Ciroza hepatica: Simptome, cauze, tratament

Ficatul uman reprezinta cel mai mare organ al corpului si indeplineste o serie de functii indispensabile organismului. Printre acestea se numara si neutralizarea substantelor daunatoare, curatarea sangelui si crearea nutrientilor vitali pentru sustinerea bunei functionari celorlalte organe interne.

Mai mult, ficatul este principalul responsabil cu producerea proteinelor care contribuie la coagularea sangelui, transportul oxigenului si sustinerea sistemului imunitar. De asemenea, ficatul are si roul de a secreta bila, o substanta necesara pentru digestia alimentelor. Aceasta contribuie la depozitarea glucozei (zaharurilor) pentru formarea glicogenului, metabolizeaza grasimile saturate si produce colesterolul.

Anumite afectiuni hepatice netratate la momentul corespunzator pot duce la alterarea ficatului si a functiilor pe care acesta le indeplineste. Printre acestea se numara si ciroza hepatica. 

Informatii despre ciroza hepatica

Denumirea de “ciroza” provine din limba greaca, aflandu-si etimologia in cuvantul “kirrhos” care exprima culoarea maro-roscat a ficatului afectat. Principalii factori etiologici determinanti ai acestei boli sunt consumul excesiv de alcool si virusurile hepatitice B si C. Acestia actioneaza concomitent si grabesc procesul de agravare al afectiunii atunci cand sunt prezenti la acelasi pacient.

Daca nu este posibila depistarea in urma investigatilor specifice, ciroza este denumita “criptogenetica”. In aceste cazuri, se considera ca cel mai probabil a fost determinata de virusuri hepatitice inca neidentificate, de hepatite autoimune silentioase sau de prezenta anumitor substante toxice.

Ciroza hepatica apare atunci cand tesutul hepatic devine cicatricial si nefunctional. Odata cu evolutia bolii, ficatul dispune din ce in ce mai putin de un tesut sanatos si nu mai este capabil sa isi indeplneasca functii de baza. Se considera ca ciroza este ultimul stadiul al fibrozarii ficatului.

Simptomatologia specifica afectiunii este resimtita cel mai des doar in stadii avansate ale bolii. Din acest motiv, persoanelor care sufera de afectiuni hepatice li se recomanda controale medicale periodice care pot preveni din timp progresul cirozei. 

Cauze care determina dezvoltarea acestei afectiuni

Ciroza este provocata de prezenta unor boli cronice ale ficatului care se manifesta pe o perioada indelungata. Acestea lezeaza in timp tesutul hepatic si duc la deteriorarea sa. Pe parcursul mai multor ani si neurmand o schema de tratament ajustata constant de medic, afectiunile ficatului pot degenera in ciroza hepatica. 

Unele dintre cele mai des intalnite boli care pot determina aparitia cirozei sunt:

Alcoolism cronic

Reprezinta una dintre cele mai frecvente cauze ale cirozei hepative. Consumul excesiv de alcool pe perioade lungi si in mod constant provoca inflamatia ficatului. Cantitatea necesara pentru a provoca aceasta afectiune nu a fost stabilita si difera de la o persoana la alta. Cu toate acestea, consumul alcoolului poate duce la ciroza indiferent de varsta. 

Hepatita virala cronica

Hepatita C cronica este un alt motiv care poate conduc la aparitia cirozei hepatice. Virusul hepatic de tip C provoaca inflamarea ficatului si deteriorarea sa in timp, favorizand astfel instalarea cirozei. La nivel mondial, media persoanelor care sufera de hepatica C si dezvolta ciroza hepatica este de unul din 4 oameni.

De asemenea, si hepatita B cronica sau D pot determina ciroza. Acestea sunt printre cele mai intalnite cauze ale afectiunii la nivel global, in special deoarece nu sunt tratate in mod corespunzator. 

Steatohepatita non-alcoolica (NASH)

Acest tip de afectiune presupune acumularea de grasimi la nivelul ficatului, insa nu este determinata de consumul de alcool. NASH este denumita in termeni generali si „boala ficatului gras non-alcoolic”. Steatohepatita non-alcoolica poate contribui la inflamatia ficatului si conduce astfel la ciroza hepatica.

Pacientii care sufera de NASH sunt de cele mai multe ori afectati si de alte probleme de sanatate. Printre acestea sunt amintite diabetul, obezitatea, colesterolul marit sau boala arteriala coronariana. De asemenea, malnutritia proteica si obiceiuri alimentare nesanatoase pot conduce la aparitia acestei boli.

Boli ale ductelor biliare

Ductele biliare limiteaza sau stopeaza curgerea bilei catre intestinul subtire. Aceasta ramane blocata in ficat si provoaca, in timp inflamatia tesutului hepatic, favorizand elementele determinante ale cirozei. Doua dintre cele mai intalnite afectiuniale ductelor biliare sunt colangita sclerozanta primitiva si ciroza biliara primitiva.

Bolile genetice

Si bolile mostenite din familie pot conduce la aparitia cirozei hepatice. Acestea afecteaza procesul de metabolizare al diferitelor substante produse de ficat si impiedica functiile normale ale organismului. Cele mai frecvente afectiuni genetice sunt boala Wilson, hemocromatoza, bolile depozitelor de glicogen sau deficitul de alfa-1 antitripsina. 

Boli autoimune

Ciroza hepatica poate fi determinata si de o boala numita hepatita autoimuna (afectiune hepatica provocata de sistemul imun).

Simptome ale cirozei hepatice si detalii despre cum se manifesta

Desi in cele mai multe cazuri ciroza hepatica este asimptomatica, atunci cand deteriorarea ficatului ajunge intr-un stadiu avansat, poate aparea o serie de simptome. Cu toate acestea, simptomatologia nu este una aparte acestei afectiuni. Printre principalele manifestari pe care ciroza hepatica le prezinta se regasesc si:

• Lipsa poftei de mancare;
• Oboseala si paloare, hipersplenism;
• Dispneea, cauzta de hipertensiunea portala;
• Greata, diaree, varsaturi;
• Pierdere sau crestere brusca in greutate;
• Febra;
• Icter (ingalbenirea mucoaselor sau a pielii);
• Pete galbene in zona ochilor;
• Vene in panza de paianjen (telangiectazii) si sangerare frecventa;
• Echimoze care apar cu usurinta (chiar in cazul unor traumatisme mici, neimportante);
• Eritem palmar (inrosirea palmelor);
• Perioade menstruale anormale, reducerea libidoului sau atrofie testiculara;
• Durere abdominala cauzata de marirea in dimensiuni a ficatului, formarea de calculi biliari sau acumularea de lichid ascitic;
• Scaune deschise la culoare sau cu sange;
• Urina inchisa la culoare, indiferent de gradul de hidratare.

Metode de stabilire a diagnosticului

Diagnosticarea cirozei hepatice se face conform datelor rezultate prin efectuarea unei anamneze si a unui examen clinic al pacientului. Daca interpretarea acestora nu este concludenta, medicul poate recomanda o serie de investigatii adiacente:

• Biopsia hepatica prin punctie - reprezinta o metoda invaziva de confirmare a diagnosticului de ciroza hepatica; 
• Fibroscan - elastografie tranzitorie; 
• Acoustic radiation force impulse (ARFI) - metoda neinvaziva de diagnostic si evaluare a gradului de fibroza hepatica;
• Analiza imagistica - ecografie, computer tomograf sau rezonanta magnetica nucleara.

De asemenea, analizele de sange sunt de multe ori indicate pentru evaluarea si monitorizarea functiei hepatice si a celorlalte organe care pot fi afectate de ciroza hepatica.

Determinarea de ceruloplasmina (boala Wilson) a anticorpilor anti mitocondrii (ciroza biliara primitiva) si alfa-1-antitripsina sunt investigatii care au rolul de a stabili diagnosticul etiological cirozei hepatice.

Persoanelor care sufera de afectiuni hepatice, fie ele in stadii incipiente sau nu, li se recomanda consulturi medicale periodice. Acestea reprezinta una dintre cele mai sigure metode de a preintampina degenerarea acestora in ciroza. 

Tipuri de tratamente aplicate pentru vindecarea cirozei hepatice

Tratamentul cirozei este realizat in functie de factorii determinanti si de stadiul de degenerare hepatica. Scopul tratamentului este de a incetini progresia tesutului fibrozat, de a preveni sau ameliora simptomele si complicatiile bolii. In cazul deteriorarii hepatice severe este posibil sa fie necesara spitalizarea.

Stadiile incipiente ale cirozei se bazeaza pe tratamentul impotriva accentuarii deteriorarii hepatice. Acesta poate fi directionat catre:

Dependenta de alcool

Persoanele care sufera de ciroza din cauza consumului excesiv de alcool trebuie sa opreasca ingerarea acestui tip de lichide. Chiar si in cantitati reduse, alcoolul este toxic si pentru un ficat sanatos. In cazul in care este vorba despre o dependenta, medicul poate recomanda un program de dezalcoolizare si de manageriere a simptomelor cauzate de sevraj.

Scaderea in greutate

Pacientii care au ajuns in stadiul de ciroza hepatica din cauza bolii ficatului non-alcoolic pot ameliora simptomele acesteia daca urmeaza un plan de slabire sanatoasa. De asemenea, este indicat controlul nivelurilor glicemice. Aportul adecvat de proteine este esential, iar medicul va recomanda cantitatile potrivite. 

Medicamente pentru controlul hepatitei

Comprimatele orale pot limita sau chiar incetini deteriorarea celulelor hepatice provocata de hepatitele B sau C. Tratamentele specifice pentru aceste virusurisunt disponibile si in variante moderne, fara interferon, care au o rata de success mare in ceea ce priveste eliminarea virusului. 

S-a demonstrat clinic ca persoanele care sufera de ciroza din cauza contactarii virusului hepatic C pot regresa fibroza hepatica si scadea riscul de complicatii prin apelarea la aceste metode inovatoare.

 De asemena, exista o serie de medicamente care pot incetini progresia anumitor tipuri de ciroza hepatica. In cazul persoanelor cu ciroza biliara primitiva diagnosticata precoce, pastilele pot incetini semnificativ progresia catre ciroza. 

Alte comprimate pot ameliora simptome precum pruritul, oboseala si durerea. Pentru malnutritie asociata cirozei si pentru prevenirea osteoporozei pot fi prescrise suplimente alimentare.

Complicatiile cirozei hepatice

Aparitia cirozei hepatice poate determina in multe cazuri o serie de afectiuni asociate cu circulatia sanguina:

Hipertensiune portala

Aceasta problema reprezinta o tensiune crescuta la nivelulvenelor care alimenteaza ficatul si este una dintre cele mai drastice manifestari tardive ale cirozei hepatice. Circulatia normala a sangelui prin ficat este incetinita, fiind astfel favorizata cresterea presiunii in vena porta - principala responsabila de circuitul sangvin de la intestine si splina catre ficat.

La randul rau, hipertensiunea portala poate determina hemoragiie gastrointestinale, ascita, sindrom hepatorenal, hipertensiune pulmonara.

Edem si ascita

Ciroza hepatica determina adesea acumularea lichidului in picioare si in cavitatea abdominala. Edemul si ascita reprezinta incapacitatea tesutului heptic de a produce proteine sanguine esentiale, precum albumina. Edemul si ascita se manifesta prin durerea ficatului, dificultati in respiratie si deshidratare. Mai mult, ascita reprezinta un factor de risc pentru peritonita bacteriana.

Encefalopatie hepatica

In aceste cazuri, ficatul fibrozat  conduce la acumularea toxinelor in sange, deoarece acestea nu pot fi eliminate din organism. Printre manifestarile encefalopatiei hepatice se numara confuzia, somnolenta si dificultatea de deplasare. Simptomatologia poate trece de la oboseala usoara si afectare cognitiva la letargie sau coma.

Hemoragie

Redirectionarea sangelui catre vene mai mici determina marirea acestora si aparitia de varice. Prin hipertensiunea exercitata la nivelul lor, acestea se pot sparge si pot provocahemoragii severe. Cel mai adesea, acest tip de probleme pot aparea la nivelul esofagului inferior sau al mucoasei stomacului. Nedescoperite la timp, acestea pot afecta viata pacientului. 

Alimentatia corecta pentru pacientii cu aceasta boala

Pacientilor care sufera de ciroza hepatica li se recomanda intotdeauna o alimentatie cu continut redus de sodiu, in special daca sunt afectati si de ascita.

Mai mult, acestia au nevoie de un aport adecvat de proteine pentru a preveni slabiciunea musculara – medicii recomanda seara o gustare de aproximativ 700 de kilocalorii care sa contina cel putin 25 de grame de proteine pentru mentinerea masei musculare.

De asemenea, persoanele afectate de ciroza hepatica trebuie sa adopte o alimentatie hipocalorica si sa evite bauturile dulci sau indulcite. Astfel, riscul dezvoltarii diabetului zaharat sau al cresterii ponderale este semnificativ redus.

In ceea ce priveste grasimile, acizii grasi omega 6 ar trebui evitati de pacientii cu boala hepatica de cauza alcoolica – acest tip de grasimi poate determina formarea de metabolite lipidice toxice. Pe de alta parte, grasimile Omega 3 sunt antiinflamatorii si pot avea un rol benefic asupra ficatului.

Specialistii recomanda ca persoanele suferinde de ciroza hepatica sa aiba un aport redus de lichide si fluide, pentru a nu facilita aparitia ascitei (acumularea de lichid in cavitate abadominala). Este indicat ca pacientii cu ciroza sa ia multivitamine si, in unele cazuri, suplimentarea cu anumiti micronutrienti precum zincul, de administrat la masa.

Metode de prevenire ale cirozei hepatice

Riscul de aparitie al cirozei hepatice poate fi redus semnificativ daca aveti grija de sanatatea ficatului, prin:

• Reducerea sau stoparea consumului de alcool - in cazul adultilor sanatosi se recomanda sa nu se depaseasca un pahar de alcool pe zi. In cazul barbatilor sub 65 de ani, se recomanda sa nu consume mai mult de doua pahare pe zi;
• Alimentatia sanatoasa - adoptati un regim alimentar bazat pe fructe si legume, redus in grasimi saturare sau prajite. Pentru a acoperi necesarul de proteine, sunt indicate cerealele integrale si proteinele slabe. Cafeaua cu cofeina poate reduce riscul de fibroza si cancer hepatic;
• Renuntarea sau limitarea fumatului;
• Pastrarea unei greutati optime - excesul ponderal si grasimea corporala pot duce la deteriorarea ficatului si incetinirea functiilor metabolice;
• Reducerea riscului de hepatita - folosirea prezervativului in timpul actului sexual neprotejat si folosirea acelor sau a produselor de igiena personala la comun cresc riscul de hepatita B si C. 

Cereti sfatul doctorului cu privire la vaccinarea impotriva hepatitei B. Pentru hepatita C, nu exista un vaccin disponibil.