Sindromul dispeptic: cauze, manifestari si optiuni de tratament

Cunoscut si sub denumirea de dispepsie functionala, sindromul dispeptic reprezinta o combinatie de simptome de ordin digestiv, descrise de catre pacient ca o indigestie. In acest articol poti afla care sunt cauzele sindromului dispeptic, cum se manifesta acesta, ce optiuni de diagnostic si tratament exista si cum poate fi el prevenit.

Ce este sindromul dispeptic?

Cand se discuta despre ce este dispepsia, medicii se refera de fapt la senzatia de indigestie. Atunci cand ai simptome frecvente de indigestie, in absenta unei anomalii structurale a tractului digestiv superior, medicii vor vorbi despre acest sindrom ca despre o dispepsie functionala [1].

Dispepsia afecteaza pana la 30% din populatie. La cele mai multe persoane ea se manifesta dupa masa sau dupa consumul de lichide. Multe schimbari in ceea ce priveste stilul de viata  contribuie la ameliorarea simptomelor [2]. 

Cauzele sindromului dispeptic

Exista mai multe categorii de cauze care pot determina sindromul dispeptic, pe care le vom discuta in continuare.

Cauze medicale

Exista o serie de afectiuni care pot sta la baza manifestarilor caracteristice sindromului dispeptic, printre care amintim:

• boala de reflux gastroesofagian;
• ulcerul peptic;
• cancerul gastric sau alt tip de cancer;
• pancreatita;
• litiaza biliara, care determina un sindrom dispeptic biliar;
• afectiunile hepatice;
• gastrita;
• hernia hiatala;
• infectiile, in special infectia cu H. pylori;
• boala celiacă;
• gastroenteritele care pot determina dispepsie, mai frecvent un sindrom dispeptic la copii;

sindromul intestinului iritabil [3].

Cauze legate de stilul de viata

Unele obiceiuri individuale pot determina aparitia sindromului dispeptic, ocazional sau mai frecvent. Printre acestea, amintim:

• obezitatea;
• utilizarea frecventa a antiinflamatoarelor nesteroidiene;
• mesele mari, abundente, cu un volum mare de alimente;
• alimentatia grasa si/sau indigesta;
• combinatiile neinspirate de alimente;
• mesele tarzii, imediat inainte de culcare;
• lipsa exercitiului fizic [4]. 

Sarcina

Sindromul dispeptic apare frecvent in sarcina, in special in ultimul trimestru, ca o consecinta, pe de o parte, a modificarilor hormonale, si pe de alta parte consecutiv presiunii pe care uterul o exercita asupra stomacului si intestinelor.

Medicul este cel mai in masura sa recomande solutii adecvate pentru gestionarea dispepsiei in sarcina [2].

Cum se manifesta sindromul dispeptic? Simptome

Simptomele sindromului dispeptic pot varia de la o persoana la alta, dar ele includ:

• senzatie de durere sau de arsura (pirozis) la nivelul stomacului, in zona epigastrica;
• balonare;
• senzatie de satietate instalata rapid, dupa o cantitate mica de alimente;
• greata;
• varsaturi, mai frecvente in sindromul dispeptic acut;
• eructatii;
• gust acru in gura;
• scadere in greutate;
• stres psihic legat de afectiunea in sine si de simptomele experimentate [5].

De cele mai multe ori, in dispepsie, simptomele sunt intermitente. Ele pot aparea si disparea doar pentru a reaparea, la zile, saptamani sau chiar luni distanta. 

Cum se diagnosticheaza sindromul dispeptic?

Diagnosticarea sindromului dispeptic nu este dificil de realizat. De cele mai multe ori, medicul poate stabili diagnosticul pe baza simptomelor relatate de catre pacient. Senzatia de satietate si disconfortul localizat la nivelul abdomenului superior sunt suficiente, in general, pentru formularea unui diagnostic [6].

Totusi, exista situatii in care medicul poate solicita efectuarea unor investigatii suplimentare:

• scadere neasteptata si nemotivata in greutate;
• varsta mai mare de 60 ani;
• istoric familial de cancer gastric sau gastrointestinal;
• sangerare rectala sau varsaturi [7].

Investigatiile suplimentare au ca scop diagnosticul diferential intre sindromul dispeptic functional si cel de terminat de alte afectiuni:

• boala de reflux gastroesofagian;
• ulcerul peptic care determina sindrom dispeptic ulceros;
• gastropareza;
• sindromul de colon iritabil;
• cancere ale tractului digestiv superior [8]. 

Investigatii necesare pentru diagnosticul diferential
Pentru a identifica, mai precis, cauza sindromului dispeptic, medicul poate solicita o serie de investigatii suplimentare:

• endoscopie;
• monitorizarea pH-ului esofagian;
• examenul baritat;
• analize de sange [9].

Cum se trateaza sindromul dispeptic?

Avand in vedere cat de numeroase si de variate sunt cauzele sindromului dispeptic, si optiunile de tratament sunt diferite. Intensitatea simptomelor este cea care il ajuta pe medic sa decida care este tratamentul adecvat in cazul fiecarui pacient, unii dintre ei simtindu-se mai bine dupa o ajustare a dietei, altii necesitand tratament medicamentos. 

Schimbari ale stilului de viata

Sindromul dispeptic poate fi ameliorat printr-o serie de adaptari ale stilului de viata care includ:

• mentinerea unei greutati sanatoase;
• evitarea hainelor stramte;
• programarea meselor cu minim 3 ore inainte de culcare;
• dormitul pe plan inclinat;
• renuntarea la fumat [1].

Tratamentul medicamentos in sindromul dispeptic

Exista mai multe categorii de medicamente pe care le poate recomanda medicul atunci cand vine vorba despre tratarea sindromului dispeptic:

• neutralizanti ai acidului gastric denumiti antagonisti ai receptorilor H2;
• substante care blocheaza secretia de acid gastric, denumite inhibitori ai pompelor protonice;
• medicatie impotriva balonarii;
• antidepresive;
• agenti prokinetici;
• substante care accelereaza evacuarea gastrica;
• antibiotice, in cazul infectiei cu H. pylori [10]. 

Tratamentul psihologic in cazul sindromului dispeptic

In cazul in care sindromul dispeptic este de natura functionala, cercetarile au demonstrat ca acesta poate fi influentat de starea psihica a pacientului. Exista studii care demonstreaza ca psihoterapia are efecte benefice in aceste situatii [7]. 

Tratamente alternative impotriva sindromului dispeptic
Se intampla frecvent ca persoanele care sufera de dispepsie functionala sa apeleze la tratamente alternative pentru a tine sub control simptomele. In combinatie cu tratamentele alopate recomandate de catre medic, ele se pot dovedi utile.

Poti discuta cu medicul tau despre oportunitatea de a apela la:

• Suplimente naturale din plante pentru digestie: exista o serie de plante si extracte din plante cunoscute pentru efectele benefice pe care le au asupra motilitatii intestinale si pentru ca amelioreaza spasmele de la nivelul tubului digestiv. Ghimbirul, menta, galbenelele, musetelul sunt doar cateva dintre cele indicate in dispepsie si tratamentul naturist al acesteia.
• Tehnicile de relaxare, meditatia, masajul, acupunctura sunt terapii alternative care ajuta la imbunatatirea starii pishice, diminuarea stresului si ameliorarea simptomelor [8].

Dieta in sindromul dispeptic

In cazul sindromului dispeptic, indiferent de cauza determinanta, dieta joaca un rol extrem de important. Recomandarile medicilor includ:

• evitarea elementelor care declanseaza disconfort gastric: prajeli, ciocolata, ceapa si usturoi. Este posibil ca fiecare persoana sa aiba propriile sensibilitati - de pilda, unii pacienti se plang de arsuri puternice dupa ce consuma lapte si iaurt. Un jurnal alimentar care sa tina cont de acestea este de ajutor in gestionarea simptomelor;
• renuntarea la bauturi carbogazoase;
• limitarea consumului de cafea si alcool;
• inlocuirea meselor copioase cu mese mai mici si regulate;
• mestecatul tacticos al alimentelor si mancatul incet;
• evitarea alimentelor acide de tipul rosiilor sau portocalelor [1].

Sindromul dispeptic: posibile complicatii

Complicatiile sindromului dispeptic sunt specifice cauzelor determinante ale acestuia. Atunci cand este vorba despre sindromul dispeptic functional, persistenta sa poate determina:

• Stricturi esofagiene: expunerea de durata la acidul gastric determina aparitia de leziuni la nivelul esofagului. Acesta se poate ingusta, ceea ce se asociaza cu dificultati de deglutitie si durere in epigastru. Uneori poate fi necesara interventia chirurgicala pentru a restabili diametrul normal al esofagului.
• Stenoza pilorica: Uneori, aciditatea persistenta determina ingustarea pilorului, zona de tranzitie dintre stomac si intestinul subtire.
• Peritonita: in timp, aciditatea gastrica in exces poate determina erodarea mucoasei si a peretelui gastric, ceea ce conduce la o infectie abdominala generalizata denumita peritonita [5]. 

Sindromul dispeptic evolueaza, de cele mai multe ori, cu simptome blande, astfel incat majoritatea pacientilor reusesc sa il tina sub control cu ajutorul unor schimbari in ceea ce priveste stilul de viata si alimentatia. Atunci cand acestea nu sunt suficiente, medicul poate prescrie tratament medicamentos. 

In cazuri rare, poate fi vorba despre o cauza mai serioasa, astfel ca persoanele care sunt ingrijorate in legatura cu simptomele pe care le experimenteaza sunt incurajate sa apeleze la ajutorul medicului. 

Bibliografie

1. 9 Lifestyle Tips to Help Control Your GERD Symptoms. Luminis Health, 14 Nov. 2019, living.aahs.org/mens-health/9-lifestyle-tips-to-help-control-your-gerd-symptoms/ accesat la 5.10.2022;
2. Complications of Indigestion. HSE.ie, www.hse.ie/eng/health/az/d/dyspepsia/complications-of-indigestion.html accesat la 5.10.2022;
3. Dyspepsia - IFFGD. Www.iffgd.org, www.iffgd.org/upper-gi-disorders/dyspepsia accesat la 5.10.2022;
4. Dyspepsia: Symptoms, Causes, and Treatments. Www.medicalnewstoday.com, www.medicalnewstoday.com/articles/163484 accesat la 5.10.2022;
5. Ford, Alexander C, et al. Functional Dyspepsia. The Lancet, vol. 396, no. 10263, Nov. 2020, pp. 16891702, 10.1016/s0140-6736(20)30469-4 accesat la 5.10.2022;
6. Functional Dyspepsia - Symptoms and Causes. Mayo Clinic, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/functional-dyspepsia/symptoms-causes/syc-20375709 accesat la 5.10.2022;
7. Functional Dyspepsia: Definition, Causes, Symptoms, Diagnosis, More. Healthline, 18 Nov. 2021, www.healthline.com/health/functional-dyspepsia accesat la 5.10.2022;
8. Harmon, R. Christopher, and David A. Peura. Review: Evaluation and Management of Dyspepsia. Therapeutic Advances in Gastroenterology, vol. 3, no. 2, 25 Jan. 2010, pp. 8798, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3002574/, 10.1177/1756283x09356590 accesat la 5.10.2022;
9. Indigestion (Dyspepsia). Patient.info, patient.info/digestive-health/dyspepsia-indigestion accesat la 5.10.2022;
10. Moayyedi, Paul M, et al. ACG and CAG Clinical Guideline: Management of Dyspepsia. American Journal of Gastroenterology, vol. 112, no. 7, July 2017, pp. 9881013, journals.lww.com/ajg/Fulltext/2017/07000/ACG_and_CAG_Clinical_Guideline__Management_of.10.aspx, 10.1038/ajg.2017.154 accesat la 5.10.2022.