Neurodermatita: cauze, simptome, tratament

Ce este neurodermatita?

Neurodermatita, cunoscuta si sub denumirea de lichen simplex cronic, este un tip de eczema care provoaca prurit intens si duce la aparitia unor zone de piele uscata, ingrosata, solzoasa. Dupa cum mentionam inca de la inceput, nu este o afectiune contagioasa si nu pune viata in pericol, dar poate afecta semnificativ calitatea vietii pacientului.[2]

Tinde sa apara in special la persoanele cu varsta cuprinsa intre 30 si 50 de ani. De asemenea, se pare ca femeile sunt mai predispuse decat barbatii sa sufere de aceasta afectiune. Neurodermatita la copii este rara, dar se poate dezvolta la unii copii cu dermatita atopica.[1][3]

Cauzele neurodermatitei

Cauzele neurodermatitei nu sunt inca pe deplin intelese, insa exista anumiti factori care pot creste susceptibilitatea unei persoane de a dezvolta aceasta afectiune.

S-a observat, de exemplu, ca persoanele cu un istoric medical familial sau personal de alte boli ale pielii, precum eczemele si dermatita de contact, sunt mai predispuse la aparitia neurodermatitei. Un alt factor care poate contribui la aparitia neurodermatitei este stresul si anxietatea. Aceste stari emotionale pot declansa sau agrava simptomele neurodermatitei. Traumele emotionale sau episoadele de depresie sunt considerate, de asemenea, potentiali factori declansatori ai acestei afectiuni.

In plus, leziunile nervilor, intepaturile de insecte, pielea uscata si imbracamintea stramta, in special din fibre sintetice precum poliesterul sau raionul, pot duce si ele la aparitia neurodermatitei.[1][3]

Simptomele neurodermatitei

Daca ai neurodermatita, primul simptom pe care il vei observa probabil va fi mancarimea intensa, care te va face sa iti doresti sa te scarpini constant. Acest lucru va face insa ca mancarimea sa devina si mai intensa. Apare astfel un ciclul prurit-grataj (scarpinat)-prurit care nu este usor de oprit.

Neurodermatita poate afecta orice zona a corpului, dar apare cel mai frecvent pe brate, umeri, coate, picioare, glezne, incheieturi, maini, ceafa sau scalp. In unele cazuri, zonele anale si genitale, precum si fata, pot fi afectate. In general, este vorba de zone ale pielii la care poti ajunge cu usurinta pentru a te scarpina. Una dintre caracteristicile mancarimii asociate cu aceasta afectiune este ca tinde sa se agraveze cand te relaxezi sau dormi.

Cu cat mai multe te scarpini, cu atat mai iritata si mai inflamata va fi pielea ta. Apar leziuni cu aspect solzos si coloratie rosie sau violacee, ale caror dimensiuni pot varia intre 3 si 10 cm. In fazele avansate ale bolii, pielea poate deveni groasa, crapata si isi poate schimba culoarea, devenind maronie, gri sau rosiatica. In timp, se pot forma chiar si cicatrici.[1][3]

Pe langa mancarime si piele uscata, simptomele neurodermatitei pot include:

• durere,
• caderea parului (in cazul in care apar mancarimi pe scalp);
• rani deschise;
• sangerari.

Infectia poate aparea si poate fi indicata de rani cu cruste galbui, scurgeri de lichid si/sau colectii de puroi.[3]

Tratamentul neurodermatitei

Tratamentul neurodermatitei poate implica utilizarea unor medicamente specifice, terapie cu lumina si/sau alte metode de tratament, in functie de particularitatile fiecarui caz. Scopul este acela de a ameliora pruritul, a preveni scarpinatul excesiv si a rezolva cauza subiacenta.[2]

Printre medicamentele frecvent utilizate in tratarea neurodermatitei se numara corticosteroizii, antihistaminicele si antibioticele. In plus, cremele si unguentele pentru mancarime pot fi prescrise pentru a ameliora disconfortul si a hidrata pielea uscata.

O alta optiune de tratament este terapia cu lumina, cunoscuta si sub denumirea de fototerapie. Aceasta implica expunerea pielii la anumite tipuri de lumina, cum ar fi lumina ultravioleta A sau B, pentru a calma inflamatia si a imbunatati simptomele neurodermatitei. De obicei, la fototerapie se apeleaza atunci cand alte metode de tratament nu au avut efect.

Crioterapia si injectiile cu botox sunt alte posibile optiuni de tratament pentru neurodermatita. Crioterapia implica expunerea pielii la temperaturi extrem de scazute pentru a reduce inflamatia si a ameliora simptomele. Injectiile cu botox pot fi utilizate pentru a bloca temporar receptorii nervosi si a reduce senzatia de mancarime.[1][2][3]

Solutii pentru gestionarea simptomelor neurodermatitei 

Pe langa tratamentul medical, exista si diverse remedii sau tratamente naturiste pentru gestionarea simptomelor neurodermatitei in viata de zi cu zi. Acestea includ:

• aplicarea de comprese reci - ajuta la calmarea pielii si reduce mancarimea; 
• evitarea scarpinarii si frecarii zonei afectate - pentru a intrerupe acel ciclu prurit-grataj-prurit despre care am vorbit mai sus;
• bandajarea zonei afectate - pentru a proteja pielea si a preveni infectiile; 
• aplicarea unei lotiuni cu efect racoritor care contine mentol si camfor - ajuta la ameliorarea simptomelor; 
• baile scurte cu apa calda - contribuie la calmarea mancarimii, iritatiei sau durerii si sunt de ajutor atunci cand neurodermatita afecteaza organele genitale sau zona anusului;
• evitarea factorilor declansatori cunoscuti - pentru a preveni aparitia si exacerbarea simptomelor; 
• pastrarea unghiilor scurte - pentru a limita scarpinatul si a agravarea leziunilor cutanate (ca alternativa, poti incerca sa porti manusi cand dormi).[1][2][3]

Este important sa mentionam ca tratamentul neurodermatitei poate varia in functie de severitatea si simptomele individuale ale pacientului. Este recomandat sa consulti un medic dermatolog pentru a primi un diagnostic corect si un plan de tratament adecvat.

Cu un plan de tratament corect, neurodermatita se poate vindeca complet. Din pacate, acest lucru nu inseamna si ca nu mai exista posibilitatea ca ea sa revina atunci cand este activata de un factor declansator. Daca ai fost diagnosticat/a cu neurodermatita, urmeaza tratamentul stabilit de medic si tine cont de recomandarile acestuia. Daca suspectezi prezenta acestei afectiuni, adreseaza-te unui specialist pentru un diagnostic concret si un plan de tratament corect. 

Atentie! Acest articol are rol strict informativ si nu poate reprezenta o sursa suficienta de autodiagnosticare. Oricand te confrunti cu o problema de sanatate ori observi prezenta unor simptome ingrijoratoare, primul lucru pe care trebuie sa-l faci este sa ceri sfatul unui medic. 

Bibliografie: