Sclerita: cauze, simptome, tratament

Ce este sclerita?

Sclerita este o afectiune inflamatorie rara, dar potential severa, care afecteaza sclera. Aceasta joaca un rol structural esential, oferind protectie si suport pentru ochi. Inflamatia sclerei poate avea diverse cauze, fiind frecvent asociata cu tulburari autoimune precum artrita reumatoida, lupusul eritematos sistemic sau granulomatoza cu poliangeita.

Sclerita poate fi clasificata in doua forme principale: sclerita anterioara, care afecteaza partea vizibila a sclerei si sclerita posterioara, mai rara si mai dificil de diagnosticat, care implica portiunea posterioara a globului ocular. 

Sclerita necesita diagnostic si tratament prompt pentru a preveni complicatii grave, cum ar fi perforatia sclerei sau pierderea vederii. In majoritatea cazurilor, managementul implica tratament antiinflamator si tratarea afectiunilor sistemice subiacente [1].

Cauzele frecvente ale scleritei

Sclerita este o afectiune inflamatorie oculara profunda, cu multiple cauze, dintre care cele mai frecvente sunt asociate cu boli autoimune sistemice, dar si cu alte afectiuni inflamatorii sau infectioase. Identificarea cauzei este esentiala pentru un management eficient.

Boli autoimune si inflamatorii

Aproximativ 50% dintre cazurile de sclerita sunt asociate cu boli autoimune. Printre cele mai frecvente se numara:

• Artrita reumatoida (AR): este una dintre cele mai comune cauze asociate, determinand o inflamatie sistemica care afecteaza si sclera.
• Lupus eritematos sistemic (LES): inflamatia vaselor mici din sclera poate aparea ca parte a acestei boli multisistemice.
• Granulomatoza cu poliangeita: aceasta vasculita necrotizanta afecteaza frecvent structurile oculare.
• Poliartrita nodulara: poate determina vasculita sclerala severa.
• Spondilita anchilozanta: este asociata cu episoade recurente de sclerita anterioara [2].

Infectii

Infectiile reprezinta o cauza mai putin frecventa, dar semnificativa, mai ales in zonele cu prevalenta ridicata a bolilor infectioase:

• Tuberculoza oculara: Mycobacterium tuberculosis poate afecta sclera in cazuri de diseminare hematogena.
• Herpes zoster oftalmic: poate cauza inflamatie oculara severa, inclusiv sclerita.
• Infectiile fungice sau bacteriene: apare mai ales dupa traume sau interventii chirurgicale oculare [3].

Factori traumatogeni si interventii chirurgicale

Trauma oculara penetranta sau interventiile chirurgicale oculare, cum ar fi chirurgia pentru cataracta sau glaucom, pot declansa inflamatia sclerala prin mecanisme directe sau autoimune [4].

Cauze idiopatice

Intr-un procent semnificativ de cazuri, cauza scleritei ramane necunoscuta, fiind diagnosticata ca sclerita idiopatica.

Neoplasme

Tumorile maligne sau metastazele oculare pot imita simptomele scleritei si trebuie excluse prin investigatii imagistice.

Investigarea cauzei subiacente prin anamneza detaliata, analize de laborator si imagistica este esentiala pentru un diagnostic corect si un tratament personalizat [5].

Simptomele caracteristice ale scleritei

Sclerita poate provoca simptome severe si poate afecta functia vizuala daca nu este tratata corespunzator. Simptomele scleritei variaza in functie de severitatea si tipul acesteia (anterioara sau posterioara) si pot include:

Durere oculara intensa

Unul dintre cele mai caracteristice simptome ale scleritei este durerea oculara profunda, care poate fi constanta si severa. Durerea este localizata in interiorul globului ocular sau in jurul acestuia si poate iradia catre fata, cap sau gat. Este intensificata de miscarile ochilor si poate persista pentru mai multe zile sau saptamani. Aceasta durere poate fi asociata cu sensibilitate la lumina (fotofobie) si disconfort general [6] [7].

Roseata oculara

Roseata oculara apare ca urmare a inflamatiei vaselor de sange ale sclerei (stratul exterior al globului ocular). In cazul scleritei anterioare, aceasta roseata poate fi localizata, avand un aspect mai pronuntat la nivelul sclerei, in special in jurul marginii corneene. Roseata este adesea persistenta si nu dispare cu administrarea de picaturi pentru ochi, spre deosebire de conjunctivita.

Reducerea acuitatii vizuale

Desi sclerita nu afecteaza direct retina sau nervul optic, inflamatia severa a sclerei poate conduce la scaderea acuitatii vizuale, mai ales in cazurile de sclerita posteriora. Aceasta pierdere de vedere poate fi graduala sau brusca si se poate asocia cu senzatia de vedere incetosata. In cazuri extreme, poate duce la tulburari vizuale permanente daca nu este tratata corect [3].

Sensibilitate la lumina (fotofobie)

Odata cu inflamatia sclerei si a altor structuri oculare, pacientul poate prezenta o sensibilitate crescuta la lumina puternica (fotofobie). Aceasta poate face ca pacientul sa se simta incomod in conditii de iluminare puternica si poate duce la reducerea activitatilor zilnice [2].

Lacrimare excesiva

Sclerita poate provoca iritatii la nivelul ochiului, iar ca reactie naturala, glandele lacrimale pot produce un exces de lacrimi. Lacrimarea constanta poate aparea ca un raspuns la inflamatie si poate contribui la disconfortul pacientului [1].

Scaderea mobilitatii oculare

In cazurile severe de sclerita, inflamatia poate afecta muschii extraoculari, care controleaza miscarile ochiului. Acest lucru poate duce la o miscare oculara restrictionata sau dureroasa, iar pacientul poate observa o dificultate in a misca globul ocular fara a experimenta durere.

Inflamatie suplimentara a altor structuri oculare

In sclerita severa, pot aparea complicatii suplimentare, cum ar fi uveita (inflamatia uveei), keratita (inflamatia corneei) sau edemul papilar (umflatura nervului optic). Aceste simptome pot duce la un disconfort crescut si la deteriorarea vederii [5].

Simptome sistemice

In cazurile in care sclerita este asociata cu o boala sistemica autoimuna (precum artrita reumatoida sau lupusul eritematos sistemic), pacientul poate prezenta simptome sistemice concomitente. Acestea includ oboseala, febra, dureri articulare si alte manifestari ale bolii subiacente [4].

Prezenta nodulilor scleral

In anumite forme de sclerita, cum ar fi sclerita nodulara, pacientul poate observa prezenta unor noduli duri la nivelul sclerei, care pot fi vizibili cu ajutorul unui examen oftalmologic detaliat.

Metodele de diagnosticare a scleritei

Diagnosticarea scleritei presupune o evaluare detaliata a simptomelor si efectuarea unor investigatii oftalmologice specifice. Aceasta este o afectiune grava, iar un diagnostic corect si rapid este esential pentru prevenirea complicatiilor, inclusiv a pierderii permanente a vederii. Iata principalele metode de diagnostic utilizate in sclerita:

Examinarea clinica oftalmologica detaliata

Diagnosticarea scleritei debuteaza cu realizarea unei examinari clinice amanuntite de catre un oftalmolog. In cadrul acestei evaluari, medicul va analiza istoricul medical al pacientului, simptomele raportate si va observa semnele fizice ale afectiunii. Roseata oculara, sensibilitatea la lumina, durerea intensa si lacrimarea excesiva sunt indicii importante in stabilirea diagnosticului de sclerita. Medicul va verifica si gradul de mobilitate al ochiului si daca exista o reactie dureroasa la miscarile oculare [6].

Examinarea cu lampa cu fanta (lampa de fanta)

Lampa cu fanta este un instrument oftalmologic esential in diagnosticarea scleritei. Acesta permite medicului sa observe structurile oculare sub un unghi de iluminare si sa evalueze detaliile sclerei, corneei si altor parti ale ochiului. In cazul scleritei, lampa cu fanta va arata semne de inflamatie a sclerei, precum roseata profunda sau edem localizat. De asemenea, este posibil sa fie vizibili si noduli scleral in anumite tipuri de sclerita, cum ar fi sclerita nodulara [4].

Examinarea fundului de ochi (oftalmoscopie)

Oftalmoscopia este o procedura esentiala care permite medicului sa inspecteze interiorul ochiului, in special retina si nervul optic. In cazurile de sclerita severa, inflamatia poate afecta structurile interne ale ochiului, provocand modificari vizibile la nivelul nervului optic sau al vaselor de sange retiniene. Aceasta metoda ajuta la identificarea complicatiilor asociate scleritei, cum ar fi uveita sau edemul papilar [7].

Examinarea cu tomografie in coerenta optica (OCT)

Tomografia in coerenta optica (OCT) este o metoda imagistica non-invaziva care ofera imagini detaliate ale structurilor oculare interne, inclusiv ale sclerei, corneei si retinei. OCT poate fi utilizata pentru a evalua gradul de inflamatie si pentru a depista modificarile microscopice care pot aparea in cazul scleritei. De asemenea, poate ajuta la identificarea altor afectiuni asociate, precum uveita sau keratita, care pot complica sclerita [8].

Testele de laborator

Pentru a confirma sclerita si a exclude alte afectiuni care ar putea prezenta simptome similare, pot fi necesare analize de laborator. Acestea pot include:

• Teste de sange: verificarea markerilor de inflamatie, cum ar fi proteina C reactiva (CRP) si viteza de sedimentare a globulelor rosii (VSH), poate ajuta la identificarea unui raspuns inflamator generalizat. In plus, analizele pot detecta anticorpi specifici pentru boli autoimune sau infectii sistemice care pot fi legate de sclerita, cum ar fi lupusul eritematos sistemic sau artrita reumatoida.
• Teste pentru infectii: daca sclerita este asociata cu o infectie (de exemplu, infectii virale, bacteriene sau fungice), medicul va recomanda analize suplimentare pentru a identifica agentul patogen implicat. Aceste teste pot include culturi microbiologice, teste serologice sau teste PCR (reactie in lant a polimerazei) pentru agentii patogeni specifici [4].

Biopsia sclerala (in cazuri rare)

Desi nu se efectueaza de rutina, biopsia sclerala poate fi recomandata in cazurile de sclerita refractara sau in situatiile in care diagnosticul este neclar. Biopsia implica prelevarea unui fragment de tesut scleral pentru a analiza la microscop structura celulara si a identifica semne de inflamatie. Aceasta poate ajuta la stabilirea unui diagnostic precis, mai ales in cazurile in care sclerita este asociata cu o boala autoimuna sau o infectie sistemica [3].

Evaluarea bolilor autoimune asociate

In cazul in care se suspecteaza ca sclerita este un simptom al unei boli autoimune, medicul va recomanda teste suplimentare pentru a evalua sistemul imunitar al pacientului. Acestea pot include teste pentru:

• Anticorpi antinucleari (ANA), care pot fi pozitivi in cazurile de lupus.
• Factorul reumatoid, care poate fi prezent in artrita reumatoida.
• Teste pentru sindromul Sjögren, care poate provoca inflamatie oculara. Aceste teste pot ajuta la identificarea bolii subiacente si la stabilirea unui plan de tratament adecvat [2].

Tratamentul pentru sclerita

Tratamentul pentru sclerita depinde de gravitatea si tipul afectiunii, dar si de factorii subiacenti, precum prezenta unor boli autoimune sau infectii sistemice. Scopul principal al tratamentului este de a reduce inflamatia, a preveni deteriorarea permanenta a structurilor oculare si a trata orice cauza subiacenta. Tratamentul poate include optiuni medicamentoase si proceduri chirurgicale, dupa caz.

Tratament medicamentos

In majoritatea cazurilor, sclerita poate fi gestionata eficient prin administrarea de medicamente antiinflamatoare si imunomodulatoare. Aceste tratamente pot include:

• AINS (Anti-inflamatoare nesteroidiene): sunt folosite pentru a reduce inflamatia si pentru a ameliora durerea asociata scleritei. Aceste medicamente pot fi administrate sub forma de tablete, dar si de picaturi oftalmice. AINS-urile sistemice sunt utilizate pentru cazurile usoare de sclerita.
• Corticosteroizi: steroizii sunt adesea utilizati in cazul scleritei mai severe sau rezistente la tratamentele cu AINS. Aceste medicamente au un efect mai puternic de reducere a inflamatiei si sunt utilizate pe cale orala, intravenoasa sau sub forma de picaturi oftalmice.
• Imunomodulatoare si medicamente biologice: daca sclerita este asociata cu o boala autoimuna (de exemplu, lupus eritematos sistemic, artrita reumatoida), medicamentele care influenteaza sistemul imunitar sunt folosite pentru a controla inflamatia. Tratamentul cu medicamente biologice este de obicei utilizat in cazurile in care terapia cu corticosteroizi nu are efect suficient.
• Medicamente antivirale sau antibiotice: in cazurile in care sclerita este cauzata de o infectie virala sau bacteriana, tratamentele antivirale sau antibiotice sunt utilizate. De exemplu, sclerita asociata cu infectiile herpetice poate necesita medicamente antivirale pentru a controla infectia [1].

Tratament chirurgical

In cazuri rare sau atunci cand tratamentele medicamentoase nu au succes, poate fi necesara interventia chirurgicala. Aceste proceduri sunt de obicei utilizate pentru a preveni complicatiile grave care pot duce la pierderea vederii sau deteriorarea permanenta a ochiului.

• Sclerotomia (incizie sclerala): se poate efectua o interventie chirurgicala pentru a reduce presiunea si inflamatia la nivelul sclerei. De obicei, aceasta procedura este indicata atunci cand inflamatia este rezistenta la tratamentele medicamentoase. Chirurgul va efectua o incizie mica in sclera pentru a elimina tesuturile inflamate sau pentru a reduce presiunea interna.
• Transplantul de cornee: in cazurile severe de sclerita, unde corneea este afectata semnificativ (de exemplu, edem corneal), poate fi necesar un transplant de cornee pentru a restabili vederea si a preveni pierderea completa a vederii [5].

Tratamentul bolilor sistemice asociate

Deoarece sclerita poate fi asociata cu boli autoimune sistemice (de exemplu, lupus sau artrita reumatoida), tratamentul vizeaza si controlul afectiunilor de baza care pot contribui la dezvoltarea scleritei. Aceasta include utilizarea de medicamente pentru tratarea bolii subiacente, cum ar fi:

• Antimalarice: folosite in tratamentul lupusului.
• Antireumatice: folosite in tratamentul artritei reumatoide.
• Medicamente biologice si inhibitori ai factorului de necroza tumorala (TNF): utilizati pentru bolile autoimune inflamatorii [4].

Tratament de sustinere si masuri adjuvante

In plus fata de tratamentele principale, pot fi utilizate si masuri de sustinere pentru a reduce simptomele si a sprijini procesul de recuperare:

• Picaturi oftalmice de lubrifiere: acestea ajuta la ameliorarea disconfortului ocular si protejeaza ochiul de uscaciune.
• Comprese reci: aplicarea de comprese reci pe zona afectata poate ajuta la reducerea durerii si inflamatiei.
• Controlul durerii: medicamentele pentru durere, cum ar fi analgezicele usoare sau opioidele (pentru cazurile severe), pot fi utilizate pentru a gestiona simptomele de durere intensa [6].

Monitorizarea si urmarirea pacientului

Tratamentul scleritei necesita o monitorizare regulata pentru a evalua eficienta terapiei si pentru a preveni recaderile. Pacientii care sufera de sclerita trebuie sa fie evaluati frecvent de catre oftalmologi, pentru a monitoriza progresia bolii si a ajusta tratamentele, daca este necesar. De asemenea, tratamentele care vizeaza bolile autoimune subiacente vor necesita un management pe termen lung si o monitorizare atenta pentru a preveni exacerbarea simptomelor scleritei.

Cum sa previi aparitia scleritei?

Prevenirea aparitiei scleritei este un obiectiv important in gestionarea bolii, avand in vedere ca sclerita poate fi asociata cu afectiuni autoimune sau infectioase care pot avea recidive. Desi nu exista metode specifice garantate pentru prevenirea scleritei, exista mai multe strategii si masuri care pot contribui la reducerea riscului de a dezvolta aceasta afectiune sau de a preveni recidivele.

Controlul bolilor autoimune

Sclerita este frecvent asociata cu boli autoimune, cum ar fi artrita reumatoida, lupusul eritematos sistemic si vasculita. Tratamentul adecvat si managementul continuu al acestor afectiuni poate ajuta la reducerea riscului de sclerita. Persoanele cu afectiuni autoimune trebuie sa urmeze tratamentele prescrise, sa isi monitorizeze starea de sanatate si sa programeze controale periodice la medicul specialist pentru a preveni agravarea bolii care ar putea favoriza aparitia scleritei [2].

Detectarea si tratarea infectiilor

Infectiile, cum ar fi cele virale (de exemplu, infectia cu herpes zoster) sau bacteriene, pot contribui la dezvoltarea scleritei. Prevenirea infectiilor prin vaccinare, igiena riguroasa si tratamente corespunzatoare pentru afectiunile infectioase pot ajuta la reducerea riscului de aparitie a acestei afectiuni. Este important sa urmezi recomandarile medicale pentru vaccinuri si sa te adresezi medicului la primele semne de infectie [4].

Consultatii regulate pentru persoanele cu risc

Persoanele care au un istoric medical de afectiuni autoimune sau boli inflamatorii sistemice trebuie sa efectueze consultatii periodice cu un specialist pentru monitorizarea starii de sanatate. Detectarea precoce a unor posibile semne de inflamare oculara sau de recidiva poate ajuta la interventia timpurie, prevenind astfel complicatiile grave, inclusiv sclerita [6].

Mentinerea unui stil de viata sanatos

Un stil de viata sanatos poate reduce riscul aparitiei multor afectiuni care contribuie la dezvoltarea scleritei, inclusiv bolile autoimune si infectiile. O alimentatie echilibrata, exercitii fizice regulate, evitarea stresului excesiv si somnul odihnitor pot imbunatati imunitatea generala si pot sprijini sanatatea ochilor [2].

Evitarea factorilor de risc

Persoanele care au o predispozitie genetica pentru boli autoimune trebuie sa fie foarte atente la semnele de inflamatie oculara si sa evite factorii de risc, cum ar fi fumatul sau expunerea la substante toxice, care pot agrava starea de sanatate generala si pot contribui la aparitia unor conditii ce favorizeaza sclerita.

Sclerita este o afectiune oculara grava care poate avea un impact semnificativ asupra sanatatii si calitatii vietii pacientului. Desi prevenirea completa a scleritei nu este intotdeauna posibila, gestionarea adecvata a afectiunilor autoimune, tratarea prompta a infectiilor si adoptarea unui stil de viata sanatos pot contribui la reducerea riscului de aparitie si recidiva a acestei boli. Monitorizarea atenta si consultatiile regulate cu un medic specialist sunt esentiale pentru identificarea precoce a simptomelor si interventia rapida, prevenind astfel complicatiile severe. 

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Surse: