In cat timp iese alcoolul din sange?

Alcoolul este o substanta psihoactiva care afecteaza sistemul nervos central si provoaca o varietate de schimbari in comportament. Odata ingerat, alcoolul este absorbit rapid in sange si se raspandeste prin toate organele si tesuturile corpului. Metabolizarea acestuia implica transformarea alcoolului in produse chimice eliminate din organism prin urina si respiratie. In acest context, este important sa stii cum se elimina alcoolul din sange, cat dureaza procesul si ce factori il influenteaza. 

Ce este alcoolul si cum este acesta metabolizat?

Alcoolul este o substanta organica, obtinuta prin fermentarea unor ingrediente cum ar fi cerealele sau fructele. Dupa consum, alcoolul este absorbit rapid in sange, absorbtie care incepe de la nivelul mucoasei bucale. Acesta este apoi metabolizat cu ajutorul enzimelor hepatice. Alcoolul poate afecta corpul uman prin alterarea sistemelor nervoase, musculare si hormonale. Aceste efecte pot varia in functie de cantitatea consumata, de perioada de consum si de raspunsul individual [1].

Alcoolul poate afecta psihicul printr-o serie de mecanisme: reducerea inhibitiilor si cresterea impulsivitatii, stimularea sintezei de endorfine, cresterea activitatii neuronale care se asociaza cu euforie sau anxietate. Consumul excesiv si consumul cronic pot duce la probleme psihiatrice cum ar fi dependenta (alcoolismul), depresia etc [2]. 

Metabolizarea alcoolului dupa ingestie poate fi rezumata astfel:

• 30 secunde dupa ingestie - alcoolul incepe sa patrunda in sange si sa circule catre creier;
• 5 minute dupa ingestie - alcoolul patrunde in stomac, de unde o cantitate redusa este eliminata prin respiratie;
• 20 minute dupa ingestie - 90% din alcool a ajuns in intestinul subtire, pancreas si ficat;
• 12 ore dupa ingestie - finalul ferestrei in care alcoolul poate fi detectat in urina [3]. 

Cum se elimina alcoolul din sange?

Alcoolul se metabolizează în organism prin sinteze enzimatice și este eliminat din sistem prin urină și transpirație. Aproximativ 20% din alcoolul consumat se elimină în aerul expirat, iar 80% se metabolizează în ficat. Ficatul transformă alcoolul în acetaldehidă, care apoi se converteste in acid acetic, care poate fi eliminat din organism prin rinichi și urinare.

E important de stiut faptul ca, la nivelul ficatului, se poate metaboliza o cantitate relativ redusa de alcool, in unitatea de timp; excesul ingerat circulă prin organism in restul timpului [4]. 

Care sunt factorii care influenteaza viteza de eliminare a alcoolului?

Viteza de eliminare a alcoolului depinde de mai mulți factori:

• sexul: femeile elimina mai repede alcoolul din sange decat barbatii;
• varsta: adolescentii, adultii tineri si persoanele in varsta au o rata de eliminare mai mica;
• alimentele: rata de metabolizare creste odata cu ingestia de alimente;
• momentul zilei: alcoolul se metabolizeaza mai repede la sfarsitul zilei;
• efortul fizic: alcoolul de elimina putin mai repede in timpul exercitiului fizic [5].

Metode de testare pentru masurarea nivelului de alcool din organism

Metodele de testare pentru masurarea nivelului de alcool din sange sunt esentiale pentru a determina daca un individ a consumat alcool. 

Testarea EtG este o metoda non-invaziva care utilizeaza urina pentru a detecta prezenta etanolului (substanta rezultata din metabolizarea alcoolului). Acest test poate furniza o estimare a cantitatii de alcool prezenta in sange pe parcursul ultimelor 12 - 24 ore. Deoarece etanolul se elimina treptat din organism, aceasta metoda poate oferi informatii despre consumul recent sau abuzul cronic de alcool [6].

Testarea alcoolemiei cu ajutorul etilotestului permite masurarea cantitatii de alcool din aerul expirat. Aceasta metoda este rapidă și simplă, rezultatele fiind disponibile în cel mult câteva minute. Etilotestul va putea inregistra eventuale reziduuri ale consumului de alcool in decurs de 4 - 6 ore dupa consum [7].

Testarea alcoolemiei in probele de sange este cea mai fiabila metoda atunci cand este necesara cunoasterea precisa a valorii acesteia. Metoda se foloseste, in general, in cazul problemelor juridice, cand este necesara confirmarea si cuantificarea mai precisa a alcoolemiei masurate cu etilotestul [2].

Intoxicatia cu alcool 

Intoxicatia cu alcool este o afectiune care se poate produce in doua faze si care se datoreaza consumului unor cantitati mari de etanol.

Prima faza este reprezentata de intoxicatia acuta, aparuta imediat consecutiv consumului unei cantitati mari de alcool. Cea de-a doua faza apare ca urmare a consumului cronic de alcool, in care pacientul se misca si se comporta in mod natural datorita tolerantei pe care a dezvoltat-o in timp.

Simptomele intoxicatiei cu alcool depind de nivelul de toleranta individuala, care poate dicta gravitatea acestora. Ele includ:

• afectarea coordonarii si a abilitatii de a lua decizii obiective;
• dificultati de locomotie;
• dificultati de vorbire;
• schimbari de dispozitie;
• schimbari de comportament;
• greata si varsaturi;
• scaderea temperaturii corporale;
• pierderi de memorie;
• vedere dubla;
• dificultati privind respiratia;
• aritmii cardiace;
• insuficienta hepatica;
• coma [4]. 

Consumul cronic de alcool determina boala hepatica cronica, mai cunoscuta sub denumirea de ciroza. Consumatorii impatimiti au un risc crescut de a fi diagnosticati cu insuficienta cardiaca. Alte simptome care pot aparea in cazul alcoolismului sunt:

• dementa;
• leziuni cerebrale;
• neuropatie periferica;
• insuficienta hepatica;
• deficiente de vitamine [5].

Factori de risc pentru consumul excesiv de alcool

Studiile efectuate pana in prezent pe subiectul consumului de alcool au demonstrat ca anumite categorii de persoane au un risc crescut de a deveni dependente de alcool. Factorii de risc includ:

• consumul de alcool de la varsta mica;
• factori genetici si un istoric familial de abuz de alcool;
• antecedente traumatice;
• tulburarea de deficit de atentie;
• sindromul de stres posttraumatic;
• diagnosticul de schizofrenie (33.7% dintre pacientii cu schizofrenie sunt diagnosticati cu o tulburare legata de consumul de alcool);
• diagnosticul de boala depresiva (28% dintre pacientii cu boala depresiva sunt diagnosticati cu o tulburare legata de consumul de alcool);
• diagnosticul de tulburare de personalitate (50 - 70% dintre pacientii cu tulburare de personalitate sunt diagnosticati cu o tulburare legata de consumul de alcool) [2]. 

Consumul de alcool este un element acceptabil din punct de vedere social, cat timp ramane ocazional. Alcoolul ramane, totusi, o substanta psihoactiva, iar consecintele sale asupra sanatatii sunt demonstrate din punct de vedere stiintific. 

Bibliografie