Sindromul HELLP: cauze, simptome, tratament

Ce este sindromul HELLP?

Sindromul HELLP este o afectiune grava ce poate aparea in timpul sarcinii, fiind considerat o forma severa de preeclampsie. Denumirea sindromului vine de la initialele cuvintelor din limba engleza care descriu simptomele principale: Hemolysis (H), Elevated Liver enzymes (EL) si Low Platelet count (LP), respectiv hemoliza, niveluri ridicate ale enzimelor hepatice si numar scazut de trombocite [1].

Desi orice femeie poate fi afectata de sindromul HELLP, acesta este mai frecvent la femeile gravide, in special in al treilea trimestru de sarcina sau imediat dupa nastere. Uneori, sindromul poate aparea si inainte de a fi diagnosticata preeclampsia. Sindromul HELLP afecteaza aproximativ 0.2% - 0.6% dintre toate sarcinile [2].

Impactul sindromului HELLP asupra mamei si a fatului poate fi devastator daca nu este diagnosticat si tratat la timp. Sindromul poate declansa complicatii grave, cum ar fi insuficienta hepatica, coagulare intravasculara diseminata, ruptura hepatica, insuficienta renala, edem pulmonar, accident vascular cerebral si, in unele cazuri, moartea. In plus, bebelusii nascuti de mame cu sindromul HELLP pot avea probleme de sanatate serioase, inclusiv prematuritate, retard de crestere intrauterin sau chiar deces [3].

Diagnosticul precoce si tratamentul adecvat al sindromului HELLP sunt esentiale pentru a reduce riscul de complicatii si a imbunatati prognosticul atat pentru mama, cat si pentru fat. Diagnosticul timpuriu si managementul agresiv al sindromului HELLP pot reduce semnificativ mortalitatea materna si perinatala [4].

Cauzele sindromului HELLP

Sindromul HELLP este o afectiune medicala grava care poate afecta femeile insarcinate, iar intelegerea cauzelor sale poate ajuta la prevenirea si tratarea acestei boli. Unul dintre factorii primari legati de aparitia sindromului HELLP este setul de factori de risc care includ varsta avansata a mamei, istoricul de boli de sange sau hipertensiune, sarcinile multiple, obezitatea si diverse alte afectiuni medicale preexistente. In special, femeile cu varsta de peste 35 de ani au un risc crescut de a dezvolta acest sindrom [5].

Exista, de asemenea, dovezi care indica o componenta genetica in aparitia sindromului HELLP. Femeile care au rude de sange cu acest sindrom au un risc mai mare de a dezvolta aceeasi afectiune.

Un alt factor declansator al sindromului HELLP este asociat cu probleme la nivelul placentei. Anomaliile in dezvoltarea placentei sau problemele care afecteaza fluxul de sange catre placenta pot contribui la aparitia acestei afectiuni [6]. 

De asemenea, diverse boli sau afectiuni precum lupusul, diabetul sau hipertensiunea pot creste riscul de aparitie a sindromului HELLP [4].

Simptomele sindromului HELLP

Sindromul HELLP, o afectiune care afecteaza in principal femeile insarcinate, se manifesta prin simptome initiale generale care pot fi usor trecute cu vederea. Acestea includ oboseala, greata sau varsaturile, durerile de cap si edemul, adica umflarea mainilor si a picioarelor. Aceste semne sunt comune in sarcina, insa pot fi, de asemenea, indicatori ai sindromului HELLP [7].

Dincolo de aceste simptome generale, sindromul HELLP are si semne specifice, care ajuta la diagnosticarea mai rapida a bolii. Acestea includ dureri abdominale severe, in special in partea dreapta, probleme de vedere si o crestere anormala a tensiuniunii arteriale [8]. 

Gravitatea simptomelor sindromului HELLP poate varia si este esentiala recunoasterea timpurie a acestora, deoarece boala poate progresa rapid. Sindromul HELLP poate deveni potential fatal atat pentru mama, cat si pentru copil. Simptomele pot aparea inainte sau dupa nastere, iar in cazurile severe, pot duce la complicatii precum insuficienta hepatica sau coagulare intravasculara diseminata [9].

In unele cazuri, simptomele sindromului HELLP pot fi confundate cu alte afectiuni, cum ar fi preeclampsia sau colestaza de sarcina, ceea ce inseamna ca este esentiala intelegerea simptomelor specifice; consultarea medicului este imperativa daca acestea apar [3].

Diagnosticarea sindromului HELLP

Diagnosticarea sindromului HELLP se bazeaza in principal pe analizele de sange, care pot evidentia o serie de anomalii specifice acestei afectiuni. Printre acestea se numara: scaderea nivelului de hemoglobina, numarul redus de trombocite si disfunctia hepatica. De asemenea, pot fi realizate teste aditionale pentru a verifica prezenta unor posibile complicatii, cum ar fi un examen fizic sau o ecografie [2].

Diagnosticarea in timp util a sindromului HELLP este de o importanta capitala pentru a evita complicatiile grave si pentru a asigura atat sanatatea mamei, cat si a fatului. Femeile gravide care prezinta simptome specifice acestui sindrom, cum ar fi dureri abdominale severe, greata sau varsaturi, trebuie sa consulte un medic cat mai curand posibil [5].

Totusi, diagnosticarea sindromului HELLP poate fi dificila in unele cazuri, deoarece simptomele sale pot fi confundate cu alte afectiuni. Aproximativ 20% dintre femeile cu sindromul HELLP nu prezinta simptome tipice, ceea ce ingreuneaza diagnosticul. Astfel, este esential ca medicii sa fie informati si constienti de aceasta afectiune si sa o ia in considerare atunci cand evalueaza simptomele unei femei insarcinate [4].

Cum se trateaza sindromul HELLP?

Sindromul HELLP este o urgenta medicala care necesita un tratament imediat si adecvat. Acesta poate include medicamente pentru controlul tensiunii arteriale, imbunatatirea functiei hepatice si prevenirea complicatiilor. In anumite cazuri, pot fi necesare si transfuzii de sange.

In pofida asistentei medicale imediate, cel mai eficient tratament pentru sindromul HELLP ramane nasterea bebelusului, indiferent de varsta gestationala. Medicii vor evalua starea mamei si a bebelusului pentru a decide momentul si modalitatea cea mai potrivita pentru nastere [4]. 

Dupa nastere, monitorizarea postpartum este esentiala. Femeile cu sindromul HELLP vor fi monitorizate indeaproape pentru semne de complicatii si pentru recuperare. Acest lucru poate include teste de laborator frecvente si monitorizarea tensiunii arteriale [2]. 

Pe termen lung, femeile care au avut sindromul HELLP pot avea un risc mai mare de a dezvolta din nou aceasta afectiune in sarcinile viitoare. Astfel, ele ar trebui sa beneficieze de consiliere pre-conceptie si sa fie monitorizate indeaproape in timpul sarcinilor viitoare [7].

In plus, exista un risc crescut de boli cardiovasculare pe termen lung, de aceea aceste femei ar trebui sa beneficieze de ingrijire medicala adecvata pentru acest aspect. Femeile care au avut sindromul HELLP au un risc de peste doua ori mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare ulterior [3].

Prevenirea sindromului HELLP

Prevenirea sindromului HELLP incepe cu monitorizarea atenta a sarcinilor cu risc. Femeile insarcinate care prezinta factori de risc precum hipertensiunea, diabetul sau varsta peste 35 de ani trebuie sa fie monitorizate indeaproape. Cu o monitorizare adecvata, este posibil sa se identifice simptomele timpurii ale sindromului HELLP si sa se reduca riscul de complicatii [5].

Un stil de viata sanatos, inclusiv o alimentatie echilibrata si exercitiile fizice moderate, poate juca un rol important in prevenirea sindromului HELLP. O alimentatie bogata in fructe, legume, cereale integrale si proteine slabe poate ajuta la mentinerea unei tensiuni arteriale sanatoase si la controlul greutatii in timpul sarcinii, reducand astfel riscul de a dezvolta sindromul HELLP [8].

Informarea si educarea sunt instrumente esentiale in prevenirea sindromului HELLP. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda informarea femeilor insarcinate despre simptomele posibile ale sindromului HELLP, cum ar fi durerile abdominale severe, greata, varsaturile, durerile de cap si varsaturile si incurajarea acestora sa solicite ajutor medical de urgenta atunci cand este necesar [9]. 

Sindromul HELLP este o afectiune serioasa, care necesita atentie medicala imediata. Colaborarea medicului obstetrician cu gravida si o comunicare deschisa intre cei doi contribuie la prevenirea si gestionarea eficienta a complicatiilor sarcinii si la aducerea pe lume a unui bebelus sanatos.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Surse: