Enurezis: tipuri, cauze, simptome, tratament

Enurezisul este termenul medical pentru incontinenta urinara (accidente diurne sau nocturne) a copilului mai mare de 5-6 ani. In mod normal, pana la 3-5 ani cei mai multi copii se pot mentine uscati pe parcursul zilei si al noptii. In acest articol explicam ce este enurezisul, cate tipuri exista, care sunt cauzele si manifestarile enurezisului, dar si optiunile de tratament.

Ce este enurezisul?

Enurezisul este mai cunoscut sub numele de umezire a patului. Acest comportament poate fi sau nu intentionat. Nu se poate vorbi insa de o afectiune, decat dupa ce copilul implineste 5 ani (1).

Tipuri de enurezis

Exista 2 tipuri de enurezis:

• enurezis nocturn (sau umezirea patului pe timp de noapte): este cel mai frecvent tip;
• enurezis diurn: este umezirea in timpul zilei. 

Unii copii experimenteaza una sau o combinatie a celor doua tipuri de enurezis.

Enurezisul nocturn este si el de 2 feluri:

• primar: atunci cand copilul nu si-a dezvoltat controlul asupra vezicii urinare pe timpul noptii;
• secundar: atunci cand se manifesta enurezisul pe timp de noapte, desi copilul a avut control asupra vezicii urinare pentru 6 sau mai multe luni.

Cauzele enurezisului

Nimeni nu stie sigur ce cauzeaza enurezisul, dar diferiti factori pot juca un rol declansator. Eliberarea involuntara sau neintentionata a urinei poate avea drept cauza:

• o vezica mica: este posibil ca vezica urinara a copilului sa nu fie suficient de dezvoltata pentru a tine urina produsa in timpul noptii;
• incapacitatea de a recunoaste o vezica plina: in cazul in care nervii care controleaza vezica urinara nu functioneaza corect, o vezica plina nu poate trezi copilul, mai ales daca acesta are un somn profund;
• infectii persistente ale tractului urinar: infectia poate ingreuna urinarea. Simptomele pot include umezirea patului, accidente in timpul zilei, urinare frecventa, urina rosie sau roz si durere in timpul urinarii;
• stres sever: daca exista probleme familiale (psihiatrice sau emotionale) care afecteaza fie copilul, fie un alt membru al familiei, acestea pot fi, de asemenea, cauze profunde ale enurezisului;
• intarzieri de dezvoltare a copilului care interfereaza cu antrenamentul pentru toaleta (3);
• dezechilibru hormonal: unii copii nu produc suficient hormon anti-diuretic (ADH), pentru a incetini productia de urina pe timp de noapte;
• apnee: uneori, enurezisul este un semn de apnee, o afectiune in care respiratia copilului este intrerupta in timpul somnului, in principal din cauza amigdalelor inflamate;
• diabet: pentru un copil care este de obicei uscat pe timp de noapte, umezirea patului poate fi primul semn de diabet (2).

Enurezisul poate sa fie mostenit (mai ales de la tata la copil). In plus, antrenamentul pentru toaleta care a fost fortat sau a inceput atunci cand copilul era prea mic, poate fi un factor in dezvoltarea tulburarii, desi exista putine cercetari pentru a trage concluzii cu privire la dezvoltarea enurezisului (1).

Complicatiile enurezisului

Enurezisul fara o cauza fizica nu prezinta riscuri pentru sanatate. Cu toate acestea, umezirea patului poate crea unele probleme pentru copil, inclusiv:

• vinovatie si jena, ceea ce poate duce la o stima de sine scazuta;
• pierderea oportunitatilor pentru activitati sociale;
• eruptii cutanate, mai ales daca copilul dumneavoastra doarme in lenjerie umeda (2).

Simptomele enurezisului

Principalele simptome ale enurezisului includ:

• umezirea repetata a patului;
• umezirea hainelor;
• umezirea, de cel putin doua ori pe saptamana, timp de aproximativ trei luni (1).

Cum se trateaza enurezisul?

Tratamentul nu este necesar pentru cazurile usoare de enurezis, deoarece majoritatea copiilor cu aceasta problema o depasesc (de obicei, in momentul in care devin adolescenti sau chiar mai devreme). Este imposibil sa se prevada cursul simptomelor si cand copilul va depasi pur si simplu starea. 

In cele mai multe cazuri este recomandata terapia care vizeaza schimbarea comportamentului. Terapia comportamentala este eficienta la mai mult de 75% dintre pacienti si poate include:

• utilizarea unui sistem de alarma care suna atunci cand patul se uda. Sistemul poate ajuta copilul sa invete sa raspunda la senzatiile vezicii urinare pe timp de noapte;
• antrenamentul vezicii urinare;
• oferirea de recompense, pe masura ce copilul obtine controlul vezicii urinare.

Tratamentul specific pentru enurezis este prescris de medicul copilului tinand seama de:

• varsta copilului, starea generala de sanatate si istoricul medical;
• severitatea conditiei;
• toleranta copilului pentru medicamente, proceduri sau terapii specifice;
• asteptarile parintilor pentru cursul conditiei (4).

Medicamentele pentru enurezis sunt prescrise numai in cazul in care tulburare interfereaza cu activitatea normnala a copilului si, de obicei, nu sunt recomandate pentru copii sub 6 ani (1).

Majoritatea copiilor cu enurezis depasesc tulburarea pana cand ajung la varsta adolescentei. Doar un numar mic, aproximativ 1%, continua sa aiba o problema la varsta adulta (1).

Cand se recomanda consult medical?

Se recomanda consultul medical in urmatoarele cazuri:

• copilul uda patul chiar si dupa varsta de 7 ani;
• copilul incepe sa aiba simptome la cateva luni dupa ce nu mai uda patul;
• umezirea patului este insotita de urinare dureroasa, sete neobisnuita, urina roz sau rosie, scaune dure sau sforait (2).

Prevenirea enurezisului

Cazurile de eurezis nu pot fi prevenite (in special cele care sunt legate de probleme cu anatomia copilului). Evaluarea copilului de catre un medic pediatru imediat ce apar simptomele poate ajuta la reducerea simptomelor. Rabdarea parintilor in timpul antrenamentului pentru toaleta poate ajuta la prevenirea dezvoltarii atitudinilor negative cu privire la utilizarea toaletei de catre cel mic.

Disclaimer

Daca ai intrebari sau nelamuriri medicale, te rugam sa discuti cu medicul. Articolele noastre medicale contin informatii si cercetari medicale importante, oferite de entitati medicale de renume. Cu toate acestea, ele nu reprezinta un substitut pentru sfatul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medicul specialist.

Acest articol a fost realizat in baza informatiilor preluate din urmatoarele surse:

1. WebMD, Enuresis in children: https://www.webmd.com/mental-health/enuresis
2. Mayo Clinic, Bed-wetting: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/bed-wetting/symptoms-causes/syc-20366685
3. MedBroadcast, Bedwetting: https://medbroadcast.com/condition/getcondition/bedwetting
4. Johns Hopkins Medicine, Bedwetting (Enuresis): https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/bedwetting-enuresis