Schistosomiaza: cauze, simptome, tratament

Ce este schistosomiaza?

Schistosomiaza (1) este o infectie parazitara cauzata de trematode, cunoscuti si sub numele de schistosome, care sunt paraziti din categoria viermilor plati.

Schistosomele sunt agenti patogeni parazitari care, odata ajunsi in corpul uman, pot provoca infectii cu efecte grave asupra sanatatii. Acesti paraziti traiesc de obicei in organismele unor animale care actioneaza ca gazde fiziologice pentru dezvoltarea lor. In mediul natural, schistosomele ajung in apa prin intermediul fecalelor sau urinei animalelor infectate. Acolo, ele trec printr-o serie de stadii de dezvoltare care le permit sa supravietuiasca si sa se raspandeasca.

Apa contaminata cu schistosome devine o sursa de infectie pentru oameni atunci cand intra in contact cu pielea acestora, in special in zonele in care igiena si accesul la apa potabila sunt limitate. Parazitii penetreaza pielea si patrund in vasele de sange, de unde sunt transportati catre organele interne, provocand diverse manifestari clinice in functie de tipul infectiei.

In general, exista doua forme principale ale infectiei la oameni:

1. Schistosomiaza urogenitala: afecteaza in special sistemul urinar si organele genitale, cauzand simptome precum hematurie (urina cu sange), durere la urinare si, in cazuri severe, afectarea functiei renale si vezicii urinare.
2. Schistosomiaza intestinala: ataca sistemul digestiv, in special intestinele si ficatul, provocand simptome precum diaree, dureri abdominale, sangerari intestinale si, pe termen lung, afectarea ficatului cu potential de fibroza sau ciroza.

Aceasta boala parazitara este predominant intalnita in regiunile tropicale si subtropicale, in special in Africa, Asia si America de Sud, unde conditiile de mediu favorizeaza dezvoltarea parazitilor si transmiterea infectiei.

Prevalenta schistosomiazei

Schistosomiaza poate afecta orice persoana care intra in contact cu apa contaminata, fie prin inot, scaldat, fie chiar prin consumul apei infectate.

Infectia se produce in special atunci cand parazitii prezenti in apa patrund prin piele sau mucoasele unei persoane care intra in contact cu aceasta. Activitatile recreative, munca agricola, pescuitul sau utilizarea apei nefiltrate pentru diverse activitati domestice sunt modalitati comune prin care infectia poate avea loc.

Desi schistosomiaza poate aparea oriunde exista contact cu apa infestata, exista anumite regiuni geografice unde prevalenta acestei parazitoze este semnificativ mai ridicata. (2) Aceasta se datoreaza in principal conditiilor climatice favorabile dezvoltarii parazitilor si lipsei accesului la apa curata si sisteme sanitare adecvate.

Zone cu risc crescut pentru schistosomiaza

Persoanele care locuiesc sau calatoresc in urmatoarele regiuni sunt expuse unui risc mai mare de a contracta infectia:

1. Africa: majoritatea cazurilor sunt raportate in Africa Sub-Sahariana si de Sud, unde infrastructura de apa potabila este adesea insuficienta.
2. America de Sud: Brazilia si Venezuela sunt tari cunoscute pentru cazuri de schistosomiaza, in special in zonele rurale cu acces limitat la servicii medicale.
3. Caraibe: Republica Dominicana, Insulele Caraibe, inclusiv Martinica, sunt regiuni unde infectia a fost raportata in mod frecvent.
4. Asia: Schistosomiaza este prezenta in anumite regiuni din sudul Chinei si in unele parti din Asia de Sud, unde accesul la apa curata este problematic.
5. Europa: Insula Corsica din Franta este o zona neasteptata in care au fost raportate cazuri de schistosomiaza, sugerand extinderea geografica a parazitului din cauza schimbarilor climatice si a cresterii calatoriilor internationale.

Se estimeaza ca mai mult de 230 de milioane de oameni din intreaga lume sunt infectati cu schistosomiaza (3), iar milioane de persoane sunt expuse zilnic riscului de a contracta aceasta infectie. In ultimii ani, distributia geografica a cazurilor raportate a devenit din ce in ce mai larga, in principal din cauza calatoriilor internationale care faciliteaza transmiterea infectiei in afara zonelor endemice. De asemenea, turismul in regiunile tropicale si subtropicale creste riscul de expunere la apa contaminata pentru vizitatorii neavizati.

Semnele si simptomele schistosomiazei

Schistosomiaza este o boala parazitara care, in numeroase cazuri, poate evolua asimptomatic timp indelungat. Multi pacienti nu prezinta simptome evidente nici macar la luni sau ani de la infectare, ceea ce face diagnosticarea precoce o provocare majora. Totusi, atunci cand simptomele apar, acestea variaza in functie de stadiul infectiei si de tipul de schistosomiaza (urogenitala sau intestinala).

Simptome precoce (faza acuta)

Primele semne si simptome apar, de obicei, la cateva zile sau saptamani de la expunerea la apa contaminata. Aceste simptome sunt rezultatul reactiei alergice a organismului la patrunderea parazitului prin piele:

• prurit tegumentar: senzatie intensa de mancarime pe pielea care a fost expusa la apa infestata;
• eruptie cutanata: pot aparea pete rosii, inflamate sau urticarie, avand aspect de „iritatie” sau dermatita cunoscuta si sub numele de „mancarime a inotatorului” (cercarial dermatitis).

Simptome pseudo-gripale: dupa cateva zile de la infectie, unii pacienti pot prezenta:

• febra;
• frisoane;
• tuse persistenta;
• dureri musculare si articulare (mialgii si artralgii);
• oboseala accentuata.

Simptome tardive (faza cronica)

In lipsa tratamentului adecvat, parazitii pot ramane in organism in stare „dormanta” pentru perioade lungi. Totusi, chiar si in aceasta stare latenta, pot provoca simptome severe care apar de obicei intre 30 si 60 de zile de la infectare, dar uneori chiar si la ani distanta.

Simptomele asociate cu schistosomiaza urogenitala:

• durere abdominala cronica: Mai frecvent in zona inferioara a abdomenului.
• hematurie: prezenta de sange in urina, care poate fi vizibila cu ochiul liber sau detectata prin analize de laborator;
• dificultati de urinare (disurie): durere sau dificultate la urinare, in special in cazurile severe;
• infectii urinare recurente: din cauza iritatiei si inflamatiei cauzate de paraziti;
• risc crescut de cancer de vezica urinara: in infectiile netratate, afectarea continua a vezicii urinare poate creste semnificativ riscul de malignitate.

Simptomele asociate cu schistosomiaza intestinala:

• dureri abdominale intense: localizate mai ales in zona ficatului sau a intestinelor;
• cresterea in dimensiuni a ficatului (hepatomegalie): datorata inflamatiei si fibrozarii progresive a tesutului hepatic;
• sangerari intestinale: detectate prin prezenta de sange in fecale;
• tulburari digestive: inclusiv diaree cronica si malabsorbtie.

Complicatii grave:

Schistosomiaza netratata sau cronica poate duce la complicatii serioase care afecteaza organe vitale:

• fibroza hepatica si ciroza: procesul continuu de inflamatie si cicatrizare a ficatului;
• tulburari renale: din cauza afectarii cronice a sistemului urinar;
• complicatii reproductive: in special la femei, pot aparea leziuni genitale, avorturi spontane si infertilitate;
• simptome neurologice: in cazuri rare, ouale parazitare pot ajunge in creier sau maduva spinarii, provocand convulsii, paralizie sau inflamatie cerebrala.

