Gastropareza: cauze, simptome, recomandari

Ce este gastropareza?

Gastropareza este o afectiune care afecteaza nervii si muschii stomacului. Aceasta interfereaza cu activitatea musculara (peristaltismul) care deplaseaza alimentele prin stomac si in intestinul subtire. Atunci cand muschii si nervii stomacului nu se pot activa corect, stomacul nu poate procesa alimentele sau nu se poate goli asa cum ar trebui. Acest lucru blocheaza intregul proces digestiv. Persoanele cu gastropareza au simptome inconfortabile in timpul digestiei si pot avea, de asemenea, efecte secundare de durata mai lunga. Acestia ar putea avea un apetit scazut si probleme in satisfacerea nevoilor nutritionale sau probleme in controlul glicemiei. Atunci cand mancarea trece in cele din urma prin stomacul lor, s-ar putea sa nu treaca complet si sa lase ceva in urma. Aceste ramasite se pot transforma intr-o masa intarita, numita bezoar.

Tipuri de gastropareza

Medicii gastroenterologi clasifica adesea gastropareza in subtipuri pe baza a ceea ce o provoaca:

• gastropareza care apare ca efect secundar al diabetului poate fi numita gastropareza legata de diabet;
• gastropareza care apare ca o complicatie a unei interventii chirurgicale poate fi numita gastropareza post-chirurgicala;
• gastropareza care apare fara un motiv identificabil este etichetata drept gastropareza idiopatica (2).

Majoritatea cazurilor de gastropareza sunt considerate idiopatice, ceea ce inseamna ca medicul nu a putut determina cauza. 

Cauzele gastroparezei

Nu este intotdeauna clar ce duce la gastropareza, dar, in unele cazuri, aceasta poate fi cauzata de afectarea unui nerv care controleaza muschii stomacului (nervul vag). Nervul vag ajuta la gestionarea proceselor complexe din tractul digestiv, inclusiv la semnalizarea muschilor din stomac pentru a se contracta si a impinge alimentele in intestinul subtire. Un nerv vag deteriorat nu poate trimite semnale in mod normal catre muschii stomacului. Acest lucru poate face ca alimentele sa ramana mai mult timp in stomac, in loc sa se deplaseze in intestinul subtire pentru a fi digerate. Nervul vag si ramurile sale pot fi deteriorate de boli (cum ar fi diabetul), sau de interventii chirurgicale la nivelul stomacului sau al intestinului subtire.

Factori de risc in cazul gastroparezei

Factorii care pot creste riscul de gastropareza sunt:

• diabetul;
• operatia chirurgicala abdominala sau esofagiana;
• infectia virala;
• anumite medicamente care incetinesc rata de golire a stomacului (medicamentele narcotice pentru durere);
• sclerodermie (o boala a tesutului conjunctiv);
• boli ale sistemului nervos (boala Parkinson, scleroza multipla);
• tiroida hipoactiva (hipotiroidism) (1).

Femeile sunt mai predispuse decat barbatii sa dezvolte gastropareza.

Complicatiile gastroparezei

Gastropareza poate provoca mai multe complicatii, cum ar fi:

• deshidratare severa: provocata de varsaturi continue.
• malnutritie: apetitul scazut poate insemna ca pacientul nu are suficiente calorii sau nu poate absorbi suficiente substante nutritive din cauza varsaturilor.
• alimente nedigerate care se intaresc si raman in stomac: alimentele nedigerate din stomac se pot intari intr-o masa solida numita bezoar. Bezoarele pot provoca greata si varsaturi si pot pune viata in pericol daca impiedica trecerea alimentelor in intestinul subtire.
• modificari imprevizibile ale glicemiei: desi gastropareza nu cauzeaza diabet, schimbarile frecvente ale ritmului si cantitatii de alimente care trec in intestinul subtire pot provoca modificari neregulate ale nivelului de zahar din sange. Aceste variatii ale glicemiei agraveaza diabetul. La randul sau, un control deficitar al nivelului de zahar din sange inrautateste gastropareza.
• scaderea calitatii vietii: simptomele pot ingreuna activitatea obisnuita (1).

Simptomele gastroparezei

Semnele si simptomele gastroparezei includ:

• varsaturi;
• greata;
• balonare abdominala;
• durere abdominala;
• o senzatie de plenitudine dupa doar cateva imbucaturi;
• varsaturi de alimente nedigerate consumate cu cateva ore inainte;
• reflux de acid;
• modificari ale nivelului de zahar din sange;
• lipsa poftei de mancare;
• pierdere in greutate si malnutritie.

Trebuie spus insa ca multe persoane cu gastropareza nu au semne si simptome vizibile (1).

Diagnosticarea gastroparezei

Un diagnostic de gastropareza incepe cu un examen fizic complet in timpul caruia pacientul descrie simptomele si istoricul medical. Medicul poate constata distensie (umflatura) sau sensibilitate abdominala. Medicul gastroenterolog va cauta, de asemenea, semne de boli sau tulburari subiacente care ar putea cauza gastropareza (diabet). Nivelul ridicat de zahar din sange din diabet deterioreaza nervii in timp si poate provoca aceasta golire intarziata. Tratarea cauzei de baza va trata si gastropareza. Medicul poate solicita si teste de laborator. Desi nu exista un test de laborator definitiv pentru diagnosticarea gastroparezei, astfel de examene pot ajuta la excluderea altor afectiuni subiacente. Testele pe care medicul le poate solicita includ:

• endoscopie;
• radiografie cu bariu cu contrast gastrointestinal superior;
• scintigrafie de golire gastrica;
• manometrie antroduodenala;
• studiu de motilitate fara fir.

Endoscopie superioara

Un endoscop este un tub subtire si flexibil pe care medicul il trece prin gura si il introduce in intestine. Endoscopia superioara se efectueaza cu ajutorul endoscopului, pentru a vedea esofagul si stomacul. Cel mai probabil, medicul va efectua o endoscopie superioara pentru a exclude o obstructie mecanica la iesirea din stomac, numita si pilorus. Obstructia se produce atunci cand exista un blocaj al intestinelor. Iesirea stomacului poate avea ulceratii, leziuni sau pur si simplu un cheag de alimente care blocheaza calea. Toate acestea pot fi observate la endoscopie. In timpul unei endoscopii superioare:

• pacientul primeste un anestezic pentru a-l ajuta sa se relaxeze. De asemenea, este posibil sa primeasca medicamente pentru durere si un sedativ;
• pacientul este asezat pe partea stanga, denumita pozitia laterala stanga, iar endoscopul este introdus prin gura si faringe si in esofag;
• endoscopul transmite o imagine a esofagului, a stomacului si a duodenului catre un monitor pe care il urmareste medicul.

Radiografie cu contrast cu bariu gastrointestinal superior

Radiografia cu contrast cu bariu este un test cu raze X. Este o procedura frecvent utilizata pentru a diagnostica gastropareza. In timpul radiografiei cu contrast cu bariu:

• pacientul inghite o solutie de contrast numita bariu;
• bariul va trece prin esofag si tract gastrointestinal, facilitand astfel detectarea anomaliilor de catre medic;
• se face o radiografie;
• medicul poate determina daca exista intarzieri in golirea lichidului din stomac.

Scintigrafia de golire gastrica

Scintigrafia de golire gastrica este cel mai frecvent utilizat test pentru a confirma gastropareza. In timpul testului scintigrafic, pacientul primeste o masa speciala si, uneori, o bautura speciala. Mancarea este radiomarcata cu un marker care poate fi vazut de catre scaner. Scopul testului este de a urmari aceste alimente in timp ce se deplaseaza prin organism. Spre deosebire de procedurile de diagnosticare care cer pacientului sa nu manance in prealabil, scintigrafia de golire gastrica ii solicita acestuia sa manance chiar inainte de test. In timpul unei scintigrafii de golire gastrica:

• pacientului i se poate solicita sa i se verifice glicemia (in cazul in care acesta este diabetic). Valorile glicemiei de peste 250 pot interfera cu testarea.
• pacientului i se poate solicita sa nu ia narcotice pentru o perioada de timp inainte de test, deoarece aceste medicamente pot, de asemenea, sa interfereze cu testul.
• se face o scanare imediat si apoi la fiecare ora dupa ingerarea mesei, timp de pana la patru ore. Echipa medicala va evalua modul in care alimentele ingerate se deplaseaza prin stomac si prin tractul gastrointestinal. Un test de golire gastrica poate arata o intarziere in golire, ceea ce ii poate ajuta pe medici sa puna diagnosticul.

Manometrie antroduodenala

Manometria antroduodenala testeaza muschii utilizati in digestie. In timpul acestei proceduri:

• medicul introduce un cateter prin gura si in stomac;
• cateterul ramane pe loc pentru o perioada de sase ore, pentru a masura activitatea electrica si musculara din stomac;
• pacientul nu trebuie sa manance in primele cateva ore, pentru ca medicul sa poata inregistra masuratorile;
• ulterior, pacientul trebuie sa consume o masa solida, iar medicul inregistreaza masuratorile in timpul digestiei.

Aceasta procedura poate ajuta la diagnosticarea cauzei exacte a gastroparezei. Medicii o folosesc adesea pentru pacientii dupa ce tratamentele standard au esuat, pentru candidatii la interventii chirurgicale si pentru pacientii cu greturi inexplicabile.

Studiu de motilitate fara fir

Un studiu de motilitate fara fir evalueaza timpul necesar pentru ca stomacul pacientului sa se goleasca. Acesta este, in general, bine tolerat si mai putin invaziv decat alte studii de diagnosticare. In timpul unui studiu de motilitate fara fir:

• pacientul ingereaza o pastila, ce calatoreste prin sistemul sau gastrointestinal;
• pe masura ce pastila strabate sistemul gastrointestinal, aceasta colecteaza date (temperatura, niveluri de aciditate, unde de presiune) si le trimite la un receptor de date fixat in jurul taliei;
• medicul analizeaza datele.

Avantajul acestei metode este ca pacientul isi poate continua activitatile normale in timp ce capsula colecteaza informatiile necesare (3).

