Vene: ce trebuie sa stii despre sistemul venos

Ce este sistemul venos?

Venele sunt un tip de vas de sange care returneaza sangele dezoxigenat de la interne inapoi la inima. Sistemul venos se refera la reteaua de vene si la modul in care venele se conecteaza cu alte vase de sange si organe din tot corpul. Sistemul venos este organizat in doua parti sau circuite principale:

• circuitul sistemic;
• circuitul pulmonar.

Fiecare circuit se bazeaza pe vasele de sange (vene, artere si capilare) pentru a mentine sangele in miscare. Pentru a te ajuta sa intelegi cum functioneaza aceste circuite, te poti gandi la o pista de curse. Pe un circuit de curse, masinile de curse trebuie sa parcurga mai multe ture in jurul unui intreg traseu (circuit). Dar masinile nu pot continua sa mearga fara sa se realimenteze si fara sa primeasca reglaje rapide. In mod similar, sangele nu poate continua sa circule prin tot corpul fara sa se realimenteze (sa primeasca mai mult oxigen) si sa scape de produsele reziduale, cum ar fi dioxidul de carbon. Sangele face ture prin tot corpul pe tot parcursul zilei, pe doua circuite diferite. Acest lucru poate fi greu de imaginat, dar te ajuta sa te gandesti mai intai la circuitul sistemic. Acest circuit se impleteste prin tot corpul , inclusiv prin brate si picioare (2).

Venele sunt diferite de artere, cele care livreaza sangele oxigenat de la inima catre restul corpului. Sangele dezoxigenat care curge in vene este colectat in mici vase de sange numite capilare. Capilarele sunt cele mai mici vase de sange din corp. Oxigenul trece prin peretii capilarelor catre tesuturi. De asemenea, dioxidul de carbon poate trece in capilare din tesuturi, inainte de a intra in vene. Sistemul venos se refera la reteaua de vene care lucreaza pentru a livra sangele dezoxigenat inapoi la inima (1).

Anatomia sistemului venos

Anatomia sistemului venos este una complexa si de o importanta majora pentru functionarea corecta a organismului uman. Sistemul venos face parte din sistemul circulator si are rolul esential de a transporta sangele catre inima dupa ce acesta a distribuit oxigen si nutrienti la nivelul tesuturilor. In cadrul acestui sistem se disting trei tipuri de vene:

• venele superficiale: situate sub piele;
• venele profunde: localizate in muschi;
• venele comunicante: care leaga venele superficiale de cele profunde.

Venele prezinta 2 particularitati care le diferentiaza de artere:

• venele au pereti mai subtiri si sunt mai elastice decat arterele, avand capacitatea de a se dilata sau contracta in functie de necesitati;
• majoritatea venelor sunt dotate cu valve unidirectionale care impiedica sangele sa curga inapoi.

Structura venelor

Peretii venelor sunt alcatuiti din trei straturi diferite:

• tunica externa: acesta este stratul exterior al peretelui venos si este, de asemenea, cel mai gros. Este alcatuit in cea mai mare parte din tesut conjunctiv. Tunica externa contine, de asemenea, mici vase de sange care alimenteaza peretii venelor.
• tunica media: este stratul mijlociu. Este subtire si contine o cantitate mare de colagen. Colagenul este una dintre principalele componente ale tesutului conjunctiv.
• tunica intima: este stratul cel mai interior. Are un singur strat de celule endoteliale si ceva tesut conjunctiv. Acest strat contine uneori supape unidirectionale, in special in venele bratelor si picioarelor. Aceste supape impiedica sangele sa curga inapoi (1).

Cum arata venele?

Venele alcatuiesc o retea extinsa de vase de sange raspandite in intregul corp. Venele si alte vase de sange formeaza o parte importanta a sistemului circulator. Venele se conecteaza cu venulele si capilarele in multe locuri. Atunci cand este cartografiat intr-un desen, sistemul circulator din partea superioara a corpului seamana cu firele si circuitele complexe din interiorul unui computer. Sistemul circulator din partea inferioara a corpului seamana cu un copac rasturnat, cu doua ramuri mari (una pe fiecare picior) si multe crengute mici pe fiecare ramura.

Ce culoare au venele?

