Stenoza mitrala: cauze, simptome, tratament

Stenoza mitrala reprezinta o afectiune cardiaca ce poate avea un impact semnificativ asupra calitatii vietii. Prin urmare, este esential sa fii informat despre cauzele, simptomele si tratamentul acestei boli. In articolul pe care urmeaza sa il parcurgi, vei descoperi informatii detaliate despre ceea ce presupune stenoza mitrala, factorii declansatori, semnele de alarma, metodele de diagnostic si optiunile de tratament. De asemenea, vei afla cum sa previi aparitia acestei afectiuni si cum sa iti protejezi sanatatea cardiaca. 

Ce este stenoza mitrala

Stenoza mitrala este o afectiune cardiaca in care valva mitrala devine ingustata sau rigida, impiedicand astfel fluxul normal al sangelui intre cele doua camere ale inimii. Valva mitrala are rolul de a permite sangelui sa curga intr-o singura directie, adica din atriul stang catre ventriculul stang, in timpul contractiei atriale. Atunci cand valva mitrala este afectata de stenoza, aceasta nu se mai deschide si inchide corespunzator, avand ca rezultat o circulatie sanguina ineficienta si cresterea presiunii in atriul stang [1].

Stenoza mitrala poate fi clasificata in functie de severitatea ingustarii valvei si de simptomele pacientului. Aceasta poate fi usoara, moderata sau severa, in functie de gradul de ingustare al valvei si de impactul asupra functionarii inimii. O stenoza mitrala netratata poate duce la complicatii serioase, precum insuficienta cardiaca, fibrilatie atriala sau embolie pulmonara.

Potrivit Societatii Europene de Cardiologie, stenoza mitrala este cea mai frecventa valvulopatie in Europa si America de Nord, iar prevalenta acesteia creste odata cu inaintarea in varsta. In plus, stenoza mitrala poate fi uneori cauzata de o infectie anterioara cu streptococ beta-hemolitic de grup A, care poate declansa febra reumatica [2].

Cauzele stenozei mitrale

Exista mai multe cauze favorizante si factori de risc care contribuie la aparitia stenozei mitrale, dintre care:

1. Reumatismul articular acut este cea mai frecventa cauza a stenozei mitrale, in special in tarile in curs de dezvoltare. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), aproximativ 15,6 milioane de oameni sunt afectati de reumatismul articular acut in intreaga lume, iar stenoza mitrala este una dintre principalele complicatii ale acestei afectiuni [2]. 
2. Degenerarea si calcificarea valvei mitrale pot fi cauzate de hipertensiunea arteriala si ateroscleroza. Hipertensiunea arteriala este prezenta la aproximativ 30% dintre pacientii cu stenoza mitrala, iar ateroscleroza poate contribui la calcifierea valvei mitrale. 
3. Malformatiile congenitale ale valvei mitrale sunt rare, dar pot duce la stenoza mitrala de-a lungul timpului. Aproximativ 1% dintre persoanele nascute au anomalii ale valvei mitrale [1]. 
4. Infectiile endocardului sunt o alta cauza a stenozei mitrale. Endocardita infectioasa este o cauza importanta a stenozei mitrale, in special la pacientii cu afectiuni preexistente ale valvelor mitrale [4].

Simptomele stenozei mitrale

Stenoza mitrala poate avea mai multe simptome, printre care se numara dispneea, oboseala si slabiciunea, palpitatiile si edemul membrelor inferioare. Dispneea este unul dintre simptomele principale ale stenozei mitrale si poate aparea in timpul efortului fizic sau in repaus. Aceasta poate fi cauzata de acumularea de lichid in plamani, datorita faptului ca sangele nu circula eficient prin valva mitrala ingustata. Oboseala si slabiciunea sunt si ele simptome comune ale stenozei mitrale, ca urmare a scaderii cantitatii de oxigen transportate de sange catre muschi si organe [5].

Palpitatiile sunt, de asemenea, simptome frecvente ale stenozei mitrale si pot fi cauzate de presiunea crescuta in atriul stang si de tulburarile de ritm cardiac asociate. Edemul picioarelor poate fi, de asemenea, un simptom al stenozei mitrale, datorita acumularii de lichid in tesuturi. Acest simptom poate fi agravat de activitatea fizica sau de statul in picioare pe perioade lungi de timp [4].

Diagnosticul stenozei mitrale

Diagnosticul stenozei mitrale implica o serie de teste si examinari pentru a confirma diagnosticul si pentru a evalua gradul de ingustare a valvei mitrale. Printre acestea se numara:

1. Examinarea fizica: Medicul va efectua o examinare fizica amanuntita, ascultand inima si plamanii pentru a identifica semnele specifice ale stenozei mitrale, cum ar fi un zgomot anormal al inimii numit suflu cardiac.

