Spasmul hohotului de plans: cauze, simptome, tratament

Spasmul hohotului de plans se mai numeste sindromul hohotului de plans. Este o afectiune care se caracterizeaza la copii prin crize de plans, oprirea respiratiei, colorarea pielii intr-o nuanta vinetie si, uneori, pierderea cunostintei. Un asemenea spasm dureaza de la cateva secunde la cel mult 1 minut. 

 In acest articol explicam ce este, care sunt cauzele spasmului hohotului de plans si cum se manifesta. De asemenea, iti spunem care sunt optiunile de tratament.

Ce este spasmul hohotului de plans?

Spasmul sau sindromul hohotului de plans este un tip de sincopa, o tulburare paroxistica benigna, care nu este de natura epileptica si care se intalneste adesea la copiii mici. Se poate manifesta din primele saptamani de viata si ar trebui sa inceteze in jurul varstei de 6 ani. Cu toate acestea, exista cazuri descrise si in jurul varstei de 14 ani. Frecventa episoadelor variaza, de la copil la copil, de la cateva episoade in fiecare zi la cateva episoade pe an.

Simptomele spasmului hohotului de plans

Criza poate fi declansata de orice, de la o suparare, la un mic accident (o rana minora, de exemplu). Initial se declanseaza plansul, apoi apare apneea (oprirea respiratiei), cianoza perionazala si eventual lesinul, pierderea tonusului postural.

Clasificarea spasmului hohotului de plans

Literatura medicala recunoaste 2 forme majore de spasme ale hohotului de plans:

• spasmul hohotului de plans de tip albastru (cianotic): in acest caz, copilul plange foarte tare, respiratia este suierata, fata devine albastruie, membrele corpului se misca spasmodic, iar copilul poate ajunge sa lesine. Acest tip de sincopa este, in general, produs de frica, durere, surpriza, suparare. Episodul poate dura un minut, cuprinde respiratii sacadate care apoi se normalizeaza. Spasmul hohotului de plans cianotic este mai frecvent decat spasmul hohotului de plans palid; 
• spasmul hohotului de plans de tip palid: copilul nu plange, dar devine foarte palid si isi pierde cunostinta. Poate fi declansat de accidente, durere, emotie puternica. Copilul poate sa nu se manifeste prin plans, dar apare paliditatea, transpiratia, pierderea starii de cunostinta. Sincopa poate sa fie confundata cu o criza de epilepsie, iar stabilirea diagnosticului se face in functie de identificarea factorilor favorizanti ai spasmului hohotului de plans.

Cauzele spasmului hohotului de plans

Spasmul hohotului de plans nu are legatura cu starea de sanatate a copilului. Sincopa se poate declansa din orice, de la un accident minor (existenta unei dureri) la o emotie negativa (stare de frica, bucurie intensa).

 Nu sunt foarte bine cunoscute cauzele spasmului hohotului de plans. Din ceea ce se cunoaste pana acum, aceasta sincopa ar putea fi provocata de:

• factori genetici: poate exista o predispozitie genetica in cazul spasmului hohotului de plans;
• reactia organismului copilului la senzatia de durere sau la o emotie puternica;
• suplimente de fier in lipsa unei necesitati (anemie).

Tratamentul spasmului hohotului de plans

Este important de stiut ca:

• spasmul hohotului de plans nu provoaca leziuni cerebrale si nici nu afecteaza comportamentul copilului pe termen lung;
• spasmul hohotului de plans nu este similar cu epilepsia.

Daca are nevoie de o confirmare, medicul poate recomanda efectuarea unui EKG pentru a elimina alte afectiuni drept posibile cauze.

Spasmul hohotului de plans poate fi asociat anemiei feriprive, dar mai este nevoie de cercetari in acest sens. In astfel de cazuri, daca exista o asemenea suspiciune, este necesara efectuarea unor analize de sange si tratarea patologiei. In cazul in care spasmul hohotului de plans este asociat cu bradicardia, medicul poate propune modalitati pentru reducerea frecventei episoadelor.

In cele mai multe situatii insa, spasmul hohotului de plans nu pune probleme deosebite, nu reprezinta un pericol major pentru copil si nu are urmari serioase, decat poate o usoara stare de confuzie si somnolenta in primele minute dupa producere. In 1-2 minute dupa producerea sincopei copilul redevine alert si nu exista manifestari neurologice ingrijoratoare. Spasmul hohotului de plans nu necesita un anume tratament si nici nu poate fi prevenit, pentru ca un copil poate sa inceapa sa planga in cele mai diverse situatii.

Ce ar trebui sa faca parintii?

In cazul spasmului hohotului de plans, parintii ar trebui:

• sa ramana calmi;
• sa ramana langa copil;
• sa aseze copilul in pozitia lateral sau pe spate cu capul intr-o parte, cu picioarele putin ridicate si, eventual, sa-i puna o compresa rece pe frunte;
• sa nu introduca nimic in gura copilului, pentru a nu exista risc de inecare;
• sa spuna copilului pe nume si sa-i vorbeasca linistit;
• sa apeleze la un psihoterapeut, acesta poate ajuta la identificarea cauzei spasmului;
• sa apeleze la un pediatru sau medic neurolog daca se considera ca exista si alte simptome ingrijoratoare;
• sa apeleze la sistemul de urgenta daca este primul episod, daca manifestarile dureaza mai mult de 2 minute sau daca apar simptome ingrijoratoare.

Important de stiut

•  Nu este nevoie sa se aplice, in astfel de situatii, manevre de resuscitare.
• Este important ca parintii sa inteleaga ce anume provoaca astfel de sincope si sa incerce sa le previna, mai ales pentru a evita producerea de accidente nedorite (copilul poate cadea si se poate lovi).

Cum se previne spasmul hohotului de plans?

• Plansul copiilor este foarte greu de prevenit. Trebuie incercat, pe cat posibil, evitarea factorilor declansatori (accidente, loviri, suparari, emotii puternice, spaime).
• Unele dintre episoade pot fi declansate de neintelegeri intre copii si parinti.
• Astfel de manifestari pot aparea si in perioada adolescentei, cand sunt asociate tulburarilor de comportament.
• Spasmul hohotului de plans poate fi prevenit prin evitarea factorilor care il declanseaza.

Disclaimer

Daca ai intrebari sau nelamuriri medicale, te rugam sa discuti cu medicul. Articolele noastre medicale contin informatii si cercetari medicale importante, oferite de entitati medicale de renume. Cu toate acestea, ele nu reprezinta un substitut pentru sfatul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medicul specialist.

Surse suplimentare de informare:

1. NHS, „Breath-holding in babies and children”: https://www.nhs.uk/conditions/breath-holding-in-babies-and-children/#:~:text=Breath%2Dholding%20is%20when%20a,happens%20for%20the%20first%20time.
2. Nemours Children’s Health, „Breath-holding spells”: https://kidshealth.org/en/parents/spells.html
3. The Royal Children’s Hospital Melbourne: https://www.rch.org.au/kidsinfo/fact_sheets/Breath_holding/
4. Seattle Children’s Hospital, „Breath-holding spell”: https://www.seattlechildrens.org/conditions/a-z/breath-holding-spell/