Sistemul muscular: functii, rol, afectiuni asociate

Ce este sistemul muscular?

Sistemul muscular (1) este ansamblul tuturor muschilor din organismul uman, avand rol esential in miscare, postura, stabilitate si functionarea diferitelor organe interne. Este alcatuit din peste 600 de muschi, fiecare avand structura si functii specifice. Muschii sunt alcatuiti din fibre musculare capabile sa se contracte si sa genereze forta, ceea ce permite miscarea corpului si a structurilor interne.

Tipuri de muschi din corpul uman

Muschii sunt clasificati in trei categorii principale (1), (2), in functie de structura si functie:

Muschii scheletici

Sunt atasati de oase prin tendoane si sunt responsabili de miscarile voluntare, fiind controlati de sistemul nervos somatic. Au o structura striata (aspect de dungi sub microscop). Exemple de muschi scheletici sunt muschii bratelor, ai picioarelor, ai abdomenului.

Muschii netezi

Se gasesc in peretii organelor interne, cum ar fi stomacul, intestinele, vasele de sange. Functioneaza involuntar, fiind controlati de sistemul nervos autonom. Au o structura neteda, fara striatii. Exemple de muschi scheletici sunt muschii din peretele intestinal care ajuta digestia, muschii vaselor de sange care regleaza fluxul sanguin.

Muschiul cardiac

Reprezinta un tip special de muschi care formeaza peretele inimii. Functioneaza involuntar si are o structura striata, asemanatoare muschilor scheletici. Are capacitatea de a se contracta ritmic si continuu, mentinand circulatia sangelui in corp.

Functiile principale ale sistemului muscular

Sistemul muscular are un rol esential in functionarea organismului uman, avand multiple functii (1), (2) care permit miscarea, sustinerea corpului si mentinerea homeostaziei. Fiecare tip de muschi – scheletic, neted si cardiac – contribuie in mod specific la diverse procese fiziologice. Functiile sistemului muscular pot fi impartite in cateva categorii principale:

Miscarea corpului si a segmentelor sale

Muschii scheletici sunt responsabili pentru miscarile voluntare ale corpului, permitandu-ne sa ne deplasam, sa ridicam obiecte, sa alergam si sa efectuam activitati zilnice. Acest lucru este posibil datorita interactiunii dintre muschi si sistemul osos, prin articulatii.

• muschii si scheletul lucreaza impreuna - cand un muschi se contracta, acesta trage de un os prin intermediul unui tendon, producand miscarea;
• tipuri de miscari - flexie (indoire), extensie (intindere), abductie (departare), adductie (apropiere), rotatie si circumductie;
• cooperarea dintre muschi - grupe de muschi actioneaza impreuna pentru a efectua miscari precise; de exemplu, in flexia cotului, muschiul biceps brahial se contracta, in timp ce tricepsul se relaxeaza.

Mentinerea posturii si echilibrului

Muschii posturali ajuta la sustinerea pozitiei corpului impotriva gravitatiei, prevenind caderea si permitand statul in picioare, asezatul si mersul.

• muschii implicati - muschii spatelui, ai abdomenului, ai picioarelor si ai gatului lucreaza constant pentru a mentine postura corecta;
• control reflex - sistemul nervos regleaza in mod automat tensiunea din acesti muschi pentru a evita oboseala si pentru a permite ajustarea pozitiei in functie de situatie;
• importanta exercitiilor fizice - antrenamentele regulate intaresc muschii posturali, reducand riscul de deformari ale coloanei vertebrale, dureri musculare, dureri de spate si dezechilibre musculare.

Productia de forta si putere

Muschii genereaza forta prin contractii musculare, permitand efectuarea unor activitati fizice de la cele mai simple (apasarea unui buton) pana la cele mai intense (ridicarea unor greutati mari). Exista mai multea tipuri de contractii musculare:

• izotonica - lungimea muschiului se modifica in timpul contractiei (ex. ridicarea unui obiect);
• izometrica - muschiul se contracta fara a-si modifica lungimea (ex. mentinerea unei pozitii statice, cum ar fi plansa);
• excentrica - muschiul se alungeste in timp ce exercita forta (ex. coborarea unui obiect greu).

Generarea caldurii corporale (termoreglarea)

Un procent semnificativ din caldura corporala provine din activitatea musculara. Cand muschii se contracta, energia chimica stocata sub forma de ATP (adenozin trifosfat) este transformata in energie mecanica si caldura. Corpul isi regleaza temperatura prin activitatea musculara, ceea ce este esential pentru functionarea enzimelor si a proceselor metabolice.

Cand temperatura corpului scade, muschii incep sa se contracte involuntar pentru a genera caldura. Exercitiile fizice cresc temperatura corpului si metabolismul, ajutand la arderea grasimilor si reglarea energiei.

Circulatia sangelui si functionarea sistemului cardiovascular

Muschii au un rol fundamental in circulatia sangelui si in mentinerea unui flux sanguin eficient. Muschiul cardiac pompeaza sangele in intregul organism, asigurand oxigenarea celulelor si eliminarea dioxidului de carbon. Muschii netezi din peretii vaselor de sange regleaza diametrul arterelor si venelor, controland astfel tensiunea arteriala si fluxul sanguin. Muschii scheletici ajuta la intoarcerea venoasa, in special in picioare, prin contractii care imping sangele inapoi spre inima.

Digestia si functionarea organelor interne

Muschii netezi joaca un rol crucial in transportul si procesarea alimentelor in sistemul digestiv, prin>

• miscarile peristaltice - undele de contractie ale muschilor netezi din esofag, stomac si intestine ajuta la impingerea alimentelor si a lichidelor prin tractul digestiv;
• controlul sfincterelor - muschii netezi controleaza inchiderea si deschiderea sfincterelor, cum ar fi cel esofagian (impiedica refluxul acid) sau cel anal (controleaza eliminarea materiilor fecale).

Respiratia si ventilatia pulmonara

Respiratia este sustinuta de muschii implicati in expansiunea si comprimarea cutiei toracice. Diafragma este principalul muschi al respiratiei: contractia sa permite patrunderea aerului in plamani, iar relaxarea sa expulzeaza aerul. Muschii intercostali ajuta la extinderea cutiei toracice in timpul inspiratiei. In timpul exercitiilor intense sau in situatii de stres, muschii auxiliari ai respiratiei (sternocleidomastoidian, scaleni) ajuta la cresterea volumului de aer inspirat.

Expresia faciala si comunicarea

Muschii faciali permit exprimarea emotiilor si comunicarea nonverbala prin miscari subtile ale fetei. Muschii mimicii, controlati de nervul facial, permit zambetul, incruntarea, ridicarea sprancenelor si alte expresii esentiale in interactiunile sociale. Muschii maxilarului (de exemplu maseterul) sunt responsabili pentru masticatie si vorbire.

Controlul sfincterelor si eliminarea reziduurilor

Muschii netezi si scheletici controleaza eliminarea urinei si materiilor fecale, fiind esentiali pentru functiile excretoare. Sfincterul uretral controleaza urinarea, prevenind pierderile involuntare. Sfincterul anal permite controlul defecatiei, iar muschii vezicii urinare se contracta pentru a facilita eliminarea urinei.

Afectiuni asociate sistemului muscular

Sistemul muscular asigura functionarea normala a organismului, insa poate fi afectat de diverse boli si tulburari care influenteaza capacitatea muschilor de a se contracta eficient (3). Afectiunile musculare pot fi cauzate de factori genetici, inflamatori, autoimuni, infectiosi sau traumatologici si pot varia de la probleme usoare pana la afectiuni grave care duc la invaliditate (4).

Distrofii musculare

Distrofiile musculare sunt un grup de boli genetice progresive caracterizate prin degenerarea si slabirea muschilor (3). Acestea sunt cauzate de mutatii genetice care afecteaza proteinele esentiale pentru structura si functionarea muschilor.

Tipuri de distrofii musculare 

• distrofia musculara Duchenne (DMD) – cea mai comuna si severa forma, afecteaza in principal baietii si se manifesta prin slabiciune musculara progresiva, dificultati de mers si insuficienta respiratorie;
• distrofia musculara Becker – similara cu Duchenne, dar cu simptome mai usoare si progresie mai lenta;
• distrofia miotonica – caracterizata prin slabiciune musculara, dificultate in relaxarea muschilor dupa contractie si afectiuni sistemice (probleme cardiace, cataracta, tulburari endocrine);
• distrofia facioscapulohumerala – afecteaza muschii fetei, ai omoplatului si ai bratului superior, determinand dificultati in ridicarea bratelor si expresia faciala;
• distrofia congenitala – apare la nastere sau in copilarie, cu slabiciune musculara severa si rigiditate articulara.

Cauze si tratament pentru distrofii musculare

Cauzele sunt, in general, mutatii genetice ereditare. Nu exista un tratament curativ, dar terapiile fizice, medicamentele (corticosteroizi, terapii genice experimentale) si suportul respirator pot incetini progresia bolii.

Miopatii inflamatorii

Miopatiile inflamatorii sunt boli autoimune care provoaca inflamatie si slabiciune musculara (4).

Tipuri de miopatii inflamatorii 

• polimiozita – afecteaza muschii scheletici si provoaca inflamatie simetrica, slabiciune musculara progresiva, dificultati in ridicarea bratelor si mers;
• dermatomiozita – similar cu polimiozita, dar insotita de eruptii cutanate distinctive pe fata, brate si spate;
• miozita cu corpi de incluziune – afecteaza in special varstnicii si provoaca slabiciune musculara progresiva, mai ales la nivelul mainilor si picioarelor.

Cauze si tratament pentru miopatii 

Cauzele pot fi autoimunitatea, infectiile virale, factorii genetici. Sunt recomandate tratamente cu fizioterapie, corticosteroizi, imunosupresoare.

Rabdomioliza

Rabdomioliza este o afectiune severa cauzata de distrugerea rapida a fibrelor musculare, eliberand in sange proteine toxice precum mioglobina, care pot duce la insuficienta renala acuta.

Cauzele rabdomiolizei

• traumatisme severe, exercitii fizice intense;
• medicamente (statine, anestezice);
• infectii virale, intoxicatii.

Simptomele de rabdomioliza 

• durere musculara severa;
• urina inchisa la culoare („urina de cola”);
• slabiciune generala.

Tratamentul rabdomiolizei 

• hidratare agresiva pentru prevenirea insuficientei renale;
• corectarea dezechilibrelor electrolitice;
• tratament medicamentos pentru reducerea inflamatiei.

Miastenia gravis

Miastenia gravis este o boala autoimuna caracterizata prin slabiciune musculara fluctuanta, cauzata de afectarea comunicarii dintre nervi si muschi (3).

Cauzele miastenia gravis

• anticorpi care blocheaza receptorii acetilcolinei la nivelul jonctiunii neuromusculare;
• asociata uneori cu afectiuni ale timusului (tumori timice, hiperplazie timica).

Simptome de miastenia gravis

• slabiciune musculara care se agraveaza pe parcursul zilei;
• ptoza palpebrala (pleoape cazute);
• dificultati la mestecat, inghitit si vorbire.

Tratament pentru miastenia gravis

• medicamente anticolinesterazice (ex. piridostigmina);
• corticosteroizi si imunosupresoare;
• timectomie (indepartarea timusului, daca este necesar).

Fibromialgie

Fibromialgia (4) este o tulburare cronica caracterizata prin dureri musculare generalizate, oboseala extrema si sensibilitate la presiune in anumite puncte ale corpului.

Cauzele fibromialgiei 

Cauzele nu sunt pe deplin cunoscute. Factori implicati sunt stresul, dezechilibrele neurotransmitatorilor, predispozitia genetica.

Simptome de fibromialgie

• durere difuza, persistenta;
• oboseala cronica;
• tulburari de somn si cognitive („ceata mentala”).

Tratamentul fibromialgiei

• medicamente (analgezice, antidepresive triciclice, anticonvulsivante);
• terapie fizica si exercitii usoare;
• tehnici de gestionare a stresului (meditatie, yoga).

Crampe musculare si spasme

Crampele musculare sunt contractii involuntare, dureroase ale muschilor, care pot aparea din diverse motive (3), (4).

Cauzele crampelor musculare 

• deshidratare si dezechilibre electrolitice (deficit de potasiu, magneziu, calciu);
• exces de efort fizic;
• afectiuni neurologice (scleroza laterala amiotrofica, neuropatii).

Tratament pentru crampe musculare si spasme

• hidratare si suplimente pentru articulatii, oase si muschi;
• intinderea si masajul muschilor afectati;
• evitarea suprasolicitarii.

Sindromul compartimental

Sindromul compartimental apare atunci cand presiunea dintr-un compartiment muscular creste excesiv, limitand circulatia sangelui si provocand moartea tesuturilor.

Cauzele sindromului compartimental 

• traumatisme severe, fracturi, arsuri;
• exercitii fizice excesive.

Simptomele sindromului compartimental 

• durere intensa, disproportionata fata de leziune;
• umflare, amorteala, paralizie.

Tratamentul sindromului compartimental

• fasciotomie (deschiderea chirurgicala a compartimentului muscular pentru eliberarea presiunii);
• managementul durerii si inflamatiei.

Sindromul de oboseala cronica (ME/CFS)

O afectiune complexa caracterizata prin oboseala extrema, care nu se amelioreaza prin odihna si este insotita de dureri musculare, dificultati cognitive si slabiciune.

Cauzele sindromului de oboseala cronica 

• infectii virale, stres cronic, disfunctii ale sistemului imunitar.

Tratamentul oboselii cronice 

• terapie simptomatica (medicamente pentru durere, managementul somnului, exercitii usoare).

Recomandari pentru prevenirea afectiunilor sistemului imunitar

Sistemul imunitar joaca un rol esential in protejarea organismului impotriva infectiilor, virusurilor si altor agenti patogeni. Un sistem imunitar slabit poate duce la o susceptibilitate crescuta la boli si afectiuni autoimune. Pentru a mentine un sistem imunitar puternic si sanatos, este necesar un stil de viata echilibrat (5), prin:

• adoptarea unei alimentatii sanatoase si echilibrate;
• consumul de suplimente alimentare pentru sistemul imunitar;
• hidratarea corespunzatoare;
• odihna si somn de calitate;
• reducerea stresului si gestionarea emotiilor;
• activitate fizica regulata;
• expunerea moderata la soare pentru vitamina D;
• evitarea fumatului si a consumului excesiv de alcool;
• igiena personala riguroasa;
• evitarea automedicatiei; 
• vizite regulate la medicul specialist.

 Afectiunile sistemului muscular variaza de la tulburari usoare pana la boli grave care afecteaza calitatea vietii. Diagnosticarea timpurie si tratamentul adecvat sunt esentiale pentru gestionarea simptomelor si incetinirea progresiei bolii. Mentinerea unui stil de viata activ, o alimentatie echilibrata si consultarea regulata a unui medic specialist pot ajuta la prevenirea si tratarea problemelor musculare.

Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor! 

Bibliografie: 

1. my.clevelandclinic.org „ Muscles of the Body: Types, Groups, Anatomy & Functions” https://my.clevelandclinic.org/health/body/21887-muscle (accesat la 01.03.2025);
2. innerbody.com „The Muscular System” https://www.innerbody.com/image/musfov.html (accesat la 01.03.2025);
3. verywellhealth.com „What Are Muscular System Diseases?” https://www.verywellhealth.com/muscular-system-diseases-4799311 (accesat la 01.03.2025);
4. physio-pedia.com „Muscle Disorders” https://www.physio-pedia.com/Muscle_Disorders (accesat la 01.03.2025);
5. healthline.com „How to Prevent Musculoskeletal Disorders” https://www.healthline.com/health/prevention-of-musculoskeletal-disorders (accesat la 01.03.2025).