Lapte vegetal: proprietati, beneficii, utilizari
Numarul celor care aleg sa inlocuiasca laptele animal cu cel vegetal este tot mai mare. De regula, fac acest lucru fie din motive de sanatate, pentru ca sufera de alergii sau intoleranta la lactoza, fie pentru ca au decis sa adopte un stil de viata vegan. In prezent, pe piata este disponibila o gama destul de variata de astfel de produse, astfel ca sansele de a gasi cel putin un tip de lapte vegetal pe gustul tau sunt destul de mari. Inainte de a include acest produs in dieta ta, este bine insa sa stii ce proprietati si beneficii poate avea, precum si cum se poate el utiliza. Toate aceste informatii le vei afla din randurile de mai jos.
Ce este laptele vegetal si cum se obtine?
Laptele vegetal a aparut ca o alternativa la laptele de vaca, capra, oaie sau alte animale si se obtine din diverse plante, printr-un proces destul de simplu, usor de reprodus chiar si acasa. Nu ai neaparat nevoie de un aparat pentru preparat lapte vegetal sau de alte ustensile speciale. O reteta tipica de lapte vegetal presupune inmuierea ingredientului principal timp de cateva ore bune, urmata de mixarea acestuia intr-un blender cu o anumita cantitate de apa si, de multe ori, strecurarea lichidului obtinut printr-o sita sau cu ajutorul unui tifon. Uneori, reteta poate cere fierberea ingredientelor. In functie de preferinte, se mai pot adauga diverse arome si indulcitori.
Tipurile de lapte vegetal disponibile pe piata includ laptele de soia, laptele de migdale, laptele de cocos, laptele de orez, laptele de ovaz, dar si laptele de canepa. Optiunile mai includ laptele de nuca, pe cel de caju, de in sau susan, precum si pe cel de quinoa. Exista atat optiuni fara zahar adaugat, cat si variante cu indulcitori artificiali.[1]
Proprietatile laptelui vegetal
Proprietatile laptelui vegetal pot varia in functie de planta folosita pentru prepararea sa. Printre cele mai des mentionate se numara faptul ca:
- contine o cantitate scazuta de grasimi si colesterol;
- este o sursa buna de vitamine, minerale si fibre;
- are un continut ridicat de fibre;
- contine antioxidanti;
- nu contine hormoni, antibiotice sau lactoza;
- are mai putin zahar (daca se opteaza pentru variantele fara neindulcite).
Iata si cateva exemple concrete:
- laptele de migdale este o sursa buna de vitamina E si calciu;
- laptele de ovaz contine vitamina A si vitamina D;
- laptele de cocos este dulce si are mult calciu;
- o portie de lapte de soia, unul dintre cele mai populare tipuri de lapte vegetal, contine pana la 8 grame de proteine; de asemenea, este adesea imbogatit cu vitamina D;
- laptele de canepa contine multi nutrienti esentiali; in acelasi timp, nu contine soia, nuci sau gluten, ceea ce il face o alegere excelenta pentru persoanele cu alergii sau intolerante alimentare;
- laptele de orez este bogat in vitamine B si antioxidanti si are un continut scazut de grasimi si calorii.[1][2]
Beneficiile consumului de lapte vegetal
Beneficiile consumului de lapte vegetal sunt numeroase si variate. Primul si cel mai important beneficiu este ca laptele vegetal contine multi nutrienti esentiali si vitamine, de care organismul nostru are nevoie. Faptul ca nu contine lactoza sau proteine din lapte de vaca face sa poate fi consumat fara probleme de persoanele cu alergii sau intoleranta la lactoza. In functie de tipul de lapte vegetal si de componenta sa, lista beneficiilor mai poate include:
- efect protector impotriva daunelor oxidative, a cancerului, bolilor cardiovasculare si osteoporozei (ex: laptele de soia, laptele de alune, laptele de migdale);
- scaderea colesterolului, a glicemiei si a hipertensiunii arteriale (ex: laptele de soia, laptele de ovaz, laptele de orez, laptele de susan);
- efecte antidiabetice, antiinflamatorii, antioxidante si antivirale (ex: laptele de susan, laptele de orez);
- reglarea tranzitului intestinal (ex: laptele de ovaz, laptele de migdale);
- promovarea dezvoltarii creierului (ex: laptele de cocos);
- intarirea sistemului imunitar (ex: laptele de cocos);
- mentinerea hidratarii pielii (ex: laptele de cocos);
- efect antiimbatranire (ex: laptele de cocos).[2]
Cum se poate introduce laptele vegetal in alimentatie?
Laptele vegetal poate fi consumat ca atare, insa, in acelasi timp, este un ingredient practic, care poate fi folosit in preparate simple sau sofisticate. In primul rand, laptele vegetal poate fi utilizat pentru a pregati smoothie-uri delicioase si satioase. Poti combina laptele vegetal cu fructe proaspete sau congelate si alte ingrediente pentru a crea un cocktail nutritiv care sa iti satisfaca pofta de dulce si sa te mentina energic. De asemenea, poti adauga laptele vegetal la bauturile tale preferate, cum ar fi ceaiul sau cafeaua. Laptele vegetal are o aroma subtila si adauga o textura cremoasa acestora.
Mai poti folosi lapte vegetal pentru a prepara diverse deserturi, ca inlocuitor pentru cel animal, dar si sosuri sau alte preparate culinare. O alta posibila utilizare a laptelui vegetal este ca ingredient al unei masti pentru piele sau par.
Laptele vegetal este o alternativa tot mai populara in randul celor care vor sa excluda laptele animal din dieta lor sau, pur si simplu, isi doresc sa aiba mai multe optiuni. Ofera o varietate de beneficii nutritive si poate fi un mod excelent de a adauga o sursa delicioasa si sanatoasa de nutrienti in alimentatia noastra. Ai la dispozitie o gama variata de astfel de produse pe care le poti testa inainte de a-l alege pe cel care il consideri cel mai bun lapte vegetal. O alta optiune ar fi sa-l prepari chiar tu, acasa.
Acest articol are rol strict informativ. Consulta un specialist inainte de a face trecerea la lapte vegetal, in special daca vrei sa renunti complet la cel animal!
Bibliografie:
- Loconti, Christine. What to Know about Plant-Based Milk, WebMD, 6 July 2022, www.webmd.com/diet/what-to-know-about-plant-based-milk. Accessed 14 Feb. 2023.
- Sethi, Swati, et al. Plant-Based Milk Alternatives an Emerging Segment of Functional Beverages: A Review Journal of Food Science and Technology, vol. 53, no. 9, Sept. 2016, pp. 34083423, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5069255/, https://doi.org/10.1007/s13197-016-2328-3. Accessed 14 Feb. 2023.