuta la controlul miscarilor musculare ale ochilor. Nervul oculomotor furnizeaza miscarea in cazul muschilor care misca globul ocular si pleoapei superioare (muschi extraoculari). Nervul oculomotor ajuta, de asemenea, la functiile involuntare ale ochiului. De exemplu, muschiul sfincterului pupilar strange automat pupila pentru a restrange cantitatea de lumina care intra in ochi, in conditii de lumina puternica. Atunci cand este intuneric, muschiul se relaxeaza. O alta functie a nervului oculomotor este atunci cand muschii ciliari ajuta cristalinul sa se adapteze la vederea la distanta scurta si la distanta lunga. Acest lucru se intampla in mod automat atunci cand o persoana se uita la obiecte apropiate sau indepartate.

IV. Nervul trohlear

Nervul trohlear are, de asemenea, un rol in miscarea ochilor. Nervul trohlear, ca si nervul oculomotor, isi are originea in mezencefal. Acesta alimenteaza muschiul oblic superior contralateral care permite ochiului sa se indrepte in jos si in interior.

V. Nervul trigemen

Nervul trigemen este cel mai mare nerv cranian si are atat functii motorii, cat si senzoriale. Functiile sale motorii ajuta o persoana sa mestece si sa stranga dintii. Diviziunea sa senzoriala are trei parti care se conecteaza la locurile receptorilor senzoriali de pe fata:

• partea oftalmica se ocupa de senzatiile de la nivelul ochilor (inclusiv cornee, mucoasa din nas si pielea de pe nas, pleoape si frunte);
• partea maxilara ofera senzatii treimei mijlocii a fetei, partii laterale a nasului, dintilor superiori si pleoapei inferioara;
• partea mandibulara controleaza sensibilitatea partii inferioare a fetei, limbii, mucoasei bucale si dintilor inferiori.

Nevralgia de trigemen este o afectiune comuna a nervului trigemen, care poate provoca dureri intense si ticuri faciale.

VI. Nervul abducens

Nervul abducens controleaza miscarile oculare. El ajuta muschiul drept lateral (unul dintre muschii extraoculari) sa intoarca privirea spre exterior. Nervul abducens porneste din puntea trunchiului cerebral, intra intr-o zona numita canalul lui Dorello, calatoreste prin sinusul cavernos si se termina la nivelul muschiului drept lateral din cadrul orbitei osoase.

VII. Nervul facial

Nervul facial are, de asemenea, atat functii motorii, cat si senzoriale. Nervul facial este alcatuit din patru nuclei care indeplinesc functii diferite:

• miscarea muschilor care produc expresia faciala;
• miscarea glandelor lacrimale, submaxilare si submandibulare;
• senzatia urechii externe;
• senzatia de gust:

Cei patru nuclei isi au originea in punte si maduva si se unesc pentru a se deplasa pana la ganglionul geniculat. Pareza faciala (paralizia lui Bell) este o afectiune frecventa a nervului facial, care provoaca paralizie pe o parte a fetei si, eventual, pierderea senzatiei gustative.

VIII. Nervul vestibulococlear

Nervul vestibulococlear controleaza auzul si echilibrul. Acest nerv contine doua componente: 

• nervul vestibular: ajuta organismul sa sesizeze schimbarile de pozitie ale capului in raport cu gravitatia. Organismul foloseste aceste informatii pentru a mentine echilibrul.
• nervul cohlear: pemite auzul. Celulele ciliate interne specializate si membrana bazilara vibreaza ca raspuns la sunete si determina frecventa si magnitudinea sunetului.

Aceste fibre se combina in punte si ies din craniu prin osul temporal.

IX. Nervul glosofaringian

Nervul glosofaringian are atat functii motorii, cat si senzoriale.

• functia senzoriala primeste informatii de la gat, amigdale, urechea medie si partea din spate a limbii. De asemenea, acest nerv are un rol in senzatia de gust care se simte in partea din spate a limbii;
• diviziunea motorie asigura miscarea stilofaringelui, un muschi care permite scurtarea si largirea gatului.

Nervul glosofaringian porneste din bulbul rahidian din creier si paraseste craniul prin foramenul jugular, care duce la nervul timpanic.

X. Nervul vag

Nervul vag are o serie de functii, asigurand functii motorii, senzoriale si parasimpatice.

• partea senzoriala a partii exterioare a urechii, gatului, inimii si organelor abdominale. De asemenea, joaca un rol in senzatia de gust.
• partea motorie asigura miscarea gatului si a palatului moale.
• functia parasimpatica regleaza ritmul cardiac si inerveaza muschii netezi din caile respiratorii, plamani si tractul gastrointestinal.

Medicii folosesc terapia de stimulare a nervului vag pentru a trata diverse afectiuni, inclusiv epilepsia, depresia si anxietatea.

XI. Nervul accesoriu

Nervul accesoriu asigura functia motorie a unor muschi din gat. Acesta controleaza muschii sternocleidomastoidieni si trapezieni, care permit unei persoane sa roteasca, sa extinda si sa flexeze gatul si umerii. Nervul accesoriu se separa in parti spinale si craniene. Componenta spinala incepe in maduva spinarii si se deplaseaza in craniu prin foramenul magnum. De acolo, se intalneste cu componenta craniana a nervului accesoriu si iese din craniu de-a lungul arterei carotide interne. Partea craniana a nervului accesoriu se combina cu nervul vag.

XII. Nervul hipoglosal

Nervul hipoglosal este un nerv motor, care alimenteaza muschii limbii. Isi are originea in maduva spinarii. Tulburarile nervului hipoglosal pot provoca paralizia limbii, care apare cel mai adesea pe o parte (2).

Afectiuni si tulburari care afecteaza nervii cranieni

Afectiunile si tulburarile nervilor cranieni pot afecta procesele care implica vederea, mirosul, auzul, vorbirea si echilibrul. De asemenea, ele pot schimba modul in care percepi senzatiile de la nivelul fetei si pot impiedica sau modifica miscarile capului, ochilor, gatului, umerilor, gatului si limbii. Paralizia nervilor cranieni afecteaza un nerv motor, unul care controleaza miscarea. Daca este afectat un nerv senzitiv, acesta poate provoca durere sau senzatii reduse. Afectiunile si tulburarile care afecteaza nervii cranieni pot include:

• paralizia celui de-al treilea nerv: aceasta tulburare poate provoca o pleoapa inchisa sau partial inchisa, o pupila marita si miscarea ochiului in afara si in jos;
• nevralgia de trigemen: este o afectiune a celui de-al cincilea nerv cranian si cauzeaza, de obicei, dureri pe o parte a fetei;
• paralizia celui de-al patrulea nerv sau paralizia oblica superioara: aceasta tulburare poate provoca o aliniere gresita a ochilor si poate afecta unul sau ambii ochi;
• paralizia celui de-al saselea nerv sau paralizia abducens: acest tip de paralizie poate provoca incrucisarea ochiului spre interior, spre nas;
• paralizia lui Bell: este o afectiune a celui de-al saptelea nerv cranian, care poate provoca slabiciune temporara sau paralizie intr-o parte a fetei;
• spasmul hemifacial: apare atunci cand vasele de sange constrang al saptelea nerv cranian si provoaca un spasm facial sau un tic;
• nevralgia glosofaringiana: aceasta afectiune afecteaza al noualea nerv cranian si poate provoca dureri la baza limbii care se pot deplasa pana la ureche si gat.
• tumorile bazei craniene: acestea sunt tumori care se pot forma in craniu si care afecteaza diferiti nervi cranieni;
• leziunile, traumatismele si loviturile pot provoca, de asemenea, leziuni ale nervilor cranieni (1).

Simptomele comune ale afectiunilor nervilor cranieni

Tulburarile care afecteaza nervii cranieni pot provoca simptome diferite, in functie de nervul afectat. Daca o persoana are dureri la nivelul fetei, o modificare a capacitatii de a modifica miscarea capului sau a ochilor sau modificari ale senzatiilor legate de vedere, auz, miros, echilibru sau vorbire, este posibil sa aiba o afectiune a nervilor cranieni. Simptomele afectarii nervilor cranieni pot include:

• durere la nivelul fetei, limbii, capului sau gatului;
• incapacitatea de a focaliza ochiul;
• un ochi care se deplaseaza intr-o parte sau in jos;
• slabiciune sau paralizie la nivelul fetei;
• dificultati de vorbire;
• pierderea vederii sau auzului;
• modificari ale vederii.

Cum sa-ti mentii nervii cranieni sanatosi?

Poti sa mentii creierul, nervii cranieni si intregul sistem nervos mai sanatos prin adoptarea catorva schimbari in stilul de viata:

• mentine o greutate corporala sanatoasa;
• consuma alcool cu moderatie;
• consuma alimente dense in nutrienti (fructe, legume si cereale integrale);
• fa sport periodic;
• mentine tensiunea arteriala intr-un interval sanatos;
• gestioneaza orice afectiune care creste riscul de afectare a nervilor (diabetul);
• renunta la fumat.

Care sunt perspectivele pentru persoanele cu leziuni ale nervilor cranieni?

Un nerv lezat se poate recupera in timp. In unele cazuri, reabilitarea poate fi utila pentru a restabili functia nervoasa. Se poate beneficia de reabilitare din partea unor profesionisti, inclusiv:

• audiolog pentru nervii auditivi;
• fizioterapeut sau terapeut ocupational pentru nervii care controleaza functia motorie sau echilibrul (cum ar fi cu reabilitarea vestibulara);
• logoped pentru nervii fetei si ai gurii;
• terapeut de vedere pentru nervii oculari.

Cand ar trebui solicitat un consult medical?

Simptomele leziunilor sau afectiunilor nervilor cranieni variaza in functie de nervul care este afectat. Consulta medicul in urmatoarele situatii:

• durere sau amorteala faciala;
• slabiciune sau paralizie musculara;
• tulburari de vorbire;
• furnicaturi in orice parte a corpului;
• pierderea vederii.

Nervii cranieni sunt perechi de nervi care se afla la nivelul creierului. Rolul acestora este acela de a conecta creierul cu alte parti ale fetei, gatului si trunchiului. Nervii cranieni pot juca un rol in senzatiile percepute sau in miscarile corpului. Daca o afectiune sau o leziune afecteaza nervii cranieni, este posibil ca pacientul sa aiba probleme cu simtul gustului, mirosului sau vederii. O afectiune a nervilor cranieni poate afecta, de asemenea, capacitatea de a avea expresii faciale. Poti mentine sanatatea intregului sistem nervos prin consum de alimente nutritive, exercitii fizice si gestionarea oricaror afectiuni de sanatate (3).

Disclaimer

Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Articolul a fost realizat in baza informatiilor preluate din:

(1) Healthline, „The 12 Cranial Nerves”: https://www.healthline.com/health/12-cranial-nerves

(2) Medical News Today, „What are the 12 cranial nerves?”: https://www.medicalnewstoday.com/articles/326621

(3) Cleveland Clinic, „Cranial nerves”: https://my.clevelandclinic.org/health/body/21998-cranial-nerves