Organele corpului uman: care sunt, afectiuni asociate

Corpul uman este format dintr-un numar imens de celule specializate ce formeaza diferite tipuri de tesuturi, care, la randul lor, alcatuiesc diferite organe. Fiecare organ are un rol specific in functionarea organismului si este interconectat cu celelalte organe si sisteme.[8] Unele organe sunt vitale, ceea ce inseamna ca nu putem supravietui fara ele, altele fac parte din categoria celor non-vitale, adica a organelor fara de care putem trai, fara ca asta sa insemne ca nu sunt importante pentru mentinerea sanatatii generale a organismului. In total, in corpul uman exista aproape 80 de organe[7], iar in acest articol iti vom vorbi despre cateva dintre cele mai importante dintre acestea, precum si despre afectiunile asociate cu fiecare dintre ele. 

Creierul

Descris adesea ca „centrul de comanda” al organismului sau un „supercomputer”, creierul este un organ vital, despre care se spune ca ar fi constituit din aproximativ 100 de miliarde de neuroni. Este o componenta importanta a sistemului nervos central, fiind responsabil, de exemplu, de crearea, trimiterea si procesarea impulsurilor nervoase, de interpretarea senzatiilor, de controlul miscarilor, dar si al gandurilor si comportamentelor noastre. [7][9]

Este si unul dintre cele mai mari organe interne ale corpului uman - cantareste aproximativ 1,36 kg, are 14 cm latime, 16,7 cm lungime si 9,3 cm inaltime.[7]

Lista afectiunilor care pot afecta creierul si, in consecinta, comportamentul si personalitatea unei persoane, precum si capacitatea acesteia de a procesa informatii si de a functiona este foarte lunga. Ele pot fi insa impartite in mai multe categorii: 

• boli autoimune (ex: scleroza multipla, encefalita autoimuna etc.); 
• epilepsie; 
• infectii (ex: meningita); 
• boli psihice (ex: anxietatea, tulburarea bipolara, depresia, schizofrenia, tulburare de stres posttraumatic etc.); 
• boli neurodegenerative (ex: boala Alzheimer, boala Parkinson, scleroza laterala amiotrofica etc.); 
• tulburari de neurodezvoltare (ex: ADHD, autism, dislexie etc.); 
• accident vascular cerebral; 
• leziuni cerebrale; 
• tumori.[1]

Inima

Inima este un alt organ vital pentru functionarea organismului uman. El are rolul de a pompa sangele si de a-l distribui in intregul corp, astfel incat celulele sa primeasca oxigenul si nutrientii de care au nevoie. Acest proces este esential pentru mentinerea functiilor vitale ale organismului. 

Inima este impartita in 4 camere: atriul drept, atriul stang, ventriculul drept si ventriculul stang. Atriul drept primeste sange neoxigenat din corp si il trimite catre ventricul drept, care il pompeaza in artera pulmonara, prin care va ajunge la plamani, unde se va oxigena. Sangele oxigenat calatoreste apoi de la plamani pana in atriul stang si ventriculul stang, de unde va ajunge in circulatia sistemica. De directionarea fluxului sangvin intre camerele inimii si spre plamani si restul corpului sunt responsabile 4 valve: valva tricuspida, valva pulmonara, valva mitrala si valva aortica.[9]

Exista o serie de afectiuni cardiace comune care pot afecta inima si functionarea sa: 

• boala coronariana; 
• insuficienta cardiaca; 
• infarctul miocardic; 
• angina pectorala; 
• aritmia; 
• endocardita; 
• pericardita; 
• cardiomiopatia; 
• bolile cardiace congenitale.[3]

Plamanii

Plamanii sunt un alt organ vital al corpului uman (poti supravietui cu un singur plaman, dar nu fara ambii). Fac parte din sistemul respirator si au un rol foarte important in schimbul de gaze dintre organism si mediu. Cand inspiri, aerul intra in plamani, iar oxigenul ajunge in sange si de acolo la organe si tesuturi. In acelasi timp, dioxidul de carbon este eliminat prin expiratie.[9] 

Afectiunile care impiedica plamanii sa functioneze corect, afectand caile respiratorii, tesutul pulmonar si/sau circulatia pulmonara sunt cunoscute sub denumirea de boli pulmonare. Printre cele mai frecvent intalnite se numara: 

• astmul; 
• pneumotoraxul; 
• bronsita; 
• boala pulmonara obstructiva cronica; 
• cancerul pulmonar; 
• pneumonia; 
• edemul pulmonar; 
• embolia pulmonara.[6]

Ficatul

Ficatul este un organ vital (si cel mai mare organ intern al corpului uman) cu multiple functii, printre care se numara procesarea nutrientilor din alimente, producerea bilei, sinteza proteinelor necesare pentru coagularea sangelui, reglarea nivelului anumitor substante chimice importante, inclusiv pe cel al aminoacizilor, si detoxifierea organismului de substante nocive.[9]

Exista mai multe tipuri de boli hepatice: 

• boli cauzate de virusuri (ex: hepatica A, hepatita B, hepatita C etc.); 
• boli dezvoltate pe fondul consumului de droguri sau alcool (ex: steatoza hepatica sau boala ficatului gras, ciroza etc.); 
• cancer hepatic; 
• boli ereditare (ex: boala Wilson, hemocromatoza).[5]

Rinichii

Rinichii sunt o pereche de organe responsabile pentru filtrarea sangelui si eliminarea deseurilor si a excesului de lichid din organism prin urina. De asemenea, ei regleaza nivelurile pH-ului, sarii si potasiului din organism si produc hormoni care regleaza tensiunea arteriala si controleaza productia de globule rosii. Cu alte cuvinte, sunt esentiali pentru sanatatea generala a organismului si o disfunctie a acestora poate duce la probleme grave de sanatate.

Printre cele mai comune afectiuni care pot afecta aceste organe se numara: 

• boala cronica de rinichi; 
• calculii renali (pietrele la rinichi); 
• glomerulonefrita; 
• boala polichistica renala; 
• infectiile de tract urinar.[4]

Pielea

Cunoscuta ca fiind cel mai mare organ al corpului uman, pielea este alcatuita din trei straturi principale, epiderma (stratul exterior), dermul si hipodermul, si indeplineste o serie de functii foarte importante vitale. Printre acestea se numara protectia impotriva factorilor externi, reglarea temperaturii corpului, perceptia senzoriala si eliminarea deseurilor prin transpiratie.[9]

Afectiunile pielii sunt multiple si variate. Lista lor include: 

• acneea; 
• eczemele; 
• zona Zoster; 
• urticaria; 
• arsurile solare; 
• dermatita de contact; 
• rozaceea; 
• carcinomul bazocelular.[2]

Creierul, plamanii, inima, rinichii, ficatul si pielea indeplinesc functii foarte importante, insa reprezinta doar o foarte mica parte a organelor corpului uman. Lista acestora este foarte lunga si, chiar daca nu toate sunt absolut necesare pentru supravietuire, sanatatea oricaruia dintre ele o influenteaza pe cea a organismului. 

Atentie! Acest articol are rol strict informativ si nu poate inlocui opinia unui specialist. Pentru informatii complete privind rolul organelor corpului uman si diversele afectiuni care pot afecta sanatatea acestora, discuta cu medicul tau. 

Bibliografie: