Parafimoza: cauze, simptome, tratament
Parafimoza este o afectiune medicala urgenta care poate cauza disconfort si complicatii grave daca nu este tratata la timp. Apare cel mai frecvent la barbatii necircumcisi si poate fi declansata de factori precum igiena necorespunzatoare, inflamatiile locale sau anumite interventii medicale. Simptomele pot varia de la usoare la severe, iar in cazurile avansate pot duce la complicatii care necesita tratament chirurgical. Recunoasterea timpurie a acestei afectiuni si interventia medicala prompta sunt esentiale pentru prevenirea complicatiilor si mentinerea sanatatii.

Continutul articolului
Ce este parafimoza?
Parafimoza (1) este o afectiune urologica grava care apare atunci cand preputul retractat nu mai poate reveni in pozitia sa initiala pentru a acoperi glandul penian. Aceasta conditie poate duce la complicatii severe, inclusiv obstructia fluxului sanguin catre gland, ceea ce poate provoca necroza daca nu este tratata prompt.
Cauzele parafimozei
Exista mai multe cauze (2) care pot contribui la aparitia parafimozei, iar acestea pot fi clasificate in factori mecanici, infectiosi, inflamatori si iatrogeni.
Factori mecanici
- retractarea brusca sau fortata a preputului: poate aparea in timpul actului sexual, masturbarii sau al procedurilor medicale. Odata retractat, preputul poate ramane blocat in spatele glandului;
- traume sau leziuni: loviturile sau accidentele care afecteaza zona genitala pot contribui la edem si dificultatea revenirii preputului la pozitia normala;
- utilizarea cateterelor urinare: pacientii spitalizati sau cei care necesita sondaj vezical pe termen lung pot dezvolta parafimoza daca preputul este retractat si nu este readus la loc dupa procedura.
Factori infectiosi
- balanopostita: inflamatia combinata a glandului (balanita) si a preputului (postita), cauzata de infectii bacteriene sau fungice, poate duce la edem si la dificultatea de a readuce preputul la loc;
- igiena precara: lipsa unei igiene corespunzatoare favorizeaza acumularea de smegma si bacterii sub preput, ceea ce poate duce la infectii si inflamatii, crescand riscul de parafimoza.
Factori inflamatori si dermatologici
- reactii alergice: expunerea la substante iritante, cum ar fi sapunurile dure, gelurile de dus sau latexul din prezervative, poate provoca inflamatii si edem preputial;
- afectiuni dermatologice: boli precum lichenul scleros si atrofia cutanata pot afecta elasticitatea preputului, favorizand aparitia parafimozei.
Factori iatrogeni (cauzati de interventii medicale)
- efecte secundare ale interventiilor chirurgicale: operatiile in zona genitala, inclusiv circumcizia incompleta sau alte proceduri urologice, pot duce la edem si strangularea preputului;
- manipulare necorespunzatoare de catre personalul medical: daca preputul este retractat pentru o procedura (cum ar fi montarea unui cateter) si nu este readus la pozitia sa initiala, se poate instala parafimoza.
Alte cauze si factori de risc petru parafimoza
- diabetul zaharat: persoanele cu diabet au un risc crescut de infectii genitale, ceea ce poate duce la inflamatie si la parafimoza;
- varsta inaintata: la barbatii mai in varsta, pielea preputului isi pierde elasticitatea, ceea ce creste sansele de a ramane blocat in spatele glandului;
- imunodepresia: pacientii cu imunitate scazuta (de exemplu, cei cu HIV, cancer sau sub tratamente imunosupresoare) sunt mai predispusi la infectii care pot favoriza parafimoza.
Simptomele parafimozei
Simptomele parafimozei (1), (2) sunt usor de recunoscut si includ:
- inflamatie si edem – glandul penian devine umflat si decolorat din cauza intreruperii fluxului sanguin;
- durere intensa – pacientul resimte o durere severa la nivelul penisului;
- dificultate la urinare – in cazuri severe, parafimoza poate obstructiona fluxul de urina;
- decolorare a pielii – in formele avansate, glandul poate deveni albastrui sau violaceu, indicand o posibila necroza.
Parafimoza: diagnostic si investigatii
Parafimoza este o afectiune urologica grava care necesita diagnostic rapid si interventie imediata pentru a preveni complicatii precum ischemia sau necroza glandului penian (2). Diagnosticul se bazeaza in principal pe examinarea clinica, insa in anumite situatii pot fi necesare investigatii suplimentare pentru a identifica cauzele subiacente si a exclude alte afectiuni similare.
Diagnosticul clinic al parafimozei
Diagnosticul parafimozei este in primul rand clinic, bazat pe istoricul pacientului si examinarea fizica a organului genital. Urmatoarele semne si simptome sunt esentiale pentru stabilirea diagnosticului:
Istoricul medical
Medicul va adresa pacientului sau apartinatorilor o serie de intrebari pentru a intelege contextul aparitiei parafimozei. Printre aspectele relevante se numara:
- momentul aparitiei edemului si a dificultatii de a readuce preputul peste gland;
- orice interventii medicale recente, precum montarea unui cateter urinar;
- istoricul de fimoza sau infectii recurente ale preputului (balanopostita);
- traume recente in zona genitala;
- igiena locala si istoricul de afectiuni dermatologice sau sistemice (diabet, boli autoimune);
- prezenta unor simptome asociate precum durere severa, dificultati la urinare sau schimbari de culoare ale glandului.
Examinarea fizica
La examinarea organului genital, medicul va observa:
- preput retractat blocat in spatele glandului penian;
- edem (umflare) severa a preputului si a glandului;
- coloratia modificata a glandului penian: poate varia de la rosu inchis la violaceu sau chiar negru in cazuri avansate de ischemie;
- durere severa la palpare;
- strangulare preputiala, observabila ca un inel constrictiv in jurul bazei glandului;
- posibile leziuni secundare, cum ar fi ulceratii sau escoriatii cauzate de incercari nereusite de reducere a preputului.
Examinarea clinica este, in general, suficienta pentru stabilirea diagnosticului de parafimoza, insa in cazuri complicate pot fi necesare investigatii suplimentare.
Investigatii suplimentare
Desi diagnosticul parafimozei este clinic, anumite investigatii pot fi utile in cazurile complicate, cu risc crescut de infectie sau necroza. Aceste investigatii (1), (2) includ:
Analize de laborator
- hemoleucograma completa (HLG): poate evidentia un numar crescut de leucocite (leucocitoza) in cazul unei infectii secundare;
- proteina C reactiva (PCR) si VSH (viteza de sedimentare a hematiilor): aceste analize sunt markeri inflamatori care pot fi crescuti in infectii severe;
- glicemie si hemoglobina glicozilata (HbA1c): investigatii recomandate pentru pacientii suspecti de diabet zaharat, care reprezinta un factor de risc major pentru infectiile genitale;
- sumar de urina si urocultura: pentru a evalua o posibila infectie urinara asociata.
Ecografia Doppler peniana
Ecografia Doppler poate fi utilizata in cazurile severe pentru a evalua fluxul sanguin la nivelul glandului penian. Aceasta investigatie este indicata in special daca exista suspiciunea de ischemie sau necroza.
- flux sanguin normal: semn ca parafimoza nu a afectat grav circulatia;
- flux sanguin redus sau absent: indica ischemie sau necroza, situatie care necesita interventie chirurgicala urgenta.
Exudatul preputial
Daca se suspecteaza o infectie bacteriana sau fungica asociata, medicul poate recolta o proba din secretiile preputiale pentru analiza microbiologica. Aceasta analiza poate ajuta la identificarea agentului patogen si la alegerea tratamentului antibiotic sau antifungic adecvat.
Diagnosticul diferential
Exista cateva afectiuni care pot avea simptome similare cu parafimoza, iar medicul trebuie sa le excluda in timpul examinarii:
- fimoza severa: in acest caz, preputul nu poate fi retractat peste gland, dar nu apare strangularea acestuia;
- balanopostita acuta: poate provoca edem sever al preputului, dar nu determina inelul constrictiv caracteristic parafimozei;
- priapism ischemic: o afectiune caracterizata prin erectie prelungita si dureroasa, care poate afecta circulatia la nivelul penisului;
- edem penian secundar unei reactii alergice: diferentierea se face pe baza istoricului si a absentei inelului strangulator preputial.
Diagnosticul diferential (2) este esential pentru a exclude alte afectiuni cu simptome asemanatoare si pentru a institui tratamentul corespunzator, cat mai rapid.
Tratamentul parafimozei
Tratamentul parafimozei (3) trebuie efectuat de urgenta, pentru a preveni complicatiile severe. Optiunile terapeutice includ:
Tratament conservator (non-chirurgical)
In cazurile mai usoare, se pot incerca metode conservative pentru reducerea edemului si repozitionarea preputului:
- aplicarea ghetii – pentru a reduce inflamatia si a facilita reducerea manuala;
- compresie manuala – medicul poate incerca sa aplice presiune asupra glandului pentru a reduce edemul;
- lubrifierea si manipularea manuala – utilizarea unui lubrifiant poate ajuta la repozitionarea preputului;
- tehnica osmotica – aplicarea unei solutii saline hipertonice pentru a extrage lichidul din edem si a usura reducerea.
Tratament chirurgical
Daca metodele conservatoare nu functioneaza sau daca parafimoza este severa, se recomanda interventia chirurgicala:
- incizia dorsala a preputului – o mica incizie poate elibera presiunea si permite retractia preputului;
- circumcizia – in cazurile recurente sau severe, se poate recomanda indepartarea definitiva a preputului.
Complicatii posibile ale parafimozei
Daca parafimoza nu este tratata prompt, pot aparea complicatii grave (3), precum:
- necroza tisulara – lipsa fluxului sanguin poate duce la moartea tesuturilor;
- infectii severe – riscul de sepsis creste in caz de necroza netratata;
- disfunctii urinare – obstructia severa poate afecta eliminarea urinei.
Preventia parafimozei
Pentru a preveni parafimoza, este esential sa se adopte anumite masuri de precautie (2), (3):
- igiena corecta – spalarea regulata a zonei genitale si retractarea preputului pentru curatare;
- evitarea retractiei fortate a preputului – in special la copii sau la persoanele cu fimoza;
- repunerea preputului dupa interventii medicale – dupa cateterizare sau alte proceduri urologice;
- consult medical la primele semne de probleme – orice inflamatie sau dificultate in retractia preputului ar trebui evaluata de un specialist.
Parafimoza este o afectiune medicala care necesita atentie imediata. Recunoasterea rapida a simptomelor si initierea unui tratament adecvat sunt esentiale pentru prevenirea complicatiilor. Este importanta consultarea unui medic urolog, pentru evaluare si tratament, inclusiv prescrierea de suplimente alimentare pentru sistemul genito urinar. Prin adoptarea unor masuri preventive si prin tratamentul precoce, riscul de complicatii poate fi redus semnificativ, contribuind la mentinerea sanatatii genitale.
Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!
Bibliografie
- healthline.com „Paraphimosis: Causes, Symptoms, and Diagnosis” https://www.healthline.com/health/paraphimosis#complications (accesat la 02.03.2025);
- clevelandclinic.org „Paraphimosis: Causes, Symptoms, Diagnosis & Treatment” https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22244-paraphimosis (accesat la 02.03.2025);
- webmd.com „Paraphimosis: Symptoms and Treatment” https://www.webmd.com/men/paraphimosis-symptoms-treatment (accesat la 02.03.2025);