2. Ecocardiografia: Aceasta investigatie foloseste unde sonore pentru a crea o imagine detaliata a inimii, permitand medicului sa evalueze structura si functia valvei mitrale, precum si gradul de ingustare. Ecocardiografia poate fi transtoracica (sonda plasata pe piept) sau transesofagiana (sonda introdusa in esofag) [6].

3. Electrocardiograma (EKG): Aceasta inregistreaza activitatea electrica a inimii si poate ajuta la identificarea unor probleme ale ritmului cardiac sau a unor modificari ale structurii inimii asociate cu stenoza mitrala.

4. Radiografia toracica: Poate fi folosita pentru a evalua dimensiunea inimii si a verifica daca exista semne de congestie pulmonara, care pot aparea in cazul stenozei mitrale severe [7].

Daca stenoza mitrala este confirmata, medicul poate recomanda mai multe teste suplimentare, cum ar fi cateterismul cardiac sau testele de sange pentru a evalua functia renala si hepatica.

Potrivit Societatii Europene de Cardiologie, stenoza mitrala este una dintre cele mai frecvente valvulopatii, afectand 1-2% din populatia generala si pana la 10% din populatia de peste 75 de ani [3]. 

Tratamentul stenozei mitrale

Tratamentul stenozei mitrale poate implica utilizarea de medicamente precum diureticele, beta-blocantele si anticoagulantele pentru a controla simptomele si a reduce riscul de complicatii. Anticoagulantele sunt recomandate pentru pacientii cu stenoza mitrala care au fibrilatie atriala sau care au un risc crescut de formare a cheagurilor de sange.

In cazul in care stenoza mitrala este severa si provoaca simptome debilitante, se pot lua in considerare interventiile chirurgicale, precum comisurotomia mitrala sau inlocuirea valvei mitrale. Interventia chirurgicala este recomandata pentru pacientii cu stenoza mitrala severa care se confrunta cu simptome semnificative si care au o explicatie cardiaca pentru aceste simptome [2].

In unele cazuri, se poate opta pentru proceduri minim invazive, cum ar fi valvuloplastia mitrala percutanata. Aceasta procedura implica inserarea unui cateter cu un balon in varf prin intermediul unei vene. Balonul este umflat pentru a largi deschiderea valvei mitrale si a imbunatati fluxul sanguin. Valvuloplastia mitrala percutanata este o optiune pentru pacientii cu stenoza mitrala moderata pana la severa care nu sunt candidati pentru interventia chirurgicala [6].

Pe langa tratamentul medicamentos si interventiile chirurgicale, este importanta monitorizarea regulata a starii de sanatate a pacientului si adaptarea stilului de viata pentru a preveni agravarea stenozei mitrale. Acest lucru impune o alimentatie echilibrata, evitarea consumului excesiv de sare si lichide, mentinerea unei greutati sanatoase si renuntarea la fumat.

Prevenirea stenozei mitrale

Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poți face pentru a preveni stenoza mitrala este luarea de masuri pentru prevenirea infectiilor streptococice si pentru tratarea in timp util a acestor infectii. Faringita streptococica netratata poate duce la febra reumatica, care poate declansa stenoza mitrala. Astfel, consultarea medicului la primele semne de infectie si urmarea recomandarilor acestuia cu privire la antibiotice si alte tratamente poate fi benefica.

Persoanele cu istoric de febra reumatica sau alte afectiuni cardiace preexistente ar trebui sa fie monitorizate periodic de catre un cardiolog. Studiile arata ca monitorizarea periodica poate ajuta la identificarea precoce a stenozei mitrale si la aplicarea unui tratament adecvat inainte de aparitia complicatiilor [2].

Adoptarea unui stil de viata sanatos poate contribui si la prevenirea stenozei mitrale. Mentinerea unei greutati sanatoase, practicarea exercitiilor fizice regulate, alimentatia echilibrata si evitarea fumatului pot ajuta la mentinerea sanatatii generale a inimii. De asemenea, controlul si tratarea afectiunilor care pot contribui la stenoza mitrala, cum ar fi hipertensiunea arteriala si diabetul, sunt importante.

In concluzie, stenoza mitrala este o afectiune cardiaca ce poate avea un impact semnificativ asupra calitatii vietii pacientilor. Prin intelegerea cauzelor, simptomelor si optiunilor de tratament, persoanele afectate pot lua masuri pentru a-si imbunatati sanatatea si a preveni complicatiile. Este esential ca pacientii sa discute cu medicii specialisti pentru a stabili cel mai potrivit plan de tratament si sa se informeze continuu despre aceasta afectiune. 

Bibliografie: