Nutrigenetica ce este si ce trebuie sa stii despre ea

Ce este nutrigenetica?

Nutrigenetica este un domeniu de cercetare care studiaza modul in care genele noastre influenteaza raspunsurile organismului la alimentatie. Fiecare persoana are un set unic de gene care determina cum metabolizam diferite substante nutritive, cum ar fi proteinele, grasimile, carbohidratii, vitaminele si mineralele. In cadrul acestui domeniu, cercetatorii analizeaza variatiile genetice ale unei persoane si modul in care acestea pot afecta raspunsurile fiziologice la alimentatie. Nutrigenetica isi propune sa inteleaga cum anume diferitele tipuri de diete pot influenta sanatatea unui individ in functie de particularitatile genetice ale acestuia.

Un exemplu de astfel de variatie genetica este modul in care anumite persoane pot metaboliza mai lent sau mai rapid anumite alimente, ceea ce poate influenta riscurile lor de a dezvolta boli. De exemplu, persoanele care au o anumita variatie genetica pot fi mai predispuse la a dezvolta obezitate din cauza unui metabolism mai lent al grasimilor sau al carbohidratilor. In acest caz, o dieta personalizata, care sa tina cont de aceasta predispozitie genetica, ar putea ajuta la prevenirea aparitiei unor astfel de afectiuni.

Pe langa aceasta, nutrigenetica cerceteaza si modul in care alimentatia poate influenta expresia genelor, adica modul in care acestea sunt activate sau dezactivate in functie de factorii de mediu, inclusiv de obiceiurile alimentare. Aceasta ramura stiintifica adreseaza intrebari complexe despre legatura dintre genetica, metabolism si nutritie, cu scopul de a dezvolta recomandari personalizate pentru dieta unei persoane in functie de profilul sau genetic. [1]

Genele si raspunsul la alimentatie

Fiecare persoana are un set propriu de gene care influenteaza modul in care functioneaza organismul. In acest context, nutrigenetica studiaza cum anumite gene influenteaza procesele fiziologice esentiale, cum ar fi metabolismul, stocarea grasimilor, sinteza proteinelor si absorbtia nutrientilor. Astfel, anumite variante ale genelor pot influenta modul in care corpul proceseaza nutrientii din alimentatie. In acest fel, unele persoane pot avea o eficienta mai mare in metabolizarea carbohidratilor, in timp ce altele pot avea dificultati in procesarea acestora.

Un exemplu de variatie genetica legata de metabolismul nutrientilor este gena FTO, care a fost asociata cu riscul crescut de obezitate. Persoanele care au anumite variante ale acestei gene pot avea un apetit mai mare sau un metabolism mai lent, ceea ce le poate face mai predispuse la acumularea de grasimi. In acest caz, o dieta saraca in calorii sau care regleaza consumul de carbohidrati ar putea fi benefica pentru persoanele cu acest tip de variatie genetica.

In mod similar, genele care controleaza metabolismul grasimilor pot influenta riscul de a dezvolta boli cardiovasculare sau alte afectiuni asociate cu acumularea de grasimi. Unele persoane pot avea un risc mai mare de a dezvolta astfel de afectiuni, din cauza unui metabolism mai lent al grasimilor, ceea ce poate duce la stocarea excesiva a acestora in organism. In astfel de cazuri, o dieta bogata in acizi grasi esentiali, precum omega-3, poate ajuta la imbunatatirea profilului lipidic si la reducerea riscurilor asociate cu aceste boli. [1]

Nutrigenomica vs. Nutrigenetica

Este important sa facem distinctia intre doua concepte care sunt adesea confundate: nutrigenetica si nutrigenomica. Desi ambele domenii se ocupa cu studierea relatiei dintre genetica si alimentatie, exista o diferenta semnificativa intre ele. Nutrigenetica se concentreaza pe studiul modului in care variatiile genetice ale unei persoane influenteaza raspunsul organismului la alimentatie, in timp ce nutrigenomica studiaza modul in care alimentatia influenteaza expresia genelor. In timp ce nutrigenetica analizeaza cum unele persoane pot metaboliza diferit anumite alimente in functie de genele lor, nutrigenomica se axeaza pe modul in care dieta poate activa sau dezactiva anumite gene, influentand astfel procesele fiziologice si riscurile de imbolnavire.

Un exemplu de nutrigenomica este studiul modului in care o dieta bogata in fructe si legume poate activa gene care protejeaza impotriva inflamatiei, in timp ce o dieta bogata in grasimi saturate poate activa gene implicate in procesele inflamatorii. Aceasta relatie bidirectionala intre alimentatie si genele noastre este un subiect de mare interes in cercetarea actuala, iar intelegerea acestora ar putea duce la personalizarea alimentatiei si la prevenirea unor afectiuni cronice. [2] 

Testele genetice in nutrigenetica

Unul dintre aspectele cele mai interesante ale nutrigeneticii este posibilitatea de a utiliza testele genetice pentru a personaliza dieta unei persoane in functie de profilul sau genetic. Testele genetice pot analiza anumite variante genetice care influenteaza metabolismul, stocarea grasimilor, procesarea carbohidratilor si alte procese fiziologice. De exemplu, testele genetice pot oferi informatii despre predispozitia unei persoane pentru obezitate, diabet sau boli cardiovasculare, iar pe baza acestor informatii, se pot face recomandari alimentare personalizate.

Testele genetice pentru nutrigenetica sunt realizate pe baza unei probe de saliva sau sange, iar rezultatele pot oferi informatii detaliate despre variatiile genetice ale unei persoane. De exemplu, o persoana care are o predispozitie genetica pentru hipertensiune arteriala ar putea primi recomandari pentru o dieta saraca in sare si bogata in potasiu. In mod similar, testele genetice pot ajuta la identificarea persoanelor care sunt predispuse la carente de anumite vitamine sau minerale, iar acestia ar putea fi sfatuiti sa urmeze o dieta care sa includa alimente bogate in acele substante nutritive.

Cu toate acestea, este important de mentionat ca testele genetice nu sunt o solutie universala. Desi ele pot oferi informatii utile, dieta unei persoane nu depinde doar de genetica sa. Alti factori, cum ar fi stilul de viata, istoricul familial si mediul, joaca un rol semnificativ in sanatatea noastra. In plus, interpretarea rezultatelor testelor genetice poate fi complexa, iar recomandarile nutritionale trebuie facute de specialisti in domeniu, care pot tine cont de toti acesti factori. [1]

Nutrigenetica si prevenirea bolilor

Unul dintre cele mai mari avantaje ale nutrigeneticii este potentialul sau in prevenirea bolilor. In multe cazuri, predispozitiile genetice pot influenta riscul unei persoane de a dezvolta afectiuni cronice, cum ar fi diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare sau chiar anumite tipuri de cancer. Prin urmare, printr-o dieta personalizata, bazata pe profilul genetic al fiecarui individ, se pot reduce riscurile de a dezvolta aceste afectiuni.

De exemplu, persoanele cu o predispozitie genetica pentru diabetul de tip 2 pot beneficia de o dieta care sa regleze glicemia, iar persoanele cu risc crescut de boli cardiovasculare pot adopta un regim alimentar care sa sustina sanatatea inimii. In acest sens, nutrigenetica poate juca un rol important in reducerea prevalentei bolilor cronice la nivel global si in imbunatatirea sanatatii publice. [1]

Limitele si provocarile nutrigeneticii

Desi nutrigenetica promite multe beneficii, este important sa recunoastem si limitarile sale. In primul rand, acest domeniu este inca in stadiu de dezvoltare, iar cercetatorii nu au descoperit toate variantele genetice care pot influenta raspunsurile la alimentatie. De asemenea, nu toate rezultatele testelor genetice sunt clare sau universal acceptate, iar unele recomandari bazate pe genetica pot sa nu aiba aplicabilitate universala.

Un alt aspect important este ca, desi nutrigenetica poate oferi informatii valoroase, ea nu reprezinta singura solutie pentru o sanatate optima. Stilul de viata, exercitiile fizice, gestionarea stresului si alti factori joaca un rol semnificativ in prevenirea bolilor si mentinerea unei stari bune de sanatate. Nutrigenetica trebuie privita ca un instrument complementar in cadrul unui plan de sanatate cuprinzator. [1]

Nutrigenetica este un domeniu fascinant si in continua evolutie, care promite sa revoluționeze modul in care intelegem relatia dintre alimentatie si sanatate. Acesta ofera posibilitatea de a personaliza dietele in functie de profilul genetic al fiecarui individ, ajutand la prevenirea unor afectiuni cronice si imbunatatirea starii de sanatate. Insa, ca orice domeniu stiintific aflat in dezvoltare, nutrigenetica prezinta si provocari, iar aplicabilitatea sa universala nu este inca dovedita. Totusi, cu ajutorul cercetarii in continuare si al unei abordari echilibrate, nutrigenetica poate deveni un instrument important in prevenirea bolilor si imbunatatirea calitatii vietii.

Referinte: 

1. ScienceDirect, Nutrigenetics, https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/nutrigenetics, accesat 29.11.2024

2. National Institutes of Health, Nutrigenomics and Nutrigenetics, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3481686/, accesat 29.11.2024