Diverticuloza: cauze, simptome, tratament

Diverticuloza este o boala care afecteaza o mare parte a populatiei si care genereaza deseori confuzie si neliniste. In acest articol vei descoperi informatii esentiale despre aceasta problema de sanatate, inclusiv definitia, cauzele si simptomele sale. De asemenea, vei invata cum se diagnosticheaza si trateaza diverticuloza, precum si masuri de preventie pentru a reduce riscul aparitiei acesteia. 

Ce este diverticuloza?

Diverticuloza este o afectiune a tractului digestiv, mai exact a colonului, care se caracterizeaza prin formarea unor saci sau pungi mici (diverticuli) in peretele intestinal. Acesti diverticuli se formeaza in general in colonul sigmoid, dar pot aparea si in alte parti ale colonului, iar dimensiunea lor poate varia de la cativa milimetri pana la cativa centimetri. Diverticuloza poate fi asimptomatica sau poate fi insotita de simptome si complicatii mai severe, cum ar fi diverticulita [1].

Exista doua forme principale de diverticuloza. Diverticuloza asimptomatica nu cauzeaza simptome si poate fi descoperita intamplator, prin endoscopie sau colonoscopie. Pe de alta parte, diverticulita reprezinta inflamarea sau infectia unuia sau mai multor diverticuli, ceea ce poate cauza dureri abdominale intense, febra si alte simptome [2].

Este important sa intelegi ce este și cum se manifestă diverticuloza, deoarece aceasta afecteaza o mare parte a populatiei adulte, in special pe cei peste 50 de ani. Potrivit unei estimari facute de Societatea Americana de Gastroenterologie, aproximativ 50% dintre persoanele de peste 60 de ani sufera de diverticuloza. In plus, aceasta afectiune poate cauza probleme de sanatate semnificative daca nu este diagnosticata si tratata corespunzator.

Cauzele diverticulozei

Varsta este un factor important in aparitia diverticulozei, deoarece peretele intestinal se slabeste si devine mai putin elastic odata cu inaintarea in varsta. Potrivit statisticilor, peste 50% dintre persoanele cu varsta de peste 60 de ani dezvolta diverticuloza. De asemenea, un studiu realizat in Statele Unite a aratat ca prevalenta diverticulozei creste odata cu varsta, ajungand la 65% la persoanele cu varsta de peste 85 de ani [4].

O dieta saraca in fibre poate contribui, de asemenea, la aparitia diverticulozei. Fibrele ajuta la mentinerea unui tranzit intestinal sanatos si la prevenirea constipatiei. Un consum scazut de fibre este asociat cu un risc crescut de diverticuloza. Alti factori alimentari s-au aratat a fi implicati in aparitia diverticulozei, cum ar fi consumul excesiv de carne rosie si grasimi animale [3].

Constipatia cronica si efortul la defecatie sunt si ele considerate cauze ale diverticulozei. Persoanele care asociază procesul de defecatie unui efort semnificativ au un risc mai mare de a dezvolta diverticuloza. De asemenea, constipatia cronica poate duce la presiune crescuta in colon, facilitand formarea de diverticuli [4].

Factorii genetici pot influenta, de asemenea, riscul de diverticuloza. Anumiti parametri genetici au fost identificati ca fiind asociati cu diverticuloza. De asemenea, stilul de viata sedentar, obezitatea si fumatul pot contribui la aparitia diverticulozei.

Simptomele diverticulozei

Simptomele diverticulozei pot varia in intensitate de la absente sau usoare pana la severe. In multe cazuri, persoanele cu diverticuloza nu prezinta simptome sau au simptome usoare, cum ar fi dureri abdominale si balonare. Peste 50% dintre persoanele cu diverticuloza sunt asimptomatice. In cazurile severe, pot aparea sangerari rectale, dureri abdominale intense si febra.

Durerile abdominale sunt cel mai frecvent simptom al diverticulozei. Aceste dureri apar, de obicei, in partea stanga a abdomenului si pot varia in intensitate. Durerea poate fi intermitenta sau constanta si se poate agrava dupa mese sau in timpul miscarii. Durerea poate fi confundata cu cea a altor afectiuni, cum ar fi sindromul de intestin iritabil sau cancerul de colon [5].

Alte simptome asociate cu diverticuloza includ constipatia sau diareea, greata si varsaturile, pierderea apetitului si oboseala. Aceste simptome pot fi similare cu cele ale altor afectiuni digestive, ceea ce face dificila diagnosticarea corecta, fara investigatii medicale suplimentare.

Aparitia complicatiilor duce la simptome mai severe. Daca diverticuloza evolueaza spre diverticulita (inflamarea diverticulilor), simptomele se pot agrava, incluzand febra, sangerari rectale, dureri abdominale severe, greata si varsaturi. Aproximativ 10-25% dintre persoanele cu diverticuloza dezvolta diverticulita. In cazul in care apare o perforatie, infectie sau abces, simptomele pot fi si mai severe si necesita tratament medical de urgenta [3].

Diagnosticarea diverticulozei

Diagnosticarea diverticulozei implica o serie de teste si examene pentru a confirma prezenta diverticulilor si pentru a evalua severitatea bolii. 

Primul pas in diagnosticarea diverticulozei este examinarea fizica si istoricul medical al pacientului. Medicul va evalua simptomele pacientului, va discuta despre istoricul medical si stilul de viata si va efectua un examen fizic pentru a identifica semnele posibile ale diverticulozei.

Pentru a confirma diagnosticul, medicul poate recomanda teste imagistice, cum ar fi colonoscopia, sigmoidoscopia, tomografia computerizata (CT) colonica sau clisma baritata. Aceste teste pot ajuta la vizualizarea diverticulilor prezenti in colon si la determinarea severitatii bolii [4].

Examinarea scaunului poate fi, de asemenea, utila in diagnosticarea diverticulozei. Analiza probelor de scaun poate ajuta la excluderea altor afectiuni, cum ar fi infectiile sau inflamatiile, care ar putea provoca simptome similare cu diverticuloza.

De asemenea, medicul poate recomanda teste de sange si urina pentru a evalua functia organelor si pentru a identifica infectiile sau inflamatiile. Aceste teste ofera informatii suplimentare in diagnosticarea diverticulozei [6].

Tratamentul diverticulozei

Tratamentul diverticulozei poate fi impartit in trei categorii principale: tratamentul medicamentos, modificari ale stilului de viata si alimentatiei si tratamentul chirurgical.

1. Tratamentul medicamentos: in cazul infectiilor asociate cu diverticuloza, antibioticele sunt prescrise pentru a combate bacteriile. Medicamentele antiinflamatorii pot fi utilizate pentru a reduce inflamatia si durerea. In plus, medicamentele pentru reglarea tranzitului intestinal, cum ar fi laxativele sau antidiareicele, pot fi prescrise in functie de simptomele prezente [7].

2. Modificari ale stilului de viata si alimentatiei: Un aspect important al tratamentului diverticulozei este adoptarea unei diete bogate in fibre, care sa faciliteze tranzitul intestinal si sa previna constipatia. Hidratarea adecvata, exercitiile fizice regulate si evitarea fumatului si a consumului excesiv de alcool sunt, de asemenea, recomandate. 

3. Tratamentul chirurgical: In cazurile severe de diverticuloza, care nu raspund la tratamentul medicamentos sau la modificarile stilului de viata, poate fi necesara interventia chirurgicala. Aceasta poate consta in rezectia segmentului afectat al colonului, urmata de reconectarea partilor sanatoase ale intestinului. Potrivit unei cercetari publicate in JAMA Surgery, rata de recurenta a diverticulozei dupa interventia chirurgicala este de aproximativ 10% in primii 10 ani [6].

4. Monitorizarea si prevenirea complicatiilor: Pacientii cu diverticuloza trebuie sa fie atenti la posibilele complicatii, precum abcesele, perforatiile intestinale sau hemoragiile. In aceste situatii, este necesara ingrijirea medicala de urgenta pentru a preveni agravarea starii de sanatate [1].

Prevenirea diverticulozei

Prevenirea diverticulozei poate fi realizata prin adoptarea unui stil de viata sanatos, care include o dieta bogata in fibre, hidratare adecvata, mentinerea unei greutati corporale sanatoase si evitarea consumului excesiv de alimente procesate si grase. Consumul de fructe, legume, cereale integrale si leguminoase poate ajuta la mentinerea unui tranzit intestinal sanatos si previne formarea diverticulilor. Oamenii ar trebui sa consume intre 25 si 30 de grame de fibre pe zi. Consumul suficient de apa, zilnic, faciliteaza tranzitul intestinal si previne constipatia, care poate contribui la aparitia diverticulozei [3]. 

Supraponderabilitatea si obezitatea pot creste riscul de a dezvolta diverticuloza, asadar este important sa se adopte un stil de viata activ si sa se evite kilogramele in plus. Alimentele bogate in grasimi si cele procesate pot favoriza constipatia si inflamatia, crescand astfel riscul de aparitie a diverticulozei. Este recomandat sa se consume alimente naturale si sa se evite excesul de grasimi saturate si trans.

Pentru a preveni formarea diverticulilor, este important sa se evite obiceiurile nesanatoase, cum ar fi fumatul si consumul excesiv de alcool. Fumatul este asociat cu un risc crescut de diverticuloza si a subliniat ca renuntarea la fumat poate reduce riscul de aparitie a diverticulozei. De asemenea, evitarea stresului poate ajuta la prevenirea diverticulozei, deoarece stresul poate afecta tranzitul intestinal si poate contribui la aparitia constipatiei [2]. 

In concluzie, diverticuloza este o problema de sanatate care afecteaza tractul digestiv, avand cauze precum dieta saraca in fibre, varsta inaintata sau predispozitia genetica. Simptomele pot varia de la absente sau usoare pana la severe, iar diagnosticarea se realizeaza prin metode precum colonoscopia sau examinarea radiologica. Tratamentul implica modificarea dietei, administrarea de medicamente sau, in cazuri grave, chirurgia. Prevenirea diverticulozei este posibila prin adoptarea unui stil de viata sanatos, cu accent pe o dieta bogata in fibre. Informeaza-te si actioneaza in consecinta pentru a-ti mentine sanatatea tractului digestiv in parametri optimi!

Bibliografie: