Tesut conjunctiv: ce este, ce trebuie sa stii

In organismul uman exista patru tipuri principale de tesuturi: epitelial, muscular, nervos si conjunctiv. Fiecare dintre ele indeplineste functii specifice[1], insa in acest articol ne vom opri asupra tesutului conjunctiv. Continua sa citesti pentru a afla mai multe despre rolul si importanta acestuia, dar si despre bolile sale. 

Ce este tesutul conjunctiv

Tesutul conjunctiv se gaseste in intregul corp si are rolul de a sustine, a conecta si proteja alte organe si tesuturi. El are trei componente principale:

• celule (ex: fibrocite, macrofage, plasmocite, mastocite, adipocite); 
• fibre conjunctive (de colagen, elastina sau reticulina); 
• substanta fundamentala (un material gelatinos care inconjoara fibrele si permite difuzare lichidului extracelular).[2][4][5] 

Substanta fundamentala si fibrele conjunctive formeaza matricea extracelulara, care ofera suport structural celulelor din intregul corp. Variatiile compozitiei acestei matrice extracelulare determina proprietatile tesutului conjunctiv.[5]

Rolul tesutului conjunctiv 

Tesutul conjunctiv indeplineste mai multe functii cheie in corpul uman. In primul rand, sustine si protejeaza alte tesuturi si organe, oferindu-le un cadru structural. De asemenea, este implicat in apararea organismului impotriva agentilor patogeni, depozitarea grasimilor, dar si in transportul substantelor nutritive si a oxigenului catre alte tesuturi din corp si in eliminarea deseurilor metabolice. Totodata, are un rol important in procesul de reparare si regenerare a tesuturilor deteriorate.[4]

Tipuri de tesut conjunctiv

Exista doua tipuri principale de tesut conjunctiv: 

• tesut conjunctiv propriu-zis; 
• tesut conjunctiv specializat. 

Tesutul conjunctiv propriu-zis poate fi clasificat ca: 

• tesut conjunctiv lax - are un rol important in sustinerea organelor, structurilor si tesuturilor corpului; 
• tesut conjunctiv dens - ofera rezistenta si sustinere structurilor corpului.[5]

Tesutul conjunctiv specializat include: 

• tesutul conjunctiv regulat dens - se gaseste in tendoane si ligamente; 
• cartilajul - este un tesut conjunctiv flexibil, dar puternic, care protejeaza oasele si articulatiile, reducand frecarea si amortizand socurile; 
• tesutul adipos - un tip de tesut conjunctiv lax specializat, cu rol in stocarea si eliberarea energiei, izolarea termica, protectia organelor si secretia de hormoni; 
• tesutul hemapoietic - un tesut conjunctiv lichid implicat in productia de celule sangvine; 
• sangele - conecteaza toate sistemele corpului si transporta oxigenul, substantele nutritive si deseurile; 
• tesutul osos - un tesut conjunctiv rigid si puternic, cu componente extracelulare mineralizate, care contribuie la numeroase functii ale corpului, inclusiv sustinerea si protectia organelor, facilitarea miscarii, depozitarea grasimilor si mineralelor si hematopoieza.[4][5]

Boli ale tesutului conjunctiv 

Exista peste 200 de boli care pot afecta tesutul conjunctiv si diferite parti ale corpului, inclusiv pielea, muschii, tendoanele, ligamentele, oasele, ochii sau vasele de sange. Unele dintre ele sunt genetice, altele apar atunci cand sistemul imunitar ataca in mod eronat propriile tesuturi.[4]

Boli genetice ale tesutului conjunctiv

Printre cele mai comune boli genetice ce implica tesutul conjunctiv se numara: 

• sindromul Ehlers-Danlos - este vorba de un grup de tulburari genetice caracterizate prin hipermobilitate articulara, piele foarte elastica si cresterea anormala a tesutului cicatricial, dar ale caror simptome mai pot include si curbura coloanei vertebrale, sangerari gingivale, vase de sange fragile si probleme cu plamanii, valvele cardiace ori digestia. 
• epidermoliza buloasa - este o boala rara, caracterizata de o fragilitate cutanata; pielea este atat de fragila incat chiar si o lovitura minora sau frecarea de imbracaminte poate cauza ruperea acesteia sau formarea unor vezicule; unele forme de epidermoliza buloasa pot implica tractul digestiv, tractul respirator, muschii sau vezica urinara; 
• sindromul Marfan - afecteaza oasele, ligamentele, ochii, inima si vasele de sange, iar simptomele sale pot varia ca intensitate; persoanele care sufera de aceasta boala tind sa fie inalte si sa aiba oase extrem de lungi si degete foarte subtiri; 
• osteogeneza imperfecta - numita si boala oaselor de sticla, aceasta boala afecteaza calitatea si cantitatea oaselor, printre cele mai cunoscute consecinte ale sale numarandu-se fracturile multiple si recurente; alte posibile caracteristici (in functie si de tipul sau) sunt sclera (albul ochilor) albastra sau gri, pielea subtire, coloana vertebrala curbata, problemele de respiratie, pierderea auzului, dintii care se rup usor.[4]

Boli autoimune ale tesutului conjunctiv

Exemple de boli autoimune ale tesutului conjunctiv sunt: 

• artrita reumatoida - este o boala autoimuna care afecteaza articulatiile, determinand inflamatie, durere, rigitate si alte simptome neplacute; poate duce la leziuni articulare permanente si deformare; 
• sclerodermia - este un termen folosit pentru a descrie un grup de tulburari ce provoaca ingrosarea si intarirea pielii, acumularea de tesut cicatricial si leziuni ale organelor; sclerodermia localizata este limitata la piele si uneori la muschi, in timp ce sclerodermia sistemica poate implica si vasele de sange si organele; 
• sindromul Sjogren - este o boala cronica ce afecteaza glandele ce secreta fluide, cum ar fi glandele lacrimale sau cele salivare; principalele sale simptome sunt tocmai uscaciunea oculara si gura uscata, insa mai pot aparea si oboseala accentuata sau durerile articulare; de asemenea, poate provoca probleme renale sau pulmonare, poate afecta vasele de sange, sistemul digestiv sau nervii si creste de aparitie a limfomului; 
• lupusul eritematos sistemic - este o boala caracterizata in inflamarea articulatiilor, a pielii si a organelor interne si ale carei simptome includ adesea aparitia unei eruptii cutanate in forma de fluture la nivelul fetei, sensibilitate la lumina soarelui, acumularea de fluid in jurul inimii si/sau plamanilor, pierderea parului, anemia, probleme de memorie si concentrare; 
• vasculita - este un termen general ce descrie peste 20 de afectiuni caracterizate prin inflamarea vaselor de sange si care pot afecta alimentarea cu sange a organelor si tesuturilor corpului.[3]

Tesutul conjunctiv joaca un rol important in buna functionare a corpului uman, avand numeroase functii esentiale, inclusiv sustinerea si legarea altor tesuturi, transportul substantelor nutritive, aparea organismului impotriva agentilor patogeni si regenerarea tesuturilor.

Atentie! Acest articol are rol informativ si nu poate inlocui opinia unui specialist. Daca ai intrebari privind tesutul conjunctiv si bolile care il pot afecta, adreseaza-te unui medic. 

Bibliografie: