Sindromul piriform: cauze, simptome, tratament

Acest muschi este important in miscarea partii inferioare a corpului, deoarece stabilizeaza articulatia soldului, ridica si roteste coapsa departe de corp. Acest lucru ne permite sa mergem, sa ne mutam greutatea de pe un picior pe altul si sa ne mentinem echilibrul. De asemenea, este folosit in sporturile care implica ridicarea si rotirea coapselor (in aproape toate miscarile soldurilor si ale picioarelor). Nervul sciatic este un nerv lung, care trece pe langa sau prin muschiul piriformis, coboara in partea din spate a piciorului si, in cele din urma, se ramifica in nervi mai mici care se termina la nivelul picioarelor. Comprimarea nervului poate fi cauzata de spasmul muschiului piriformis (2). In acest articol, iti spunem ce este sindromul piriform, care sunt cauzele aparitiei sale, cum sa identifici simptomele si cum se poate stabili diagnosticul. Mai mult, vei afla care sunt metodele de tratament si cum sa previi aparitia acestui sindrom. 

Definirea sindromului piriform

Sindromul piriform apare atunci cand muschiul piriformis comprima nervul sciatic, ceea ce duce la o inflamatie care poate provoca durere sau amorteala in fese si in partea din spate a piciorului. Se poate intampla pe o parte a corpului sau pe ambele parti. Muschiul piriform este un muschi plat si ingust, care porneste din partea inferioara a coloanei vertebrale si ajunge in partea superioara a coapselor. Muschiul piriformis se intinde pe fiecare parte a corpului si ajuta la aproape fiecare miscare a partii inferioare a corpului. Nervul sciatic trece cel mai frecvent pe sub piriformis. Nervul se deplaseaza de la maduva spinarii, prin fese, in jos pe partea din spate a fiecarui picior. Este cel mai lung si mai mare nerv din corp.

Cat de frecvent este sindromul piriformis?

Sindromul piriformis nu este foarte frecvent. Se crede ca sindromul piriformis cauzeaza aproximativ 0,3-6% din durerile lombare.

Care este diferenta dintre sindromul piriformis si sciatica?

Desi sindromul piriform si sciatica sunt uneori legate intre ele si ambele boli afecteaza nervul sciatic, ele sunt totusi diferite. O hernie de disc sau o stenoza vertebrala pot provoca sciatica. Simptomele tind sa afecteze partea inferioara a spatelui si se pot deplasa in jos prin fese si picior. Sindromul piriformis implica doar muschiul piriformis care apasa pe o zona a nervului sciatic din fese. Se poate simti foarte asemanator cu sciatica, dar intr-o zona mai specifica.

Cauzele aparitiei sindromului piriform

Orice apasare a muschiului piriform pe nervul sciatic poate provoca sindromul piriformis. Cele mai frecvente cauze ale sindromului piriformis sunt:

• inflamatie la nivelul piriformului sau al tesuturilor din jurul acestuia;
• spasme musculare;
• cicatrizare in muschi.

Aceste probleme pot rezulta din:

• urcarea scarilor, mersul pe jos sau alergarea fara muschi piriformi suficient de puternici;
• ranirea soldului sau a piciorului, cum ar fi o cadere sau un accident de masina;
• muschii incordati din cauza lipsei de activitate fizica;
• ridicarea necorespunzatoare a unui obiect si deteriorarea muschiului piriformis;
• neincalzirea inainte de activitatea fizica sau intinderea incorecta dupa aceea;
• exersarea excesiva sau efectuarea de miscari repetitive, cum ar fi alergarea pe distante lungi;
• statul pe scaun pentru perioade lungi de timp (de exemplu, persoanele care stau asezate mult timp la locul de munca).

Uneori, anatomia cauzeaza sindromul piriformis. Medicii numesc acest sindrom piriformis primar. De exemplu, o persoana se poate naste cu un nerv sciatic care are o traiectorie anormala. Sau o persoana se poate naste cu un muschi piriformis sau cu un nerv sciatic format in mod neobisnuit (2).

Simptomatologia sindromului piriform

Simptomele sindromului piriformis apar la nivelul fundului, soldului sau in partea superioara a piciorului. Oamenii descriu adesea senzatia ca fiind sub forma de:

• durere;
• arsura;
• amorteala;
• furnicaturi.

Simptomele se pot inrautati in timpul anumitor activitati, cum ar fi:

• statul pe scaun pentru perioade lungi de timp (sedentarism);
• mersul pe jos sau alergatul;
• urcatul scarilor (1).

Diagnosticarea sindromului piriform

Diagnosticarea sindromului piriformis poate fi dificila si adesea implica excluderea altor cauze. Pentru a stabili diagnosticul, medicul:

• intreaba despre simptomele si obiceiurile privind activitatea fizica;
• discuta istoricul medical al pacientului, inclusiv despre leziuni;
• va intinde, roti, presa si misca soldul, fundul si piciorul pentru a vedea ce doare si ce nu.

Nu exista teste specifice pentru sindromul piriformis. Dar medicul poate solicita teste pentru a identifica alte probleme care ar putea cauza simptomele. Aceste teste includ:

• ecografia;
• tomografie computerizata;
• RMN;
• electromiograma (EMG).

Tratamentul sindromului piriform

Tratamentul sindromului piriformis poate include:

• cateva zile de repaus;
• exercitii la domiciliu pentru a intinde sau intari piriformisul;
• medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS);
• masajul terapeutic, ca medicina complementara;
• medicamente care relaxeaza muschii;
• kinetoterapie pentru sindromul piriformis, care se concentreaza pe intinderea si intarirea piriformisului;
• injectii cu steroizi;
• injectii cu toxina botulinica.

Interventia chirurgicala pentru sindromul piriformis nu este, de obicei, recomandata decat daca toate celelalte terapii esueaza. Interventia chirurgicala pentru aceasta afectiune poate implica indepartarea tesutului cicatricial sau a altor surse de presiune asupra nervului sciatic (1).

Cum sa previi sindromul piriform: sfaturi practice

Pentru a preveni sindromul piriformis, inclusiv episoadele recurente (repetate), ia in considerare unele dintre urmatoarele strategii:

• fa exercitii fizice in mod regulat pentru a va mentine muschii sanatosi;
• concentreaza-te pe o postura buna, in special atunci cand stai jos, conduci sau stai in picioare;
• ridica lucrurile in mod corespunzator, indoind genunchii si ghemuindu-te, asigurandu-te ca mentii spatele drept. Tine obiectele aproape de corp si nu te rasuci in timp ce le ridici;
• fa exercitii de incalzire inainte de activitatea fizica si fa cateva intinderi dupa aceea;
• atunci cand trebuie sa stai jos pentru perioade lungi de timp, fa pauze pentru a sta in picioare, mergand sau intinzandu-te.

Cat timp dureaza sindromul piriformis?

Sindromul piriformis se rezolva rapid cu modificari ale stilului de viata si tratamente simple. Simptomele se amelioreaza adesea in cateva zile sau saptamani. Dar afectiunea tinde sa revina, in special la persoanele care nu respecta recomandarile medicului. Cazurile severe care nu sunt tratate corespunzator pot reduce foarte mult capacitatea unei persoane de a fi activa. Daca ai sindromul piriform, anumite ajustari te pot ajuta sa gestionezi simptomele atunci cand acestea apar:

• evita activitatile care declanseaza sindromul piriformis. De exemplu, daca afectiunea se manifesta atunci cand mergi pe bicicleta, gaseste o alta modalitate de a face exercitii fizice, cel putin pentru cateva zile;
• maseaza in profunzime tesutul soldurilor si al fesei;
• ridica-te de pe scaun in mod regulat. Stai in picioare, mergi si intinde-te. Acest lucru este deosebit de important pentru persoanele care stau asezate pentru a lucra;
• urmeaza tratamentul medicamentos asa cum a fost prescris de medic;
• incearca comprese reci sau caldura, in functie de ceea ce functioneaza pentru tine. Comprese cu gheata in zona de mai multe ori pe zi, timp de 15 minute, poate reduce umflarea. Caldura (cum ar fi un tampon de incalzire) poate slabi un muschi incordat;
• intinde muschiul piriformis si muschii din jur. De exemplu: intinde-te pe spate, apoi trage un genunchi spre piept. Tine-l timp de cinci pana la 30 de secunde, apoi fa acelasi lucru cu celalalt picior. Un alt exemplu: stai in picioare, balanseaza zona soldurilor si lasa capul si mainile sa cada spre podea. 

Cand ar trebui sa merg la medic pentru tratamentul piriformisului?

Daca ai sindromul piriform, mergi la medic daca experimentezi oricare dintre urmatoarele situatii:

• caderi frecvente din cauza durerii sau amortelii;
• durere care dureaza mai mult de cateva saptamani, mai ales daca ai urmat instructiunile si ai ajustat stilul de viata;
• probleme de control al intestinelor sau al vezicii urinare;
• durere brusca si severa in partea inferioara a spatelui sau a piciorului;
• slabiciune sau amorteala brusca in spate sau in picior;
• traumatisme sau leziuni la nivelul spatelui, soldului sau piciorului;
• dificultati in ridicarea piciorului de pe podea (1).

Sindromul piriform apare atunci cand muschiul piriformis apasa pe nervul sciatic. Afectiunea poate provoca durere, amorteala sau furnicaturi in fund, sold sau in partea superioara a piciorului. Majoritatea episoadelor dispar in cateva zile sau saptamani, cu odihna si tratamente simple. Dar mergi la medic daca o accidentare a dus la durere sau daca simptomele dureaza mai mult de cateva saptamani.

Important de retinut!
Informatiile din acest articol nu inlocuiesc consultatia din cabinetul medical. Nu ignora durerile din zona lombara, mai ales daca sunt recurente. Manifestarile unor probleme medicale difera de la pacient la pacient. Nu ezita sa mergi la medicul de familie, sau la medicul specialist pentru consult si tratament, ori de cate ori ai o problema de sanatate.

Articolul a fost realizat in baza informatiilor preluate din:

(1) Cleveland Clinic, „Piriformis Syndrome”: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/23495-piriformis-syndrome

(2) Web MD, „Piriformis syndrome”: https://www.webmd.com/pain-management/piriformis-syndrome-causes-symptoms-treatments