Nimfomania: cauze, simptome, tratament
Dorintele si comportamentele sexuale sunt normale atat in persoanele de sex feminin, cat si in persoanele cu gen masculin. Dar gandurile, fanteziile si comportamentele excesive in aceasta directie pot duce la aparitia unor conditii serioase. Despre nimfomanie si celelalte concepte asociate nimfomaniei, vom discuta in randurile urmatoare.
Ce este nimfomania?
Nimfomania este un termen care dateaza din secolul al XIX-lea. Ulterior, societatea a considerat ca persoanele de sex feminin cu dorinte sexuale excesive sunt persoane delincvente, iar asociatiile de medici au privit nimfomania ca pe o afectiune medicala.
Astfel, in timp, furnizorii de servicii medicale au modificat conceptul de nimfomanie cu concepte precum: tulburare de hipersexualitate, comportament sexual compulsiv sau dependenta de sex (1).
Astazi, nimfomania (tulburarea de hipersexualitate) este definita de un indemn intens sau de dorinta unei persoane de a se angaja in diferite tipuri de activitati sexuale. In timp ce dorintele si activitatile sexuale fac parte din natura umana, hipersexualitatea poate deveni problematica atunci cand comportamentul in sine are consecinte negative sau este folosit ca un mecanism de evadare (2).
Cercetarile estimeaza ca aproximativ 6% din populatie se confrunta cu nimfomanie, tulburare de hipersexualitate, comportament sexual compulsiv sau dependenta de sex. Aceste tulburari pot include activitati precum (3):
- masturbare excesiva;
- activitate sexuala consensuala cu mai multi parteneri;
- vizionarea materialelor pornografice in mod regulat;
- frecventarea cluburilor de striptease;
- activitati sexuale telefonice sau in mediul online.
Fanteziile sexuale se pot simti intr-atat de intruzive, intense si de provocatoare incat pot deveni dificil de gestionat. Acestea pot afecta in mod semnificativ calitatea vietii unei persoane.
O persoana nimfomana, cu tulburare de hipersexualitate, poate experimenta stres emotional, stres financiar, dificultati juridice sau poate necesita tratament medical pentru infectiile cu transmitere sexuala (2).
Cauzele nimfomaniei
La momentul actual, rezultatele cercetarilor privind cauzele nimfomaniei si tulburarilor de hipersexualitate sunt neconcludente. Cu toate acestea, studiile de specialitate subliniaza urmatoarele cauze posibile pentru aceasta tulburare (2, 4):
- dezvoltarea anumitor conditii de sanatate. Conditiile de sanatate, cum ar fi epilepsia, se iau in considerare in studiile stiintifice privind cauzele nimfomaniei. Se considera ca acestea pot provoca anumite daune in unele parti ale creierului care, la randul lor, ar putea declansa starea de hipersexualitate;
- dezechilibru la nivelul substantelor chimice naturale din creier. Anumite substante chimice din creier (neurotransmitatorii) cum ar fi serotonina si dopamina ajuta la reglarea starilor de spirit. Nivelurile ridicate ale acestora pot fi asociate cu un comportament sexual compulsiv;
- anumite medicamente. Potrivit unor cercetatori, nimfomania sau hipersexualitatea s-ar putea dezvolta ca efect secundar al anumitor medicamente. Medicamentele de substituire ale dopaminei, utilizate pentru a trata boala Parkinson, ar putea provoca hipersexualitatea;
- evenimente de viata stresante;
- traume, inclusiv abuz sexual.
Persoanele cu acces facil la continut sau materiale sexuale inca din copilarie, pot avea un risc mai mare de a dezvolta nimfomania sau un comportament sexual compulsiv la varsta adulta. In plus, conditiile de sanatate mintala, cum ar fi anxietatea, depresia sau dependenta de substante, pot fi, de asemenea, factori de risc pentru aceasta conditie (5).
Simptomele nimfomaniei
Nimfomania sau comportamentul sexual compulsiv se poate prezenta diferit de la o persoana la alta, deoarece exista diferite tipuri de comportamente sexuale.
Simptomele tulburarii de hipersexualitate sau ale dependentei de sex pot include:
- ganduri repetitive, indemnuri sau comportamente care sunt imposibil de gestionat;
- emotii puternice, cum ar fi depresia, anxietatea, rusinea, vinovatia, remuscari legate de comportamentul sexual;
- incercari nereusite de a schimba, controla sau reduce fanteziile si/sau comportamentele sexuale;
- utilizarea comportamentului sexual ca mecanism de adaptare;
- angajarea in comportamente sexuale riscante;
- probleme in stabilirea sau mentinerea unor relatii romantice si sexuale sanatoase (2).
Tulburarea de hipersexualitate nu este inclusa in Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mintale (DSM-5). Din acest motiv, profesionistii din domeniul sanatatii mintale se confrunta cu multe obstacole in clasificarea comportamentului sexual compulsiv.
In schimb, comportamentul sexual compulsiv este inregistrat in Clasificarea Internationala a Bolilor, a 11-a revizuire (ICD-11), ca o tulburare de control al impulsurilor. Astfel, comportamentul sexual compulsiv se defineste ca „esecul de a controla impulsurile sexuale intense si repetitive” (2).
Optiuni de tratament
Tratamentul pentru nimfomanie poate varia in functie de problemele de baza. De exemplu, un studiu a evidentiat ca 72% dintre pacientii cu comportament hipersexual au fost diagnosticati cu o tulburare de dispozitie, 38% au avut o tulburare de anxietate, iar 40% au avut probleme cu utilizarea substantelor (6).
Daca o tulburare de dispozitie, tulburare de anxietate sau de utilizare a substantelor este cauza principala a nimfomaniei, medicul poate prescrie un tratament medicamentos pentru gestionarea acestora, alaturi de suplimente alimentare specifice, cum ar fi suplimentele pentru anxietate si epuizare.
Terapia psihodinamica poate ajuta pacientii diagnosticati cu nimfomanie sa identifice care sunt factorii declansatori si sa-si examineze sentimentele de vinovatie, rusine si stima de sine care pot contribui la hipersexualitate.
In terapia cognitiv-comportamentala, pacientii invata sa recunoasca credintele nesanatoase despre ei insisi si despre comportamentul lor sexual, sa dezvolte mecanisme pentru gestionarea gandurilor si emotiilor complexe si sa sustina comportamentele sanatoase.
Un terapeut poate apela la mai multe tipuri si tehnici de terapie pentru a sprijini pacientii cu comportament sexual compulsiv.
Atentie! Adreseaza-te imediat personalului medical calificat in cazul in care:
- esti ingrijorat sau deranjat de propriile fantezii si comportamente sexuale;
- ai dificultati in schimbarea sau modificarea propriilor actiuni;
- experimentezi consecinte negative in alte arii ale vietii tale, cum ar fi relatiile sociale, locul de munca sau sanatatea;
- incerci sa-ti ascunzi comportamentul;
- consideri ca dorintele si credintele proprii ii pot rani pe cei din jur.
Sentimentele de vinovatie si rusine sunt adesea asociate cu nimfomania si comportamentul sexual compulsiv. Daca te straduiesti sa-ti controlezi fanteziile si comportamentele, apeleaza la un ajutor profesionist de sanatate mintala! Acest articol este redactat in scop informativ si nu inlocuieste consultatiile de specialitate si tratamentul medical.
Surse de informare:
- LMHC Dexter, G. (2022). What is Nymphomania? An overview of hypersexuality disorder. Medically Reviewed by MD Gans, S. https://www.verywellhealth.com/nymphomania-5209598
- LMHC Dexter, G. (2022). What is Hypersexuality Disorder? Hypersexuality Disorder, Compulsive Sexual Behavior, and Sex Addiction. Medically Reviewed by MD Gans, S. https://www.verywellhealth.com/hypersexuality-disorder-5205366
- Karila, L. et al. (2014). Sexual Addiction or Hypersexual Disorder: A Different Terms for the Same Problem? A Review of the Literature. Current Pharmaceutical Design. http://www.eurekaselect.com/article/55636
- Ohwovoriole, T. (2022) What is Hypersexuality? Medically Reviewed by LMFT Kwong, I. https://www.verywellmind.com/hypersexuality-definition-symptoms-treatment-5199535
- Derbyshire, K.L. & Grant, J. E. (2015). Compulsive sexual behavior: A review of the literature. Journal of Behavioral Addictions, vol 4, pp. 37-43. https://akjournals.com/view/journals/2006/4/2/article-p37.xml
- Kor, A., Fogel, Y., Reid, R.C. & Potenza, M.N. (2013). Should Hypersexual Disorder be Classified as an Addiction? Sex Addiction Compulsivity. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3836191/