Tratamentul gastroparezei

Medicul nu poate remedia direct leziunile care cauzeaza gastropareza, dar poate oferi un tratament pentru a stimula contractiile musculare din stomac si a-l incuraja sa se goleasca. Medicamentele sunt tratamentul de prima linie, interventia chirurgicala fiind rezervata pacientilor care nu raspund la medicamente sau nu le pot lua. Toate tratamentele au potentiale efecte secundare si niciun tratament nu functioneaza pentru toata lumea. Obiectivele tratamentului sunt:

• stimularea muschilor stomacului si/sau sa permita stomacului sa se goleasca;
• asigurarea ca organismul este hranit si hidratat suficient;
• gestionarea simptomelor si efectelor secundare ale afectiunii;
• gestionarea cauzei, daca este posibil, pentru a preveni agravarea afectiunii.

Tratamentul gastroparezei poate include:

• medicamente;
• terapie de nutritie/hidratare;
• interventie chirurgicala;
• tratamente specifice pentru afectiunea care va provoaca gastropareza.

Medicamente

Prokineticele, medicamente care stimuleaza motilitatea gastrointestinala, sunt tratamentul de prima linie pentru gastropareza. Prokineticele includ:

• metoclopramida: stimuleaza contractiile musculare din stomac si poate ajuta, de asemenea, la ameliorarea greturilor. Cu toate acestea, poate provoca efecte secundare neurologice, inclusiv tremuraturi si contractii musculare.
• anumite forme de antibiotic (tip alternativ de medicament prokinetic).
• agonisti ai serototinei: prescrisi in mod normal pentru a stimula intestinele si pentru a imbunatati constipatia.
• antagonisti ai dopaminei: pot imbunatati motilitatea gastrica si greata prin blocarea unui neurotransmitator numit dopamina. 

Medicamentele suplimentare pot include:

• antiemetice: pentru a controla greata si varsaturile;
• inhibitori ai pompei de protoni: pentru a trata refluxul acid;
• analgezice: pentru dureri semnificative de stomac;
• medicamente pentru diabet: pentru a gestiona glicemia.

Nutritie

S-ar putea sa fie nevoie sa schimbi dieta pentru a te adapta la gastropareza (consuma mai putine fibre si mai putine grasimi pentru a facilita digestia). De asemenea, este posibil sa ai nevoie de o terapie nutritionala mai specifica pentru a inlocui nutrientii lipsa. Unele persoane pot avea nevoie de lichide intravenoase pentru a se rehidrata si a corecta dezechilibrele electrolitice.

Interventie chirurgicala

Interventia chirurgicala este ultima solutie in tratamentul gastroparezei. Daca toate celelalte tratamente esueaza, este posibil ca pacientul sa aiba nevoie de o interventie chirurgicala pentru a modifica stomacul si pentru a ajuta alimentele sa treaca prin el. Procedurile de modificare a stomacului dvs. includ:

• piloroplastia: modifica pilorul, supapa musculara din partea de jos a stomacului care permite golirea alimentelor din acesta. Cele mai multe piloroplastii implica taierea muschiului pilorusului pentru a relaxa si extinde deschiderea.
• bypass gastric: unele persoane pot avea nevoie sa faca un bypass complet al portiunii inferioare a stomacului, fie pentru ca nu mai este functional, fie pentru ca aceasta procedura are mai multe sanse de reusita in cazul lor. Procedura implica o gastrectomie partiala (indepartarea sau inchiderea unei parti a stomacului) si crearea unei noi iesiri din stomac catre intestinul subtire (gastrojejunostomie). Bypassul gastric este oferit in mod obisnuit ca o operatie de pierdere in greutate, in special pentru persoanele cu diabet de tip 2 legat de obezitate, si poate avea efecte dramatice asupra ambelor afectiuni (2). 

In consecinta, gastropareza poate fi de la usoara la severa, la fel si efectul sau asupra calitatii vietii pacientului. Desi nu exista o solutie rapida, exista multe optiuni de tratament disponibile pentru a ajuta la gestionarea afectiunii. Medicul gastroenterolog impreuna cu pacientul vor gasi planul de tratament care functioneaza cel mai bine. De asemenea, este posibil sa constati ca ajustarea dietei si a stilului de viata pot ajuta. Intre timp, oamenii de stiinta continua sa cerceteze noi abordari de tratament.

Important de retinut!
Informatiile din acest articol nu inlocuiesc consultatia din cabinetul medical. Gastropareza este o tulburare functionala care afecteaza nervii si muschii stomacului. Manifestarile unor probleme medicale difera de la pacient la pacient. Nu ezita sa mergi la medicul de familie, sau la medicul specialist pentru consult si tratament, ori de cate ori ai o problema de sanatate.

Articolul a fost realizat în baza informațiilor preluate din:

(1) Mayo Clinic, „Gastroparesis”: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gastroparesis/symptoms-causes/syc-20355787#:~:text=Gastroparesis%20is%20a%20condition%20that,food%20through%20your%20digestive%20tract.

(2) Cleveland Clinic, „Gastroparesis”: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15522-gastroparesis

(3) Johns Hopkins Medicine, „Gastroparesis”: https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/gastroparesis