Multi oameni cred ca venele sunt albastre pentru ca par albastre prin piele. Dar aceasta este doar o iluzie optica. Venele sunt de fapt pline de sange rosu inchis, mai inchis decat sangele din artere. Sangele din vene este mai inchis la culoare pentru ca ii lipseste oxigenul. Venele par albastre din cauza modului in care razele de lumina sunt absorbite de piele. Sangele este intotdeauna rosu atat in vene, cat si in artere.

Tipuri de vene

Exista trei tipuri de vene care ajuta la functionarea sistemului circulator:

Venele profunde

Venele profunde pot fi gasite in muschi si de-a lungul oaselor. Venele profunde transporta sangele sarac in oxigen inapoi la inima. Venele profunde contin supape unidirectionale care ajuta sangele sa circule in directia corecta.

Venele superficiale

Venele superficiale sunt in general mai mici decat venele profunde. Ca si venele profunde, ele contin supape. Spre deosebire de venele profunde insa, ele nu sunt inconjurate de muschi. In schimb, venele superficiale pot fi gasite chiar sub piele, asadar pot fi observate cu usurinta. Venele superficiale transporta sangele de la tesuturile exterioare de langa suprafata pielii catre venele profunde (prin venele perforante). Cea mai mare vena din corp este o vena superficiala numita vena safena mare, care se intinde de la glezna pana la coapsa in fiecare picior.

Venele perforante

Venele perfiorante sunt uneori numite vene de legatura. Sunt vene scurte care transporta sangele de la venele superficiale la venele profunde. Venele perforante contin supape care se inchid atunci cand muschii gambei se comprima, astfel incat sangele sa nu curga inapoi de la venele profunde la venele superficiale (2).

Functia venelor

Venele au doua functii principale:

• colecteaza sangele sarac in oxigen din tot corpul si-l transporta inapoi la inima;
• transporta sangele bogat in oxigen de la plamani la inima. Acesta este singurul moment in care venele transporta sange bogat in oxigen.

Functia fiecarei vene depinde de locul in care este localizata in corp.

Bolile venelor: tipuri, cauze si simptome

Exista mai multe boli venoase care impiedica venele sa functioneze asa cum ar trebui. Unele probleme comune includ:

• tromboflebita superficiala: presupune formarea unui cheag chiar sub piele. De obicei, cheagul nu se deplaseaza pana la plamani. Dar exista totusi un risc ca acest lucru sa se intample daca cheagul isi face drum in venele profunde.
• tromboza venoasa profunda: este o afectiune grava care apare atunci cand se formeaza cheaguri de sange (numite trombi) in venele profunde. De obicei, cheagul se formeaza in picioare sau in pelvis. Cheagul se poate desprinde din vena si se poate deplasa spre plamani, provocand o embolie pulmonara care poate pune viata in pericol.
• vene varicoase: aceste vene umflate si proeminente sunt uneori inofensive, dar pot duce la probleme grave, cum ar fi cheagurile de sange.
• insuficienta venoasa cronica: atunci cand supapele unidirectionale de la picioare sunt deteriorate, acestea nu pot pompa eficient sangele catre inima. 

Simptomele comune ale afectiunilor venoase

Semnele si simptomele depind de afectiunea respectiva. In general, aceste semne includ:

• picioare umflate, in special dupa ce stai in picioare o perioada de timp;
• durere sau sensibilitate;
• piele descuamata sau mancarime pe picioare;

Daca ai oricare dintre aceste simptome sau daca observi vene mov sau umflate care nu erau acolo inainte, consulta medicul. Multe probleme ale venelor se pot trata daca sunt depistate la timp. Este deosebit de importanta diagnosticarea trombozei venoase profunde, inainte ca aceasta sa duca la o embolie pulmonara.

Diagnosticarea afectiunilor venoase

Medicul discuta cu pacientul despre istoricul medical al acestuia si efectueaza un examen fizic. Este posibil ca furnizorul sa doreasca sa efectueze un test cu ultrasunete doppler si sa recolteze sange pentru a ajuta la diagnosticarea afectiunilor venoase.

Tratarea afectiunilor venoase

Tratamentele pentru afectiunile venoase au ca scop, de obicei, reducerea riscului de formare a cheagurilor de sange, eliminarea unui cheag deja existent si ameliorarea simptomelor:

• diluantele de sange (terapii anticoagulante): sunt utilizate in mod obisnuit pentru a trata tromboza venoasa profunda si pentru a preveni embolia pulmonara. Medicul va verifica sangele in mod regulat pentru a vedea cat de bine functioneaza medicamentul si va ajusta doza. Doza va fi redusa ori de cate ori este posibil pentru a reduce riscul de sangerare, care este cel mai frecvent efect secundar.
• medicamentele care dizolva cheagurile: nu sunt utilizate des. Ele sunt cel mai eficiente atunci cand sunt utilizate in termen de 48 de ore de la formarea cheagului.
• procedurile chirurgicale: sunt rare. Cu toate acestea, introducerea unui filtru de vena cava poate fi o optiune buna pentru persoanele care nu pot lua anticoagulante.

Exista multe lucruri care pot fi facute acasa pentru a trata si preveni problemele venoase. Medicul poate recomanda purtarea sosetelor de compresie pentru a ajuta sangele sa circule mai bine in picioare. Exista diferite tipuri de sosete care aplica diferite tipuri de presiune. Medicul este cel care indica gradul de presiune adecvat. Terapia de compresie este unul dintre cele mai vechi tratamente pentru insuficienta venoasa cronica, este folosita de peste 2000 de ani. 

Cum poti avea grija de venele tale?

Daca ai fost diagnosticat cu o problema venoasa sau prezinti factori de risc, este important sa faci urmatoarele:

• evita sa stai in picioare sau sa stai intins prea mult timp fara sa te misti. Daca stai jos o mare parte din zi, asigura-te ca te ridici si te plimbi cateva minute la fiecare ora. In timp ce stai jos, ridica partea inferioara a picioarelor si flexeaza gleznele. Cu cat misti mai mult partea inferioara a picioarelor, cu atat mai mult muschii pot sa stranga venele si sa pompeze sangele in sus, spre inima.
• practica o buna igiena a picioarelor pentru a preveni infectiile. Aceasta include pastrarea picioarelor curate si uscate. De asemenea, poti folosi o crema hidratanta pentru a preveni craparea sau sangerarea pielii.
• intreaba medicul daca anticoagulantele sunt potrivite pentru tine. De asemenea, asigura-te ca ii spui medicului despre orice schimbare a simptomelor pe care le ai.

Chiar daca nu ai probleme cu venele, poti opta pentru un stil de viata sanatos pentru a mentine venele sanatoase:

• ridica-te si misca-te cat mai mult posibil pe parcursul zilei, pentru a mentine circulatia sangelui;
• plimba-te 30 de minute in fiecare zi, cel putin cinci zile pe saptamana;
• consuma o dieta sanatoasa pentru inima pentru a ajuta la mentinerea unei greutati sanatoase;
• ia pauze pentru a te intinde si a te plimba in timpul calatoriilor lungi cu masina sau zborurile cu avionul;
• daca dezvolti orice simptome de probleme venoase, chiar daca par mici, consulta medicul. Depistarea timpurie a problemelor poate ajuta la evitarea unor probleme grave pe parcurs (3).

Ce trebuie sa retii

Venele sunt o parte vitala a sistemului circulator. Impreuna cu inima, arterele si capilarele, venele lucreaza in fiecare clipa pentru a mentine sangele in miscare in tot corpul. Daca faci o calatorie lunga cu masina sau un zbor cu avionul, nu uita sa te ridici si sa te misti cat mai mult posibil. Chiar si ridicarea partii inferioare a picioarelor si flexarea gleznelor poate ajuta venele din picioare sa deplaseze sangele pana la inima. Daca crezi ca ai putea avea probleme cu venele, consulta medicul pentru a discuta despre simptome. Multe probleme ale venelor sunt tratabile, mai ales daca sunt depistate la timp.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor! 

Articolul a fost realizat în baza informațiilor preluate din:

 (1) Healthline, „Venous system overview”: https://www.healthline.com/health/venous-system (accesat in data de 19.02.2024)

(2) Cleveland Clinic, „Veins”: https://my.clevelandclinic.org/health/body/23360-veins (accesat in data de 19.02.2024)

(3) Johns Hopkins Medicine, „Venous disease”: https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/venous-disease (accesat in data de 19.02.2024)