Indigestie sau toxiinfectie alimentara: care sunt diferentele?

Problemele digestive sunt foarte comune. Greata, arsurile gastrice, durerile sau crampele abdominale sunt simptome cu care oricare dintre noi se poate confrunta la un moment dat, in special daca nu avem grija ce mancam. De multe ori, ele sunt puse pe seama unei indigestii. Astfel de manifestari pot indica insa si existenta unei intoxicatii alimentare. Desi prezinta simptome similare, aceste probleme au cauze diferite si nu trebuie confundate. In ambele cazuri, este necesara o hidratare optima precum si o dieta care ajuta la refacerea functiei digestive si la atenuarea starii de disconfort. Mai multe despre indigestie si intoxicatia alimentara si diferentele dintre cele doua afectiuni poti afla din randurile de mai jos. 

Ce este intoxicatia alimentara? 

Cu totii am intampinat probleme digestive dupa o masa copioasa, constand poate in porumb copt, inghetata, hamsii si alte delicii. In mod surprinzator, simptomele s-au intensificat pe parcursul zilelor urmatoare in ciuda faptului ca am luat medicamente antiacide sau antiemetice. Poate chiar a fost nevoie de o vizita la urgente. In acest caz, cea mai probabila cauza este intoxicatia alimentara, o afectiune asociata cu consumul de alimente stricate, contaminate sau toxice.

De cele multe ori, nu este considerata o problema grava. Rar, poate duce insa la aparitia unor complicatii severe.[5] In cazul in care simptomele cresc in intensitate sau persista mai mult de doua-trei zile, este necesar un consult medical. Tratamentul imediat implica o dieta ridicata in fibre si lichide. Ceaiul de menta, painea de tip graham, orezul si bananele pot ajuta.

Principalele simptome 

 Cele mai frecvente simptome asociate cu intoxicatia alimentara includ:

• greata;
• durerile abdominale;
• varsaturile;
• diareea.

Comune in astfel de cazuri mai sunt si: 

• pierderea apetitului; 
• febra usoara; 
• starea de slabiciune; 
• durerea de cap.[5]

In cazuri severe, toxiinfectiile alimentare pot cauza febra ridicata, dureri musculare, tahicardie si deshidratare. Mergi imediat la medic daca apar simptome precum: 

• diareea care persista mai mult de 3 zile; 
• febra peste 38.9°C; 
• probleme cu vederea;
• dificultati de vorbire; 
• urina sau diaree cu sange;
• deshidratare.[5]

Cat dureaza o toxiinfectie alimentara?

Durata intoxicatiei alimentare depinde de cauza sa. De la ingestia alimentelor contaminate si pana la aparitia simptomelor pot trece intre 30 de minute si 8 saptamani. Majoritatea cazurilor ar trebui sa se rezolve insa, cu sau fara tratament, in aproximativ o saptamana.[5]

Cum se manifesta indigestia?

Indigestia reprezinta acea durere sau disconfort care apare dupa o masa. Termenul medical folosit in astfel de cazuri este dispepsie. Este o afectiune mai putin severa decat toxiinfectiile alimentare si se datoreaza, de obicei, fie excesului alimentar, fie unor probleme digestive care perturba motilitatea intestinala, cum ar fi sindromul colonului iritabil, pancreatita sau ulcerul.

Simptomele pot aparea si in cazul in care mancam in graba, fumam sau consumam cantitati mari de alcool, lactate si cafea. Stresul are si el un rol important in declansarea afectiunilor gastrice, inclusiv al indigestiei. Enzimele digestive, probioticele si medicamentele antiacide amelioreaza simptomele, dar pentru scurt timp.

Principalele simptome 

In general, indigestia se caracterizeaza prin: 

• durere epigastrica (durere resimtita in abdomenul superior, unde se afla stomacul); 
• senzatia de arsura; 
• satietatea precoce sau care persista mult timp dupa masa. 

Acestor trei simptome principale li se pot adauga insa si altele:

• balonarea; 
• flatulenta; 
• greata; 
• eructatia sau ragaitul;
• regurgitarea.[3]

Cat timp dureaza o indigestie? 

Simptomele pot persista cateva minute sau pana la cateva ore dupa ce ai mancat. Stomacul tau are nevoie de 3 pana la 5 ore pentru a digera o masa. In cazul in care indigestia persista sau nu reactioneaza la antiacide, mergi la medic. Fa acest lucru si daca apar simptome precum: 

• dificultati la inghitire; 
• dificultati de respiratie; 
• sange in scaun; 
• greata si varsaturi; 
• pierdere inexplicabila in greutate; 
• senzatie de strangere in piept.[3]

Indigestie sau toxiinfectie alimentara? Diferente

Dupa cum am vazut mai sus, sunt simptome care pot aparea atat in cazul indigestiei, cat si al toxiinfectiei alimentare. Exista insa si diferente in ceea ce priveste simptomatologia acestor doua afectiuni. Diareea, de exemplu, este unul dintre principalele simptome ale unei intoxicatii alimentare, dar nu unul pe care il vei experimenta daca ai doar o simpla indigestie. 

O alta diferenta o reprezinta momentul aparitiei simptomelor. In cazul indigestiei, acest lucru se intampla dupa masa. Daca este vorba de o toxiinfectie alimentara, pot trece intre 30 de minute si cateva saptamani sau chiar luni.

Cea mai importanta si clara diferenta este insa reprezentata de cauzele lor. Daca indigestia este asociata mai degraba cu o alimentatie dezechilibrata, toxiinfectia alimentara este provocata de ingestia de alimente contaminate, fara a conta neaparat ce si cat ai mancat.[3][5]

Cauze ale aparitiei afectiunilor

Intoxicatia alimentara apare, dupa cum spuneam, pe fondul consumului de alimente sau lichide contaminate cu bacterii, virusuri sau diverse substante chimice. Cauzele pot fi de origine microbiana asa cum se intampla in cazul toxiinfectiei cu Salmonella sau nemicrobiana cauzate de ingestia de pesticide, ciuperci otravitoare si cartofi incoltiti. Peste 97% din cazurile de intoxicatie alimentara se datoreaza manipularii necorespunzatoare a alimentelor preparate in fabrici si facilitati comerciale. Aproximativ 75% din acestea sunt cauzate de bacterii cum ar stafilococul, Clostridium botulinum si Escherichia Coli.

Cele mai comune cauze ale indigestiei sunt supraalimentarea, mancatul in graba, consumul de alimente prea grase, uleioase sau picante, fumatul, anxietatea si consumul excesiv de cafeina, alcool, bauturi carbogazoase sau ciocolata. Exista insa si cazuri in care indigestia apare ca efect secundar al anumitor medicamente (ex: antibiotice, analgezice sau suplimente cu fier) sau reprezinta un semn al unei alte afectiuni. Exemple in acest sens sunt: gastrita, ulcerul peptic, boala celiaca, litiaza biliara, pancreatita, intolerantele alimentare nediagnosticate (a nu se confunda cu alergiile alimentare), diabetul, chiar si cancerul de stomac.[2]

Diagnostic 

De multe ori, procesul de diagnosticare a indigestiei se rezuma la evaluarea istoricului medical si la un examen fizic amanuntit. In functie de varsta si de severitatea simptomelor, medicul poate cere si efectuarea anumitor analize si investigatii (ex: endoscopie, radiografie, tomografie computerizata).[2]

Diagnosticul de intoxicatie alimentara poate fi si el stabilit doar pe baza simptomatologiei prezente. In cazurile mai severe, se pot efectua analize de sange sau de scaun. De asemenea, pot fi testate si alimentele pe care le-ai consumat pentru a identifica sursa toxiinfectiei.[5]

Complicatii 

De obicei, indigestia nu provoaca complicatii serioase. Asta nu inseamna ca nu iti poate afecta calitatea vietii, in special daca se manifesta frecvent: te poate impiedica sa mananci, sa te odihnesti sau sa mergi la serviciu ori la scoala.[2] Nu acelasi lucru se poate spune insa si despre toxiinfectia alimentara. Cea mai comuna complicatie asociata cu aceasta afectiune este deshidratarea. In cazuri rare, poate duce si la aparitia unor probleme de sanatate grave, inclusiv: 

• meningita; 
• leziuni renale; 
• sindromul hemolitic-uremic;
• artrita; 
• leziuni cerebrale.[1]

Tratament

Medicul tau iti va spune exact ce trebuie sa faci pentru a scapa de indigestie. De regula, una dintre masuri propuse este schimbarea stiulului de viata, in sensul:

• evitarii alimentelor care pot provoca indigestie; 
• consumul de mese mai mici si mai frecvente;
• limitarea consumului de alcool sau cofeina;
• gestionarea stresului si a anxietatii. 

Daca indigestia persista, ti se poate recomanda sa iei antiacide si alte medicamente pentru afectiuni digestive.[2]

In cazul in care ai fost diagnosticat cu o toxiinfectie alimentara, primul lucru pe care trebuie sa-l faci este sa te asiguri ca te hidratezi corespunzator si ca te odihnesti suficient. In functie de cauza sa, poate fi necesara si administrarea de medicamente. De exemplu, daca ai consumat alimente contaminate cu bacterii, ti s-ar putea prescrie antibiotice. O intoxicatie cauzata de infectia cu Clostridium botulinum (botulismul) este considerata o urgenta medicala si este necesara administrarea urgenta a unei antitoxine.[5]

Dieta/alimente recomandate

Fie ca este vorba de indigestie sau de intoxicatie alimentara, este indicat sa alegi cu o mai mare atentie alimentele pe care le consumi in aceasta perioada, pentru a le evita pe cele care ti-ar putea agrava simptomele si a le inlocui cu unele mai prietenoase cu stomacul tau. 

Ce sa mananci cand ai indigestie? 

In cazul in care ai indigestie, ar trebui sa te simti mai bine destul de repede. Intre timp, poti incerca sa consumi alimente despre care multi sustin ca i-ar ajuta sa se simta mai bine cand au aceasta problema:

• banane; 
• ovaz;
• orez;
• legume verzi; 
• carne slaba; 
• peste;
• albusuri de ou.

Feniculul, ghimbirul, patrunjelul si aloe vera sunt plante folosite de mult timp in medicina traditionala pentru ameliorarea simptomelor indigestiei si pe care ai putea sa le incluzi si tu, sub o forma sau alta, in dieta ta. Tine insa cont de faptul ca nu existe dovezi concrete care sa confirme efectele lor si ca s-ar putea sa nu functioneze pentru toata lumea.[4] 

Ce sa mananci cand ai toxiinfectie alimentara? 

Daca ai intoxicatie alimentara, incearca sa consumi alimente usor de digerat, cu continut scazut de grasimi, cum sunt: 

• painea prajita; 
• bananele; 
• orezul; 
• ovazul;
• legumele fierte; 
• supa de pui; 
• sucurile de fructe diluate.

Evita: 

• produsele lactate; 
• alimentele grase, foarte condimentate sau cu continut ridicat de zahar; 
• prajelile; 
• cafeina;
• alcoolul.[5]

Metode de preventie

Adoptarea unui stil de viata sanatos este singura cale de a evita indigestia pe termen lung. Pentru a preveni indigestia, evita mesele abundente precum si cele cu continut ridicat in grasimi si zahar. Anumite alimente, in special lactatele, ciocolata, maioneza si bauturile carbogazoase afecteaza digestia. Acestea pot cauza greata, varsaturi, balonare abdominala, dureri de stomac, arsuri gastrice etc.

Cea mai buna modalitate de a evita o intoxicatie alimentara este sa te asiguri ca mesele tale includ doar alimente care au fost pastrate si preparate corespunzator. Unele alimente, cum sunt carnea, ouale si crustaceele, prezinta un risc un ridicat de a provoca o toxiinfectie alimentara, daca sunt consumate crude, nu au fost pregatite corect sau nu s-au respectat masurile de igiena pe parcursul gatirii acestora. Alte alimente cu risc ridicat sunt laptele nepasteurizat si fructele si legumele crude, nespalate. 

Ca reguli generale:

• spala-te bine pe maini inainte de a gati sau a manca;
• dezinfecteaza toate suprafetele care intra in contact cu produse crude;
• spala toate fructele si legumele inainte de a le consuma; 
• gateste complet carnea si ouale; 
• depoziteaza corect mancarea.[5]

Indigestia si intoxicatia alimentara sunt doua probleme cu care oricine se poate confrunta si ale caror simptome pot fi similare. Ele nu trebuie insa confundate. Prima este considerata o afectiune mai putin severa. Cea de-a doua poate duce, in cazuri rare, intr-adevar, la complicatii grave. Ambele iti pot afecta calitatea vietii. Indiferent ca este vorba de indigestie sau de intoxicatie alimentara, daca simptomele persista sau nu se amelioreaza, este indicat sa ceri sfatul unui medic. 

Acest articol are caracter strict informativ si nu poate reprezenta o sursa suficienta de autodiagnosticare. Pentru a afla care este cauza simptomelor tale, daca si de ce tratament ai nevoie, consulta un specialist!

Dr. ANDRA PICINCU

Nutritionist si personal trainer

Lifediet.ro & ShapeYourEnergy.com

Bibliografie: