Tromboembolismul pulmonar: cauze, manifestari si opțiuni de tratament

Tromboembolismul pulmonar reprezinta o complicatie a trombozei venoase profunde. Parcurge acest articol pentru a afla prin ce se caracterizeaza aceasta afectiune, care sunt simptomele ce o pot semnala si in ce constau optiunile de tratament!

Ce este tromboembolismul pulmonar?

Tromboza venoasa profunda este o afectiune grava care, in unele cazuri, dezvolta complicatia numita „trombembolism pulmonar”. Acesta din urma implica obstructia unei artere pulmonare, fapt ce are loc printr-un tromb, cunoscut si ca „embol” (cheag de sange), care se formeaza in membrele inferioare si ajunge  sa se deplaseze pana intr-o artera pulmonara de dimensiuni mai mici, blocand-o si impiedicand irigarea cu sange a zonei respective.

De regula, cheagul de sange se dezvolta in venele de la nivelul coapselor, gambelor sau pelvisului si circula spre brate, iar in cazuri rare, si in alte zone ale corpului. Atunci cand cheagul se fragmenteaza, bucatile din el, cunoscute din punct de vedere medical drept „emboli”, si patrund in plamani, dezvolta o complicatie numita „embolism pulmonar” (embolie pulmonara) sau „tromboembolism pulmonar”.

Cauze si factori de risc

In cazul in care apare tromboembolia pulmonara, cauzele sunt reprezentate de migrarea unui cheag de sange in plamani sau de unele afectiuni, precum embolie cardiaca sau de tip cerebral, de exemplu, pe fondul unui accident vascular cerebral, care este o cauza comuna pentru aparitia trombilor la cap.

Factorii de risc sunt cei care conduc la traumatismul peretelui venei si care apar in cazul fracturilor, interventiilor chirurgicale majore (mai ales la abdomen, la sold si la genunchi), leziunilor musculare in faza severa. Lezarea peretelui venei mai poate aparea si in alte situatii:

• Ca o consecinta a unui nivel ridicat de estrogen (tratament de substitutie hormonala, administrarea contraceptivelor (anticonceptionalelor) orale, sarcina si intervalul de pana la trei luni dupa ce a avut loc nasterea);
• Dupa ce s-au dezvoltat unele boli in faza cronica: insuficienta cardiaca, boala arteriala coronariana, boala inflamatorie intestinala (de exemplu, boala Crohn, colita ulcerativa), cancer sau chimioterapie;
• Atunci cand fluxul sangvin de la nivelul venelor este incetinit, de pilda, cand persoana se afla in repaus la pat si se recupereaza in urma unei afectiuni sau dupa ce a suferit o operatie, cand un picior se afla in ghips, cand se sta picior peste picior mult timp, daca are loc paralizia;
• Daca in istoricul familial exista cazuri de tromboembolism pulmonar sau accident vascular cerebral.

Alti factori de risc posibili: varsta este de peste 60 de ani, montarea unui cateter central, prezenta obezitatii, tulburari ereditare ce privesc coagularea sangelui, viciile (fumatul, consumul de alcool).

Simptome

In ceea ce priveste tromboembolismul pulmonar (TEP), simptomele pot fi asemanatoare sau identice cu cele ale altor afectiuni, motiv pentru care este dificil de identificat. 

Iata care sunt simptomele si manifestarile comune ce pot semnala un tromboembolismul pulmonar:

• dispnee (dificultati de respiratie);
• prezenta tusei;
• manifestarea hemoptizie (tuse insotita de sange);
• junghi la nivelul toracelui;
• tahipnee (un mod de a respira superficial si rapid);
• instalarea febrei;
• cianoza;
• diaforeza;
• sincopa (tulburari ale starii de constienta);
• tahicardie (accelerarea batailor inimii).

Pe langa acestea, pot exista si simptome asociate cu membrul superior sau inferior de la care a migrat trombul: durere la nivelul gambei sau al bratului, tumefiere locala, schimbarea nuantei pielii (aceasta devine rosiatica, pala sau vinetie). De asemenea, pacientul s-ar putea confrunta si cu transpiratii abundente si anxietate.

Important de retinut! Daca te confrunti cu oricare dintre simptomele prezentate anterior, consulta cat mai rapid un medic! In cazul in care banuiesti ca te-ai putea confrunta cu tromboembolismul pulmonar, deplaseaza-te la Urgente!

Complicatii

Tromboembolia pulmonara este, in sine, o complicatie a trombozei venoase profunde si, netratata, pune viata in pericol. Daca identifici simptome de tromboza pulmonara, in special dificultate de respiratie ce se manifesta brusc ori respiratie accelerata, durere la nivelul toracelui atunci cand tragi aer in piept sau cand au loc episoade de tuse, cand exista senzatii de ameteala, lesin, tuse cu sange, puls accelerat, trebuie sunat la serviciul de urgenta 112.

In cazul in care cheagul de sange este de mici dimensiuni, in urma tratamentului adecvat, starea pacientului se poate ameliora. In acest caz, complicatiile care ar putea aparea sunt reprezentate de leziuni ale plamanilor. Daca insa cheagul este de proportii, artera ar putea fi obturata complet, iar pacientul risca sa isi piarda viata atunci cand nu beneficiaza de un tratament specializat aplicat de urgenta.

Alte posibile complicatii ale tromboembolismului pulmonar:

• Sindromul postflebitic, cunoscut si ca „sindrom posttrombotic”. Acesta presupune durere si umflare a peretelui si valvelor venei care a fost afectata, pielea poate deveni rosiatica sau maronie in unele zone, iar in unele situatii extreme pot aparea ulceratii, adica rani. Rar, aceasta complicatie poate duce la invaliditate;
• Complicatii care se pot ivi in urma tratamentului - in unele cazuri, medicatia pe baza de anticoagulante poate duce la sangerare (hemoragie). Este important ca medicul sa monitorizeze cazul si sa recomande o analiza specifica de sange.

Cum se stabileste diagnosticul de tromboembolism pulmonar?

Diagnosticul de tromboembolism pulmonar se stabileste in baza unor investigatii, care se efectueaza pentru a confirma sau a exclude ca este vorba despre cheag de sange venos. Astfel, medicul poate solicita teste precum:

• Ecografie Doppler. Acesta reprezinta un test imagistic standard cu sensibilitate crescuta, in urma caruia un specialist poate observa modificari ce au caracter subtil. In unele cazuri, se poate recomanda repetarea acestuia, pentru a monitoriza daca apare sau nu un nou cheag;
• Venografia cu o substanta folosita pentru contrast. Prin aceasta se intelege tot o investigatie de tip imagistic, ce utilizeaza raze X. Este o investigatie la care se recurge rar, deoarece este invaziva;
• D-dimeri. In urma analizei de sange care testeaza concentratia de D-dimeri, medicul poate constata daca este sau nu vorba despre tromboza venoasa profunda ori daca persoana in cauza sufera de tromboembolism pulmonar. 
• Angio-RM venos. Este imagistica pe baza de rezonanta magnetica se recomanda cu precadere in cazul in care exista suspiciunea de tromboza venoasa localizata la pelvis.

In general, diagnosticul de tromboembolism pulmonar este stabilit dupa ce pacientul a ajuns la serviciul medical de urgenta, in urma examenului clinic si a investigatiilor. Dintre toate testele, cel prin care se evaluaza nivelul D-dimerilor este cel mai important.

Optiuni de tratament

Exista doua abordari de tratament pentru tromboembolismul pulmonar: pe cale chirurgicala si pe cea non-chirurgicala. In functie de cat de grava este situatia, bolnavul poate fi internat in spital pe durata a cateva zile. 

Prin intermediul tratamentului, medicul intentioneaza sa stopeze dezvoltarea in volum a cheagului de sange, sa previna ruperea acestuia (ceea ce ar duce la embolie pulmonara) si sa previna aparitia unui nou cheag.

Tratament pe cale non-chirurgicala

Acesta implica administrarea de medicamente ce au rol anticoagulant, in cazul tuturor pacientilor de tromboembolism pulmonar. Medicul ajusteaza schema de anticoagulante in functie de necesitatile fiecarui pacient. In cazurile severe in care trombul este de mari dimensiuni, se administreaza trombolitice.

Tratament chirurgical

Daca abordarea medicamentoasa s-a dovedit a fi ineficienta sau cazul este grav, medicul considera ca este indicat sa intervina chirurgical. In principiu, se pot face:

• inserarea unui filtru de vena cava, cu un caracter permanent;
• tratament endovascular;
• trombectomie sau embolectomie, in situatii rare.

Masuri de prevenire

Tromboembolismul pulmonar poate fi prevenit, desi diagnosticarea acestuia se face dificil. Exista insa unele masuri de prevenire care te pot ajuta. De exemplu, in situatia in care esti nevoit sa parcurgi distante mari la volan sau in masina, fa pauze la fiecare ora si mergi cativa pasi pe langa masina. 

In cazul in care calatoresti cu avionul, iar zborul dureaza mai multe ore, incearca sa faci cativa pasi pe culoarul dintre scaune la fiecare una sau doua ore sau sa misti calcaiele si degetele de la picioare, contracta si relaxeaza muschii de la nivelul gambelor. In plus, poarta sosete confortabile, care nu te strang.

Iata ce poti face pentru a reduce riscul de a dezvolta aceasta afectiune:

• Fa exercitii fizice! Discuta cu un medic pentru a stabili gradul de dificultate si durata care se pliaza cel mai bine pe necesitatile tale;
• Evita sa stai fara sa te misti mai mult de o ora sau doua. Cu toate ca simti nevoia sa ramai nemiscat, de pilda, in urma unei operatii, atunci cand medicul iti permite sa faci miscare, urmeaza recomandarile acestuia;
• Purtarea unor ciorapi medicali cu proprietate elastica reprezinta o metoda ce poate fi utila in prevenirea formarii altor cheaguri. In plus, scad nivelul durerii si volumul edemului.
• Daca obisnuiesti sa stai cu picioarele incrucisate timp indelungat, incearca sa te desprinzi de acest obicei;
• Evita consumul de alcool si fumatul.

Daca observi ca ai simptome care pot indica tromboembolismul pulmonar, mergi de urgenta la un consult de specialitate! In urma unei evaluari complete, medicul poate stabili corect diagnosticul si tratamentul personalizat. De asemenea, iti poate face si recomandari pliate pe situatia ta, pentru a contribui la o recuperare mai rapida.

Pentru realizarea acestui articol s-au utilizat informatii din urmatoarele surse:

1. Delgado, Amanda. “Deep Vein Thrombosis (DVT): Symptoms, Causes, and More.” Healthline, Healthline Media, 4 Nov. 2021, www.healthline.com/health/deep-venous-thrombosis, accesat la data de 22 sept. 2022;

2. “What Is Venous Thromboembolism?” Centers for Disease Control and Prevention, Centers for Disease Control and Prevention, 9 June 2022, www.cdc.gov/ncbddd/dvt/facts.html#:~:text=Venous%20thromboembolism%20(VTE)%2C%20a,can%20cause%20disability%20and%20death, accesat la data de 22 sept. 2022.