Angiografie coronariana (cateterism cardiac): ce trebuie sa stii

Angiografia coronariana este o procedura medicala esentiala pentru diagnosticarea si evaluarea bolilor cardiovasculare. Aceasta metoda invaziva se bazeaza pe utilizarea unei substante de contrast si a imaginilor cu raze X pentru a vizualiza arterele coronariene (vasele de sange care alimenteaza inima cu sange si oxigen). In urma acestei proceduri, medicii pot detecta orice ingustare sau blocaj in arterele coronariene, avand astfel o imagine clara a starii de sanatate a inimii pacientului. Scopul principal al angiografiei coronariene este de a diagnostica sau de a evalua afectiuni serioase precum boala arteriala coronariana sau infarctul miocardic. Astfel, medicul poate stabili cel mai eficient plan de tratament pentru pacient, in functie de severitatea si localizarea blocajelor arteriale. 

Ce este cateterismul cardiac?

Cateterizarea cardiaca (numita si cateterism cardiac sau angiografie coronariana) este o procedura de imagistica invaziva care permite medicului sa evalueze functia inimii. Chirurgul introduce un cateter (tub mic) intr-un vas de sange din bratul sau din zona inghinala si apoi in arterele coronare. Chirurgul poate folosi procedura pentru a identifica alte probleme de sanatate si pentru a le rezolva, uneori in timpul aceleiasi programari (remedierea unui defect cardiac congenital, sau inlocuirea valvei inimii fara a face o incizie mare si fara a efectua o interventie chirurgicala traditionala).

Cateterizarea cardiaca este o procedura de diagnosticare invaziva care ofera informatii importante despre structura si functia inimii. De obicei, implica efectuarea de radiografii ale arterelor inimii (arterele coronare) cu ajutorul unei tehnici numite angiografie coronariana sau arteriografie. Imaginile rezultate sunt cunoscute sub numele de angiografii coronariene sau arteriograme.

Cand este necesar un cateterism cardiac?

Cateterizarea cardiaca este utilizata pentru:

• aflarea de ce pacientul are dureri in piept sau un ritm cardiac anormal;
• prelevarea unei mostre de muschi cardiac pentru examinare (biopsie);
• evaluarea sau confirmarea unei boli coronariene, a unei boli valvulare sau a unei boli a aortei;
• evaluarea functiei muschiului cardiac;
• verificarea arterele pulmonare;
• verificarea fluxului sanguin, nivelul de oxigen si presiunea in zonele inimii;
• implantarea unui stent pentru a deschide un blocaj intr-o artera;
• diagnosticarea cardiomiopatiei, stenozei aortice, hipertensiunii pulmonare.

Cine efectueaza angiografia coronariana?

Un cardiolog special pregatit si o echipa de specialisti in cardiologie, asistente si tehnicieni vor efectua cateterismul cardiac in laboratorul de cateterism cardiac.

Cum se efectueaza testul

• Inainte de procedura, pacientul primeste medicamente pentru a-l ajuta sa se relaxeze.
• Medicul curata un loc pe brat, gat sau in zona inghinala si va introduce o linie intr-una dintre vene. Aceasta se numeste linie intravenoasa (IV).
• Un tub de plastic subtire mai mare, numit teaca, este plasat intr-o vena sau artera din picior sau brat. Apoi, tuburi de plastic mai lungi, numite catetere, sunt deplasate cu grija pana in inima, folosind raze X (fluoroscopie) ca ghid.

Ulterior, medicul poate sa:

• colecteze probe de sange din inima;
• masoare presiunea si fluxul sanguin in camerele inimii si in arterele mari din jurul inimii;
• masoare oxigenul din diferite parti ale inimii;
• examineze arterele inimii;
• sa efectueze o biopsie a muschiului cardiac.

Pentru unele proceduri, este posibil sa se injecteze un colorant care il ajuta pe medic sa vizualizeze structurile si vasele din inima. Testul poate dura intre 30 si 60 de minute. Daca pacientul are nevoie de proceduri speciale, testul poate dura mai mult. 

Riscurile angiografiei coronariene

Complicatiile majore ale cateterismului cardiac sunt rare, dar riscurile posibile ale procedurii pot include:

• sangerare;
• cheaguri de sange;
• vanatai;
• deteriorarea arterei, a inimii sau a zonei in care a fost introdus cateterul;
• atac de cord;
• infectie;
• ritmuri neregulate ale inimii;
• afectarea rinichilor;
• accident vascular cerebral;
• reactii alergice la substanta de contrast sau la medicamente.

Ce se intampla inainte de procedura?

Cateterizarea cardiaca se face de obicei intr-o camera de spital cu aparate speciale de radiografie si imagistica. Camera se numeste adesea laborator de cateterism, care este prescurtarea de la laboratorul de cateterism cardiac. Inainte de a intra in camera, pacientul este ajutat sa se pregateasca:

• este posibil sa i se ceara sa foloseasca toaleta pentru golirea vezicii urinare;
• se schimba intr-un halat de spital;
• isi scoate toate bijuteriile si protezele dentare;
• ii este verificata tensiunea arteriala si pulsul;
• plasturii se pun pe piept si, uneori, pe brate sau picioare;
• firele conecteaza plasturii la un computer;
• calculatorul verifica in mod constant bataile inimii.

Ce se intampla in timpul procedurii?

Medicul plaseaza o perfuzie in antebrat sau in mana. Sedativul trece prin perfuzie si il ajuta pe pacient sa sa simta relaxat si calm. Cantitatea de sedativ necesara pentru cateterismul cardiac depinde de motivul procedurii si de starea generala de sanatate a pacientului. Acesta poate fi complet treaz sau usor sedat. Daca este nevoie, se poate folosi anestezia generala. Pentru a face cateterizarea cardiaca, un medic introduce unul sau mai multe tuburi flexibile si goale, numite catetere, intr-un vas de sange, de obicei in zona inghinala sau la incheietura mainii. Medicul ghideaza tubul sau tuburile pana la inima. Ceea ce se intampla in continuare depinde de motivul pentru care pacientul este supus procedurii. Poate fi vorba despre:

• angiograma coronariana: verifica daca exista blocaje in arterele care duc la inima;
• ablatia cardiaca: se utilizeaza energie termica sau rece pentru a crea cicatrici mici in inima pentru a bloca semnalele electrice neregulate. Aceasta procedura este utilizata pentru a corecta problemele de ritm cardiac;
• cateterizarea inimii drepte: se face pentru a verifica presiunea si fluxul sanguin in partea dreapta a inimii;
• angioplastie cu balon, cu sau fara stenting: se utilizeaza un cateter si un balon mic pentru a deschide o artera ingustata in interiorul sau in apropierea inimii. Cateterul este introdus fie in incheietura mainii, fie in zona inghinala. Uneori, in artera este plasat un tub cu plasa numit stent pentru a o mentine deschisa;
• valvuloplastia cu balon: se utilizeaza un cateter si un balon mic pentru a largi o valva cardiaca ingustata;
• inlocuirea valvei cardiace: medicii pot folosi un cateter pentru a indeparta o valva cardiaca ingustata si a o inlocui cu o valva artificiala;
• repararea unui defect cardiac congenital: pentru a inchide un defect septal atrial;
• biopsie cardiaca: uneori este necesar sa se preleveze o mostra de tesut cardiac pentru a fi examinata la microscop. 

Daca pacientul este treaz in timpul procedurii, medicul ii poate cere sa:

• respire adanc;
• isi tina respiratia;
• tuseasca;
• sa isi puna bratele in diferite pozitii.

Cand se termina testul sau tratamentul, cateterul este indepartat. Un profesionist din domeniul sanatatii pune presiune pe zona pentru a opri orice sangerare. Daca cateterul a fost plasat intr-un vas de sange din zona inghinala, este posibil sa trebuiasca ca pacientul sa stea intins pe spate timp de cateva ore. Acest lucru ajuta la prevenirea sangerarilor grave si permite arterei sa se vindece.

Ce se intampla dupa procedura

De obicei, pacientul ramane cateva ore intr-o camera de recuperare dupa angiografia coronariana. Cat timp trebuie sa ramana in spital depinde de starea de sanatate si de motivul pentru care a facut procedura. Este posibil ca pielea unde a fost plasat cateterul sa fie inflamata timp de cateva zile. Pacientul trebuie sa spuna medicului daca apar:

• sangerari;
• umflaturi;
• durere.

Cand vin rezultatele testului?

Medicul poate discuta imediat cu pacientul despre rezultatele testului. Pentru ceva care necesita mai mult timp, cum ar fi o analiza de laborator a unei probe de tesut, ar putea dura cateva zile pentru a obtine rezultatele.

Cand ar trebui solicitat medicul?

Trebuie anuntat medicul sau asistenta daca apar urmatoarele manifestari:

• febra;
• ameteli;
• durere, umflaturi, sangerari sau secretii (galbene sau verzi) din locul unde a intrat cateterul in piele;
• dureri in piept;
• dificultati de respiratie;
• ritm cardiac anormal.

Daca pacientul simte ca are un atac de cord sau un accident vascular cerebral, se recomanda ajutor medical de urgenta.

Este angiografia coronariana considerata o interventie chirurgicala?

Angiografia coronariana nu este considerata o procedura chirurgicala, deoarece medicul nu face o incizie mare. De asemenea, timpul de recuperare este mult mai scurt decat cel al unei interventii chirurgicale. In unele cazuri, medicul poate recomanda o interventie chirurgicala ulterioara, in functie de rezultatele procedurii.

Cat dureaza recuperarea dupa un cateterism cardiac?

De obicei, pacientul poate conduce vehicule la 24 de ore dupa ce paraseste spitalul. In functie de locul in care a fost introdus cateterul in corp, va trebui ca pacientul sa evite activitatile intense (inclusiv sportul si ridicarea de greutati) timp de doua pana la cinci zile. Medicul poate spune cand pacientul se poate intoarce la actrivitatile obisnuite. Nu trebuie scufundat locul de punctie in apa, timp de o saptamana. Cu alte cuvinte, nu ar trebui facuta baie in cada sau mers la piscina sau la inot timp de o saptamana. Se poate face dus la 24 de ore dupa procedura.

In consecinta, angiografia coronariana ofera informatii valoroase pe care medicul le poate folosi pentru a decide ce tratament ar fi cel mai bun pentru pacient. Daca este vorba despre o boala coronariana, pacientul isi poate imbunatati sanatatea prin consum de alimente mai sanatoase si prin exercitii fizice. 

Important de retinut!
Informatiile din acest articol nu inlocuiesc consultatia din cabinetul medical. Solicita informatii medicului specialist despre procedura de angiografie coronariana si asigura-te ca urmezi recomandarile si prescriptiile medicale. Manifestarile unor probleme medicale difera de la pacient la pacient. Nu ezita sa mergi la medicul de familie, sau la medicul specialist pentru consult si tratament, ori de cate ori ai o problema de sanatate.

Articolul a fost realizat în baza informațiilor preluate din:

(1) Cleveland Clinic, „Cardiac Catheterization”: https://my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/16832-cardiac-catheterization

(2) Mount Sinai, „Cardiac Catheterization”: https://www.mountsinai.org/health-library

(3) Mayo Clinic, „Cardiac Catheterization”: https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/cardiac-catheterization/about/pac-20384695