Tulburarea de conversie: cauze, simptome, tratament

Cauzele tulburarii de conversie

Tulburarea de conversie (1) este o afectiune psihosomatica in care o persoana manifesta simptome neurologice semnificative, precum paralizie, pierderea simturilor sau convulsii, fara o explicatie medicala evidenta. Aceasta tulburare este adesea asociata cu stres si anxietate. Poate avea un impact semnificativ asupra vietii pacientului.

Tulburarea de conversie este o afectiune complexa care implica o combinatie de factori psihologici si biologici. Cauzele principale includ (1), (2):

Factori psihologici 

• traume emotionale sau psihologice – evenimente stresante precum abuzul fizic sau emotional, pierderea unei persoane dragi sau experiente traumatizante pot declansa simptomele;
• conflicte interne – unele persoane pot suferi de conflicte emotionale nerezolvate, care se manifesta sub forma simptomelor fizice;
• stres cronic si anxietate – expunerea constanta la situatii stresante poate suprasolicita sistemul nervos, determinand corpul sa reactioneze prin simptome somatice.

Factori neurologici si biologici 

• disfunctii ale conexiunilor creierului – unele studii sugereaza ca tulburarea de conversie poate fi legata de modificari in functionarea anumitor regiuni cerebrale responsabile pentru miscare si senzatii;
• hipersensibilitatea la stres – persoanele care au un raspuns exagerat la stres pot fi mai predispuse sa dezvolte aceasta afectiune;
• predispozitie genetica – daca in familie exista cazuri de tulburari psihosomatice, riscul unei persoane de a dezvolta tulburarea de conversie poate fi mai mare.

Simptomele tulburarii de conversie

Simptomele tulburarii de conversie (2), (3) imita tulburari neurologice grave, dar nu au o cauza medicala identificabila. Aceste simptome pot aparea brusc si pot afecta orice parte a corpului. Cele mai frecvente manifestari includ:

Simptome motorii

• paralizie sau slabiciune musculara – poate afecta o parte a corpului (de exemplu, un brat sau un picior) sau intregul corp;
• tremuraturi sau miscari involuntare – pacientii pot prezenta spasme sau tremor care nu urmeaza un tipar neurologic tipic;
• tulburari de mers – unii pacienti pot avea dificultati in a merge, prezentand un mers necoordonat sau instabil.

Simptome senzoriale

• pierderea vederii sau vederea incetosata – unii pacienti se plang ca si-au pierdut vederea total sau partial, fara a avea o cauza oftalmologica;
• anestezie sau pierderea sensibilitatii – pot aparea senzatii de amorteala sau absenta completa a sensibilitatii intr-o anumita zona a corpului;
• surditate inexplicabila – pierderea auzului poate fi un simptom al tulburarii de conversie, desi testele audiometrice arata ca functia auditiva este normala.

Simptome pseudo-convulsive

• crize asemanatoare epilepsiei – pacientii pot prezenta episoade de convulsii, dar fara activitate electrica anormala la nivel cerebral, asa cum se observa in epilepsie;
• pierderea constientei – unele persoane pot avea episoade de lesin inexplicabil.

Aceste simptome nu sunt sub controlul constient al pacientului si nu sunt produse intentionat, diferentiindu-se astfel de tulburarile factice sau de simulare.

Diagnosticul tulburarii de conversie

Diagnosticul tulburarii de conversie (2), (3) este un proces complex care implica excluderea unor afectiuni medicale si psihiatrice ce ar putea explica simptomele pacientului. Aceasta tulburare, caracterizata prin manifestari fizice fara o cauza organica evidenta, necesita o abordare multidisciplinara pentru a fi corect identificata.

Evaluarea initiala a pacientului

Diagnosticul tulburarii de conversie incepe printr-o anamneza detaliata si un examen clinic complet. Medicul trebuie sa obtina informatii despre istoricul medical, contextul aparitiei simptomelor si posibilele evenimente stresante sau traumatizante. In acest stadiu, este esential sa se evalueze impactul simptomelor asupra vietii cotidiene a pacientului.

Printre simptomele frecvent asociate cu tulburarea de conversie se numara:

• paralizia sau slabiciunea musculara inexplicabila;
• tulburari senzoriale, cum ar fi amorteli sau pierderea sensibilitatii;
• tulburari de vorbire, inclusiv afonie sau dificultati in articulare;
• convulsii psihogene care imita epilepsia, dar fara modificari electroencefalografice;
• pierderea vederii sau a auzului fara o cauza neurologica evidenta.

Criterii de diagnostic conform DSM-5

Pentru a diagnostica tulburarea de conversie, medicii se bazeaza pe criteriile stabilite de Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale (DSM-5). Aceste criterii includ (2), (3):

• prezenta unuia sau mai multor simptome care afecteaza functia motorie sau senzoriala;
• lipsa unei explicatii medicale sau neurologice care sa justifice simptomele;
• asocierea simptomelor cu factori psihologici sau evenimente stresante;
• simptomele nu sunt intentionate sau simulate (spre deosebire de tulburarea factitiva sau simulare);
• simptomele cauzeaza un disconfort semnificativ si afecteaza viata de zi cu zi.

Investigatii paraclinice pentru excluderea altor afectiuni

Pentru a exclude alte cauze medicale, pot fi necesare investigatii precum:

• analize de sange si teste biochimice pentru a exclude infectii, afectiuni autoimune sau dezechilibre metabolice;
• electroencefalograma (EEG) pentru a diferentia crizele convulsive psihogene de epilepsie;
• imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) sau tomografie computerizata (CT) pentru a exclude leziuni cerebrale sau afectiuni neurologice;
• electromiografie (EMG) si studii de conducere nervoasa pentru a evalua functionarea sistemului nervos periferic;
• teste oftalmologice si audiometrie in caz de pierdere a vederii sau auzului.

Rolul psihiatrului si psihologului in diagnosticare

Dupa excluderea afectiunilor organice, pacientul este evaluat de un specialist in sanatate mintala. Psihiatrul si psihologul utilizeaza interviuri structurate si teste psihologice pentru a identifica factori emotionali declansatori.

Unele metode utilizate in diagnostic includ:

• scala de severitate a simptomelor functionale (FSS) pentru a evalua impactul acestora asupra vietii pacientului;
• teste de evaluare a anxietatii si depresiei, deoarece aceste tulburari sunt frecvent asociate cu tulburarea de conversie;
• hipnoza clinica sau interviuri sugestive pentru a observa daca simptomele se modifica sub influenta factorilor psihologici.

Diagnosticul diferential

Tulburarea de conversie trebuie diferentiata de alte afectiuni, inclusiv:

• boli neurologice (scleroza multipla, accident vascular cerebral, miastenia gravis);
• tulburari psihiatrice (tulburare factitiva, simulare, tulburari disociative);
• boli autoimune care pot mima simptomele neurologice.

Importanta unui diagnostic corect

Un diagnostic corect este esential pentru a evita tratamente inutile si pentru a preveni cronicizarea simptomelor. Pacientii trebuie sa beneficieze de o abordare comprehensiva, care sa includa atat suport medical, cat si psihoterapeutic.

Tratamentul tulburarii de conversie

Tratamentul tulburarii de conversie (3), (4) este multidisciplinar si implica abordari medicale si psihologice. Scopul principal este identificarea si gestionarea factorilor declansatori, precum si ameliorarea simptomelor.

Terapia psihologica 

• terapia cognitiv-comportamentala (TCC) – este una dintre cele mai eficiente metode de tratament, ajutand pacientul sa identifice si sa gestioneze factorii emotionali care contribuie la simptome;
• terapia prin expunere si desensibilizare – poate fi folosita pentru a ajuta pacientii sa faca fata amintirilor traumatice care pot fi asociate cu simptomele;
• hipnoterapia – in unele cazuri, hipnoza poate ajuta pacientii sa acceseze amintiri reprimate sau sa isi regleze raspunsul emotional la stres.

Terapia fizica si ocupationala 

• recuperarea functionala – exista tehnici de fizioterapie care pot ajuta pacientul sa recastige controlul asupra miscarilor;
• exercitii de reabilitare – pacientii cu dificultati motorii pot beneficia de exercitii specifice pentru redobandirea fortei musculare si coordonarii.

Tratamente medicamentoase 

• antidepresivele – pot fi utilizate in cazul pacientilor care sufera de anxietate sau depresie asociata;
• anxioliticele – in unele cazuri, medicamentele impotriva anxietatii pot ajuta la reducerea simptomelor;
• medicamente stabilizatoare ale dispozitiei – acestea pot fi prescrise in cazurile mai severe, pentru a regla starile emotionale.

Abordari alternative 

• meditatie si mindfulness – aceste tehnici ajuta pacientii sa reduca stresul si sa isi imbunatateasca controlul asupra emotiilor;
• terapia prin arta sau muzica – poate contribui la exprimarea emotiilor reprimate si la reducerea tensiunii emotionale;
• tehnici de relaxare – yoga si exercitiile de respiratie pot ajuta la reducerea simptomelor prin scaderea nivelului de stres.

Prognosticul tulburarii de conversie

Evolutia bolii variaza de la pacient la pacient. In unele cazuri, simptomele dispar spontan, in timp ce in altele persista pe termen lung. Factorii care influenteaza prognosticul includ (1), (4):

• durata simptomelor – cu cat simptomele persista mai mult, cu atat tratamentul poate fi mai dificil;
• accesul la tratament – interventia timpurie creste sansele de recuperare;
• sprijinul social – un mediu de sustinere si intelegere contribuie semnificativ la recuperare.

Tulburarea de conversie este o afectiune complexa care necesita o abordare holistica. Intelegerea legaturii dintre psihic si corp este esentiala pentru gestionarea simptomelor. Cu un tratament adecvat si sprijin emotional, multi pacienti pot reveni la o viata normala.

Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor! 

Bibliografie

1. mayoclinic.org „Functional neurologic disorder/conversion disorder” https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/conversion-disorder/symptoms-causes/syc-20355197 accesat la 08.03.2025);
2. nuh.com.sg „Conversion and Dissociative Disorders” https://www.nuh.com.sg/health-resources/diseases-and-conditions/conversion-and-dissociative-disorders (accesat la 08.03.2025);
3. webmd.com „Conversion Disorder: Causes, Symptoms, and Treatment” https://www.webmd.com/mental-health/what-is-conversion-disorder (accesat la 08.03.2025);
4. britannica.com „Conversion disorder | Causes, Symptoms, & Treatment” https://www.britannica.com/science/conversion-disorder . (accesat la 08.03.2025).