Hepatita autoimuna: tipuri, cauze, simptome si tratament

Ficatul indeplineste numeroase roluri in organism, fiind unul dintre cele mai active organe din punct de vedere metabolic. Din acest motiv, afectarea sa are un impact negativ puternic asupra starii generale de sanatate. In acest articol poti descoperi detalii despre un tip mai rar de hepatita: hepatita autoimuna. 

Ce este hepatita autoimuna?

Hepatita autoimuna este o inflamatie a ficatului declansata de un proces autoimun: sistemul imunitar percepe celulele hepatice ca pe o amenintare si se activeaza pentru a le distruge. Cauzele hepatitei autoimune nu au fost elucidate inca, dar factorii genetici si de mediu par sa se potenteze, in timp, declansand aceasta patologie.

Hepatita autoimuna netratata poate evolua catre ciroza si, in timp, catre insuficienta hepatica. Diagnosticata si tratata la timp, hepatita autoimuna poate fi tinuta sub control cu ajutorul medicamentelor imunosupresoare. 

In cazuri rare, cand organismul nu raspunde la tratament, transplantul hepatic poate ramane singura optiune [1]. 

Care sunt cauzele hepatitei autoimune?

Hepatita autoimuna apare atunci cand sistemul imunitar ataca celulele din structura ficatului. Cand agresiunea este una de durata, inflamatia persistenta poate leza grav organul. Motivele pentru care sistemul imunitar are aceasta reactie exagerata nu au fost elucidate inca, dar se crede ca este vorba despre o interactiune intre genele care controleaza functionarea acestuia si expunerea la unele virusuri sau medicamente [2]. 

Tipuri de hepatita autoimuna

Cercetatorii au identificat doua tipuri de hepatita autoimuna:

• tipul 1 este cel mai frecvent si poate afecta persoane de orice varsta. Aproximativ jumatate dintre persoanele diagnosticate cu hepatita autoimuna de tip 1 sufera si de o alta boala autoimuna, mai frecvent de boala celiaca, artrita reumatoida sau colita ulcerativa;
• tipul 2 este mai frecvent intalnit la copii si adolescenti si ii afecteaza mai rar pe adulti. Este, de asemenea, insotita de alte boli autoimune [3]. 

Factori de risc pentru hepatita autoimuna

Printre factorii care pot creste riscul individual de aparitie a hepatitei autoimune se numara:

• sexul feminin: hepatita autoimuna poate afecta si femeile, si barbatii, dar este mai frecvent intalnita la femei;
• prezenta unor infectii in antecedente: pojarul, infectia cu herpes simplex sau cu virusul Epstein-Barr cresc riscul de aparitie a hepatitei autoimune;
• ereditatea: exista indicii conform carora hepatita autoimuna are o componenta genetica;
• o alta boala autoimuna: persoanele care sufera deja de o boala autoimuna au un risc crescut pentru hepatita autoimuna [2]. 

Care sunt simptomele hepatitei autoimune?

Simptomele hepatitei autoimune variaza de la o persoana la alta si se pot instala brusc. In primele faze ale bolii unele persoane nu au nici un fel de simptome. Atunci cand apar simptome, tabloul clinic include:

• oboseala;
• dureri abdominale;
• icter;
• cresterea in dimensiuni a ficatului;
• aparitia de angioame cutanate;
• aparitia de eruptii cutanate;
• dureri articulare;
• absenta menstruatiilor [1]. 

Complicatiile hepatitei autoimune

In cazul in care hepatita autoimuna nu este tratata corespunzator, ea poate determina aparitia cirozei, care se asociaza unei serii de complicatii, printre care:

• varicele esofagiene: ingreunarea circulatiei sangvine la nivelul venei porte determina aparitia varicelor la nivelul esofagului si stomacului. Pentru ca vasele de sange de la acest nivel au pereti subtiri, riscul de hemoragie este foarte mare;
• ascita: ciroza determina acumularea de lichide in abdomen. Ascita este inconfortabila si ingreuneaza respiratia;
• insuficienta hepatica: in cazul unor leziuni extinse la nivelul ficatului, acesta nu isi mai poate indeplini rolul. Singura solutie este transplantul hepatic;
• cancerul hepatic: persoanele care sufera de ciroza au un risc crescut de a dezvolta cancer hepatic [3]. 

Diagnosticarea hepatitei autoimune

Metodele de diagnostic folosite pentru hepatita autoimuna includ:

• analize de sange: analizele de sange pot identifica o serie de anticorpi care permit diferentierea hepatitei autoimune de hepatitele virale si de alte afectiuni hepatice cu simptome similare. Prin aceasta analiza se poate identifica si tipul de hepatita autoimuna;
• biopsia hepatica: biopsia hepatica permite confirmarea diagnosticului si gradul de afectare hepatica [1].

Optiuni de tratament pentru hepatita autoimuna

Indiferent de tipul de hepatita autoimuna de care suferi, scopul principal al tratamentului este sa opreasca sau sa incetineasca atacul sistemului imunitar asupra ficatului. Daca se reuseste acest lucru, evolutia bolii poate fi incetinita sau oprita. 

Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos impotriva hepatitei autoimune implica folosirea corticosteroizilor pentru rolul lor imunosupresor. In unele cazuri, tratamentul pe baza de corticosteroizi poate fi completat cu alte medicamente imunosupresoare.

Corticosteroizii administrati pe termen lung pot avea efecte adverse serioase, inclusiv declansarea diabetului, osteoporoza, osteonecroza, fracturi osoase, hipertensiune arteriala, cataracta, glaucom si obezitate. 

In general, corticosteroizii se prescriu in doza maxima in prima luna de tratament, dupa care doza este scazuta progresiv pana la atingerea dozei minime eficiente, care reuseste sa tina sub control simptomele. 

La unii pacienti, afectiunea revine dupa o perioada de remisie, in cazul in care tratamentul este oprit [1]. 

Transplantul hepatic

In cazul in care tratamentul medicamentos nu este eficient, ciroza avansata poate impune efectuarea unui transplant hepatic. Transplantul se poate realiza cu un ficat provenit de la un donator aflat in moarte cerebrala sau de la un donator viu - caz in care se va transplanta doar un fragment de ficat. Regenerarea ficatului este reluata imediat, atat in cazul donatorului, cat si al beneficiarului transplantului [3]. 

Hepatita autoimuna este un tip particular de hepatita, mai rar intalnita decat variantele virale, care poate determina o afectare hepatica severa in absenta unui tratament eficient. Consulta imediat medicul in cazul aparitiei unor simptome ingrijoratoare! Acest articol conține exclusiv detalii informative. 

Bibliografie:

1. Autoimmune Hepatitis. Www.hopkinsmedicine.org, www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/hepatitis/autoimmune-hepatitis, accesat la 19.01.2023;
2. Autoimmune Hepatitis - Symptoms and Causes. Mayo Clinic, 2018, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/autoimmune-hepatitis/symptoms-causes/syc-20352153, accesat la 19.01.2023;
3. Autoimmune Hepatitis: Practice Essentials, Background, Pathophysiology. EMedicine, 20 Oct. 2021, emedicine.medscape.com/article/172356-overview, accesat la 19.01.2023.