Cortizon: ce este, rol, importanta pentru organism

Cortizonul este o substanta folosita in tratarea unor afectiuni precum:

• crize de astm bronsic;
• boli respiratorii cronice;
• boli inflamatorii ale articulatiilor;
• boli cronice gastroenterologice;
• rinita alergica;
• poliartrita reumatoida;
• lupus eritematos sistemic;
• sarcoidoza;
• alergie; 
• dermatite;
• afectiuni neurologice.

Ce este cortizonul

Cortizonul este un hormon pe care organismul il produce:

• pentru a face fata stresului (psihic si fizic); 
• pentru a reduce inflamatiile; 
• pentru a opri procesele degenerative (in cazul afectiunilor reumatice); 
• pentru a reduce riscul de complicatii (lupus, poliartrita reumatoida). 

Cortizonul produce efecte puternice pe termen scurt, acesta este si motivul pentru care este recomandat in cazul afectiunilor grave. Sunt doua aspecte importante care trebuie retinute:

• in cazul in care este recomandat un tratament pe baza de cortizon, acesta nu trebuie administrat pe o perioada lunga de timp. 
• pe de alta parte, lipsa cortizonului din organism poate duce la dezvoltarea bolii Addison.

Cortizon vs. cortizol

Cortizonul si cortizolul sunt steroizi, au o structura chimica asemanatoare si pot creste tensiunea arteriala in conditii de stres. 

• cortizolul: este  un hormon produs de cortexul suprarenal si este cunoscut sub numele de hidrocortizon. Este considerat un hormon al stresului. Este administrat in cazul bolilor reumatoide, alergiilor, eruptiilor cutanate, eczemelor. Cortizolul are efect antidiuretic.
• cortizon: este un hormon steroidal, care este produs de glandele suprarenale. Cortizonul are proprietati antiinflamatoare si antidiuretice.

Rolul cortizonului

Clasa de medicamente din care face parte si cortizonul poarta numele de corticosteroizi. Aceste medicamente sunt antiinflamatoareputernice, asadar vorbim despre numeroase efecte benefice ale acestei substante in cazul unor afectiuni (1):

Bolile articulatiilor

In cazul bolilor articulatiilor, medicul poate recomanda injectii cu cortizon direct in articulatia afectata (infiltratii cu cortizon), pentru a reduce durerea. Aceste infiltratii ajuta la tratarea artrozei (osteoartritei). Cel mai des, cortizonul injectabil se face in:

• genunchi;
• umar;
• picior;
• incheietura mainii.

Afectiunile respiratorii

Cortizonul este recomandat in tratarea afectiunilor respiratorii: 

• afectiunilor respiratorii; 
• alergiilor (sezoniere);
• astmului;
• bronhopneumopatiei;
• rinitei alergice;
• dermatitei atopice;
• polipilor nazali;
• bolii pulmonare interstitiale.

Bolile neurologice

Cortizonul se foloseste si pentru tratarea bolilor sistemului nervos. Steroizii sunt recomandati pentru a trata o diversitate de afectiuni neurologice precum: 

• boala inflamatorie a nervilor periferici;
• miastenia gravis (slabiciune musculara grava, este o afectiune autoimuna);
• vasculita;
• arterita;
• durerile de cap de tip cluster;
• scleroza multipla (in cazul recidivelor);
• boli dermatologice. 

Afectiunile dermatologice

Cremele sau unguentele cu cortizon sunt folosite pentru a trata o serie de afectiuni ale pielii: 

• intepaturi de insecte;
• eczema;
• dermatita;
• alergie;
• prurit genital. 

In cazul afectiunilor dermatologice, medicul recomanda creme si unguente cu cortizon care trebuie aplicate direct pe piele.

Afectiunile gastroenterologice

Cortizonul poate fi recomandat pentru tratarea colitei ulcerative, a bolii Crohn, dar si a hepatitei autoimune. 

Afectiunile reumatice

Cortizonul poate fi recomandat de medicul specialist si in cazul afectiunilor reumatice dar si al celor imunologice:

• artrita reumatoida;
• lupus;
• polimialgia reumatica. 

Cum se administreaza tratamentele pe baza de cortizon

Medicamentele pe baza de cortizon se elibereaza de catre medicul specialist. Este posibil sa se manifeste anumite interactiuni intre cortizon si anumite medicamente, tocmai de aceea este important sa spui medicului care sunt tratamentele pe care le urmezi (prescrise de medic sau nu): aspirina, diuretice, anticoagulante, insulina, medicamente pentru diabet. Medicul care recomanda tratamentul cu cortizon recomanda si modul de administrare. Pacientul nu trebuie sa intrerupa tratamentul cu cortizon. Daca apar manifestari adverse, ia legatura cu medicul. De asemenea, nu lua tratamente pe baza de cortizon decat pe perioada prescrisa de medic. Medicul prescrie tratamentul cu cortizon in functie de urmatorii factori:

• starea de sanatate a pacientului;
• afectiunea pentru care este prescris cortizonul;
• varsta pacientului;
• gravitatea afectiunii;
• istoricul medical al pacientului.

Regimul alimentar in cazul tratamentului cu cortizon

Din cauza efectelor secundare in cazul tratamentului cu cortizon, medicul poate sfatui pacientul sa acorde atentie regimului alimentar.

• Cortizonul poate cauza retentia de apa si afecteaza nivelul de potasiu din organism. In unele cazuri, medicul poate recomanda suplimente pe baza de potasiu, sau reducerea cantitatii de sare pe care pacientul o consuma. Uneori este nevoie ca pacientul sa renunte de tot la sare.
• Diminarea consumului de glucide: cortizonul poate creste glicemia, prin urmare este posibil ca medicul sa recomande diminuarea glucidelor din dieta pacientului. 

Important de retinut

Suplimentele alimentare nu inlocuiesc stilul de viata sanatos si regimul alimentar echilibrat. Suplimentele alimentare trebuie administrate in baza indicatiilor medicale. Administrarea suplimentelor alimentare in exces sau in lipsa unei informari corecte poate fi daunatoare sanatatii. 

Care sunt efectele secundare ale cortizonulul

Efectele secundare ale cortizonului pot fi ameliorate daca tratamentul este prescris de medicul specialist. In cazul in care apar efecte adverse, se recomanda stoparea tratamentului. Iata care sunt cele mai importante efecte secundare ale cortizonului (2):

• probleme digestive: cortizonul afecteaza mucoasa gastrica.
• retentia de apa si saruri in organism: acest lucru poate duce la cresterea tensiunii arteriale.
• afectarea psihicului: lucrurile pot ajunge atat de departe incat sa apara halucinatii.
• dezvoltarea osteoporozei: daca doza de cortizon este prea mare, exista riscul dezvoltarii osteoporozei.
• echilibrul hormonal dezechilibrat: mai ales in cazul pacientilor care urmeaza un tratament indelungat cu cortizon.
• sindrom Cushing: in cazul acestuia, apar simptome precum subtierea pielii, usurinta cu care apar vinatai, aparitia vergeturilor si a depozitelor de grasime pe fata.
• cresterea tensiunii arteriale.
  cresterea riscului la infectii: mai ales in ceea ce  priveste varicela, zona zoster si rujeola.
• cresterea glicemiei: in unele cazuri, se poate ajunge chiar la dezvoltarea diabetului.
• creste riscul de colesterol. 
• aparitia unor afectiuni neurologice, dar si tulburari de somn.

Important de retinut

Cortizonul afecteaza fiecare pacient in mod diferit, asadar intreaba medicul care sunt efectele adverse cu care te poti confrunta daca urmezi un tratament cu cortiizon.

Cum se pot ameliora efectele secundare

Efectele secundare care pot aparea in cursul tratamentului cu cortizon se pot ameliora prin urmatoarele masuri:

• reducerea consumului de sare.
• reducerea consumului de glicide: este recomandat ca pacientul sa limiteze in timpul tratamentului consumul de produse zaharoase, paine si paste fainoase. Daca nu face acest lucru, pacientul poate dezvolta diabetul zaharat.
• administrarea de vitamina D: vitamina D ajuta la prevenirea aparitiei osteoporozei.
• administrarea de pansamente gastrice: medicamentele pe baza de cortizon se administreaza inainte de masa cu jumatate de ora. 

Rezumat

• Tratamentele pe baza de cortizon scad rezistenta in fata infectiilor, iar acestea pot fi mai greu de tratat.
• Tratamentele pe baza de cortizon pot avea efecte secundare.
• Discuta cu medicul despre orice modificare apare in starea ta de sanatate in cursul tratamentului cu cortizon (infectii, dureri, inflamatii). 
• Pot aparea efecte secundare daca pacientul urmeaza tratamentul cu cortizon perioade mai indelungate.
• Unele efecte secundare nu necesita o atentie deosebita. Astfel de efecte pot disparea de la sine, fie in cursul tratamentului, fie dupa stoparea acestuia. 
• Medicul este cel care previne pacientul cu privire la efectele secundare care pot aparea: cum pot fi prevenite, sau ameliorate.  
• Cortizonul trebuie administrat cu precautie in sarcina, in cazul femeilor care alapteaza si in cazul copiilor (3).
• In timpul tratamentului cu cortizon, se recomanda restrictionarea alimentelor condimentate, a bauturilor acidulate si a dulciurilor.

De asemenea, nu trebuie urmat tratament cu cortizon in urmatoarele situatii:

• infectie fungica;
• infectie bacteriana;
• infectie virala;
• hipertensiune arteriala;
• boli cardiovasculare;
• diabet (creste glicemia);
• glaucom (creste riscul de infectii oculare);
• probleme gastrice/intestinale (cortizonul poate irita stomacul);
• probleme hepatice;
• probleme renale;
• convulsii. 

Important de retinut!

Informatiile din acest articol nu inlocuiesc consultatia din cabinetul medical. Tratamentele pe baza de cortizon pot fi urmate numai la recomandarea unui medic specialist si numai cu informarea in prealabil a pacientului cu privire la efectele adverse. Manifestarile unor probleme medicale difera de la pacient la pacient. Nu ezita sa mergi la medicul de familie, sau la medicul specialist pentru consult si tratament, ori de cate ori ai o problema de sanatate.

Acest articol a fost realizat in baza informatiilor preluate din urmatoarele surse:

1. Health Direct, „The role of cortisol in the body”: https://www.healthdirect.gov.au/the-role-of-cortisol-in-the-body
2. Cleveland Clinic, „Corticosteroids”: https://my.clevelandclinic.org/health/drugs/4812-corticosteroids
3. Healthline, „Corticosteroids: uses, types, side effects and interactions”: https://www.healthline.com/health/corticosteroids-what-are-they