Varice esofagiene: cauze, manifestari si optiuni de tratament

Varicele esofagiene sunt vene anormal dilatate, localizate in esofag. Aceste varice sunt cauzate de cresterea presiunii in sistemul venos port. Cel mai adesea, afectiunea apare la persoanele care sufera de boli hepatice grave. Varicele esofagiene se dezvolta atunci cand fluxul sanguin normal catre ficat este blocat de un cheag sau de un tesut cicatricial de la nivelul ficatului. Pentru a ocoli blocajele, sangele curge prin vase de sange mai mici, care nu pot transporta volume mari de sange. Vasele de sange se pot rupe, provocand sangerari care pun viata in pericol. Exista o serie de medicamente si proceduri care pot ajuta la prevenirea sau oprirea sangerarii cauzate de varicele esofagiane (2). Varicele esofagiene pot pune viata in pericol daca sangereaza. Tratamentul acestei afectiuni are ca scop prevenirea leziunilor hepatice, prevenirea sangerarii varicelor si controlul sangerarii (1).

In acest articol oferim o imagine de ansamblu asupra varicelor esofagiene, inclusiv cauzele, simptomele si tratamentul acestora.

Ce sunt varicele esofagiene?

Varicele nu sunt altceva decat vene dilatate. La randul sau, esofagul este un organ tubular musculomembranos care leaga faringele de stomac. Atunci cand venele marite se dezvolta pe interiorul esofagului, ele se numesc varice esofagiene (1). 

Cea mai frecventa cauza a varicelor esofagiene este hipertensiunea portala care este o consecinta a cirozei hepatice. Venele din esofag se conecteaza la ficat. Aceste vene se pot inflama atunci cand exista o obstructie a fluxului de sange catre ficat. Obstructia face ca sangele sa se colecteze in vasele de legatura, inclusiv in cele din esofag. Venele esofagiene sunt mici si au peretii subtiri, nu pot contine cantitati mari de sange. Cresterea fluxului sanguin poate cauza umflarea si ruperea venelor. Ruptura poate fi periculoasa si chiar fatala in unele cazuri, tocmai de aceea oricine suspecteaza ca are varice esofagiene sangerande, trebuie sa solicite de urgenta ajutor medical (4).

Tipuri de varice esofagiene

Varicele esofagiene pot fi mari sau mici. Cele mici masoara cel putin 5 milimetri in diametru si pot necesita tratamente diferite fata de varicele esofagiene mari. Varicele mici nu provoaca intotdeauna simptome. Medicul va recomanda modalitati de a preveni alte leziuni hepatice care pot implica medicamente si modificari ale stilului de viata. Tratamentul varicelor mari poate implica o interventie chirurgicala minora pentru a preveni sangerarea. 

Varicele se pot forma si in alte zone ale corpului: de exemplu, varicele gastrice apar in stomac, iar varicele duodenale se formeaza in prima parte a intestinului subtire. De asemenea, exista persoane care dezvolta varice rectale (5).

Cine este expus riscului de aparitie a varicelor esofagiene

Multe persoane cu boala hepatica avansata dezvolta varice esofagiene, dar nu in toate cazurile se ajunge la sangerarea acestora. Ele au mai multe sanse de a sangera in urmatoarele situatii (1):

• hipertensiune portala: cu cat presiunea este mai mare, cu atat mai mare este riscul de sangerare;
• varice mari: riscul de sangerare creste pe masura ce se dezvolta varicele;
• boala hepatica severa: ciroza avansata sau insuficienta hepatica cresc riscul de varice esofagiene;
• abuz de alcool: la pacientii care au varice cauzate de alcool, consumul de alcool creste riscul de sangerare.    

Cauzele varicelor esofagiene

Varicele esofagiene se formeaza uneori atunci cand fluxul de sange catre ficat este blocat, cel mai adesea ca urmare a unei boli hepatice care duce la formarea de tesut cicatricial. Fluxul sanguin creste si prin urmare creste si presiunea in vena portala (care transporta sangele catre ficat). Hipertensiunea portala forteaza sangele sa caute alte cai prin vene mai mici (cele din partea inferioara a esofagului). Uneori venele se rup si sangereaza. Cauzele  varicelor esofagiene includ (2):

• Cicatrici hepatice severe (ciroza): sunt o serie de boli hepatice (hepatita, boala hepatica alcoolica, boala ficatului gras, ciroza biliara primara) care pot duce la ciroza.
• Cheag de sange (tromboza): un cheag de sange in vena porta sau vena splenica poate provoca varice esofagiene.
• Infectie parazitara: schistosomiaza este o infectie parazita destul de frecventa in anumite regiuni din Africa, America de Sud, Caraibe, Orientul Mijlociu si Asia de Est. Parazitul poate afecta ficatul, plamanii, intestinul, vezica urinara si alte organe. 

Factorii de risc

Orice boala hepatica creste riscul unei persoane de a dezvolta varice esofagiene, dar ciroza este cea mai frecventa afectiune. O persoana cu boala hepatica, dar care nu are ciroza, prezinta un risc mai mic de a dezvolta afectiunea.  

Principalii factori de risc pentru boala hepatica includ (4):

• obezitatea;
• hepatita infectioasa;
• abuzul de alcool.

Complicatiile varicelor esofagiene

Cea mai grava complicatie a varicelor esofagiene este sangerarea. Odata ce pacientul a avut un episod de sangerare, creste foarte mult riscul unui alt episod de acelasi tip. Daca pacientul pierde suficient de mult sange, poate intra in soc, ceea ce poate duce la deces (2). Ciroza si hipertensiunea portala sunt cele mai frecvente cauze ale varicelor esofagiene, iar ambele sunt ambele complicatii posibile ale bolii hepatice.

Simptomele varicelor esofagiene

Varicele esofagiene de obicei nu provoaca semne si simptome, decat daca sangereaza. Semnele si simptomele  sangerarii varicelor esofagiene includ (2):

• varsaturi cu sange in cantitate mare;
• scaune negre, cu urme de sange;
• pierderea constiintei (in cazurile severe);
• ameteala;
• acumulare anormala de lichid in interiorul cavitatii peritoneale (ascita);
• piele palida;
• oboseala continua;
• tuse (cauzata de varicele esofagiene);
• dificultate respiratorie.

Cand trebuie mers la medic

Se recomanda ca pacientul sa mearga la medic ori de cate ori apar semne sau simptome care ingrijoreaza. Daca o persoana a fost diagnosticata cu o boala hepatica, este indicat sa intrebe medicul despre riscul de aparitie a varicelor esofagiene si ce trebuie facut pentru a-l reduce. 

Exista proceduri care ajuta la identificarea varicelor esofagiene. Daca pacientul a fost diagnosticat cu varice esofagiene este posibil ca medicul sa constate simptomele sangerarii. Sangerarea varicelor esofagiene este o urgenta medicala. Se recomanda apelarea serviciilor de urgenta daca apar varsaturi sau scaune cu sange (2).  

Diagnosticarea varicelor esofagiene

Daca pacientul are ciroza, exista riscul ca medicul sa descopere varice esofagiene. Cat de frecvent va fi supus pacientul testelor de screening, depinde de starea pacientului. Principalele teste utilizate pentru diagnosticarea varicelor esofagiene sunt urmatoarele (3): 

• Endoscopie gastrointestinala superioara: este metoda preferata de screening pentru varicele esofagiene. Medicul introduce un tub subtire, flexibil, luminat prin gura si in esofag, stomac si inceputul intestinului subtire (duoden). Medicul va cauta venele dilatate si va verifica daca exista dungi si pete rosii care indica un risc semnificativ de sangerare.
• Teste imagistice: atat tomografia computerizata, cat si ecografiile Doppler ale venelor splenice si portale, pot sugera prezenta varicelor esofagiene. Un test cu ultrasunete (elastografie tranzitorie) poate ajuta medicul sa determine daca pacientul are hipertensiune portala (risc de varice esofagiene). 
• Endoscopie cu capsule: pacientul inghite o capsula care contine o camera minuscula ce face fotografii ale esofagului in vreme ce trece prin tractul digestiv. Aceasta poate fi o optiune pentru persoanele care nu pot sau nu doresc sa faca un examen endoscopic. Aceasta tehnologie este mai scumpa decat endoscopia obisnuita si nu este disponibila la scara larga. Endoscopia cu capsule poate ajuta doar la diagnosticarea varicelor esofagiene, nu si la tratarea acestora.

Pentru diagnosticarea unei boli hepatice, medicul are in vedere (4):

• simptomele pacientului;
• istoricul medical al acestuia;
• rezultatele analizelor de sange;
• examenul fizic al pacientului;
• biopsia hepatica (daca se considera necesara).

Persoanele care sufera de ciroza ar trebui sa faca un screening regulat pentru varicele esofagiene.  

Optiuni de tratament pentru varicele esofagiene

Tratamentul varicelor esofagiene se stabileste de medicul specialist in functie de gradul acestora. In ceea ce priveste vindecarea varicelor esofagiene, acestea pot fi tinute sub control. Cele mai putin grave sunt doar monitorizate endoscopic la fiecare 2 ani. 

In cazul varicelor esofagiene mai severe, medicul poate indica un tratament medicamentos care scade presiunea sangelui in sistemul venei porte. In cele mai grave cazuri se poate opta pentru operatia varicelor esofagiene. Este vorba despre ligatura endoscopica sau bandarea variceala (aplicarea unor inele de cauciuc cu ajutorul endoscopiei digestive superioare). Medicul specialist poate preciza care sunt alimentele interzise in cazul varicelor esofagiene, dar si medicamentele naturiste care pot ameliora simptomele (ceaiul pentru varicele esofagiene) sau suplimente alimentare. 

Cum previi aparitia leziunilor hepatice

Persoanele care sufera de afectiuni hepatice trebuie sa evite toxinele care provoaca stres suplimentar asupra ficatului. Exista recomandari medicale pentru mentinerea unui ficat sanatos:

• evitarea bauturilor alcoolice de orice fel;
• limitarea utilizarii produselor de curatare si a substantelor chimice de uz casnic;
• adoptarea unei diete sanatoase, saraca in grasimi si bogata in fructe si legume, cereale integrale si proteine slabe;
• mentinerea unei greutati corporale sanatoase (excesul de grasime corporala pune stres asupra ficatului).

Medicul gastroenterolog poate face recomandari cu privire la o dieta sanatoasa si la eficienta unor remedii naturiste.

Prevenirea sangerarilor varicelor

Medicamentele pentru reducerea tensiunii arteriale in vena porta pot reduce riscul de sangerare. Cele mai frecvent utilizate medicamente sunt beta-blocantele. Pacientii cu risc crescut de sangerare esofagiana pot fi supusi unui tratament preventiv cu aceleasi tehnici care sunt utilizate pentru oprirea sangerarii. Cea mai des folosita metoda este ligatura varicelor esofagiene. 

Disclaimer

Informatiile din acest articol nu inlocuiesc consultatia la medic. Informatiile medicale despre varicele esofagiene au scop pur informativ. Nevoile si simptomele pot varia de la individ la individ si depind de stilul de viata al fiecaruia, de varsta, de sanatate, dar si de multi alti factori. Tocmai de aceea, aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Acest articol a fost realizat in baza informatiilor preluate din urmatoarele surse:

1. Cleveland Clinic, „Esophageal Varices”: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15429-esophageal-varices
2. Mayo Clinic, „Esophageal varices: Symptoms & causes”: https://www.mayoclinic.org/diseasesconditions/esophageal-varices/symptoms-causes/syc-20351538
3. Mayo Clinic, „Esophageal varices: Diagnosis & treatment”: https://www.mayoclinic.org/diseasesconditions/esophageal-varices/diagnosis-treatment/drc-20351544
4. Medical News Today, „Everything you Need to know about esophageal varices”: https://www.medicalnewstoday.com/articles/esophageal-varices.