Cauzele schistosomiazei

Schistosomiaza este provocata de un parazit care se dezvolta predominant in anumite specii de animale, inclusiv serpi si alte vietuitoare ce traiesc in apropierea apei. (4)

Acest parazit ajunge in mediul acvatic, unde isi continua ciclul de viata. Infectia umana apare atunci cand o persoana intra in contact cu apa contaminata fie prin inghitirea acesteia, fie prin activitati precum inotul in lacuri, rauri sau alte surse naturale de apa.

Odata ajuns in apa, parazitul poate patrunde prin pielea umana, in special daca aceasta este expusa pentru perioade indelungate. Este important de mentionat ca schistosomiaza nu se transmite de la o persoana la alta, indiferent de circumstante. 

Riscurile si complicatiile schistosomiazei

Efectele adverse pot aparea atat ca urmare a tratamentului medicamentos utilizat pentru combaterea parazitului, cat si din cauza infectiei netratate care persista in organism.

In ambele situatii, pot aparea simptome precum:

• durere de cap;
• febra;
• dureri abdominale, greata sau varsaturi;
• ameteala;
• mancarime a pielii (prurit);
• stare generala de rau.

Daca infectia nu este tratata corespunzator, aceasta poate duce la deteriorarea grava a unor organe esentiale, inclusiv ficatul, sistemul urogenital si intestinul.

Femeile sunt mai predispuse sa dezvolte schistosomiaza urogenitala, care poate cauza leziuni ale tesuturilor si creste riscul de a contracta boli cu transmitere sexuala.

Diagnosticul schistosomiazei

Diagnosticul schistosomiazei se bazeaza pe identificarea parazitului sau a oualor acestuia in diverse probe biologice. In anumite cazuri, ouale pot fi detectate in probe de urina sau materii fecale prin examinare microscopica.

Totusi, metoda cea mai fiabila si frecvent utilizata este analiza sanguina, cunoscuta sub numele de hemocultura, care permite detectarea parazitului in sange.

De asemenea, istoricul de calatorii in zone cu risc crescut de schistosomiaza, cum ar fi regiunile tropicale si subtropicale, contribuie la stabilirea unui diagnostic corect si rapid.

Tratamentul schistosomiazei

Tratamentul schistosomiazei se realizeaza prin administrarea unui medicament antiparazitar specific, cunoscut sub denumirea de praziquantel. (5)

Praziquantelul este disponibil sub forma de comprimate pentru administrare orala si face parte din categoria medicamentelor antihelmintice, utilizate pentru eliminarea parazitilor din organism.

De obicei, tratamentul consta in administrarea unei doze unice intr-o singura zi, suficienta pentru a distruge parazitul si a opri evolutia infectiei.

Este esential sa consulti medicul inainte de a incepe orice tratament, mai ales daca urmezi alte terapii sau iei suplimente alimentare. Medicamentele antiparazitare sunt disponibile doar pe baza de reteta medicala, iar administrarea lor trebuie sa fie strict supravegheata de un specialist. 

Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Bibliografie:

1. World. “Schistosomiasis.” Who.int, World Health Organization: WHO, Feb. 2023, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/schistosomiasis. Accesat la 23 Mar. 2025.
2. “Schistosomiasis: Causes, Symptoms, Diagnosis & Treatment.” Cleveland Clinic, Apr. 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/22631-schistosomiasis. Accesat la 23 Mar. 2025.
3. Colley, Daniel G, et al. “Human Schistosomiasis.” The Lancet, vol. 383, no. 9936, June 2014, pp. 2253–2264, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4672382/. Accesat la 23 Mar. 2025.
4. World. “Schistosomiasis (Bilharzia).” Who.int, World Health Organization: WHO, 28 Feb. 2020, www.who.int/health-topics/schistosomiasis#tab=tab_1. Accesat la 23 Mar. 2025.
5. CDC. “Clinical Care of Schistosomiasis.” Schistosomiasis, 31 Jan. 2025, www.cdc.gov/schistosomiasis/hcp/treatment/index.html. Accesat la 23 Mar. 2025.