Candida glabrata: cauze, simptome, tratament

Candida este un gen de miceti care traiesc, in mod natural, pe suprafata pielii. Specii din genul candida se gasesc, in cantitati mici, si in cavitatea orala, si in intestine. La indivizii sanatosi, Candida nu determina nici un fel de probleme, dar in unele cazuri poate deveni simptomatica. In acest articol poti citi mai multe despre infectia cu Candida glabrata, despre modurile de manifestare si optiunile de tratament.

Ce este Candida glabrata?

Candida glabrata face parte din flora epifita a organismului uman. Ea este prezenta la nivelul tractului intestinal, la nivelul cavitatii orale si in zona genitala. La persoanele sanatoase, echilibrul natural al organismului tine sub control populatia de C. glabrata, dar la persoanele cu diverse grade de imunosupresie, ea poate crea probleme. Infectii cu acest microorganism se observa cel mai adesea la:

• persoanele infectate cu virusul HIV;
• persoanele aflate in tratament impotriva cancerului;
• persoanele care au primit recent un transplant de organ [1].

Una dintre cele mai mari provocari ale infectiei cu specia Candida glabrata este faptul ca aceasta specie are rezistenta crescuta la multe dintre antifungicele uzuale, ceea ce inseamna ca tratamentul este dificil de realizat [2].

Ce tipuri de infecții poate determina C. glabrata?

C. albicans este cea mai frecventa cauza a infectiilor candidozice, dar specia inrudita, C. glabrata, este si ea responsabila pentru o gama bogata de probleme, putand determina:

• infectii urinare;
• infectii ale organelor genitale;
• infectii orale;
• infectii generalizate, in cazul in care ciuperca patrunde in torentul sangvin [3].

Infectia urinara cu C. glabrata

Speciile de Candida sunt cea mai frecventa cauza a infectiilor urinare fungice. Cel mai adesea, ele sunt localizate la nivelul tractului urinar inferior, afectand uretra si vezica urinara. La pacientii cu imunosupresie marcata, infectia se poate extinde la nivel renal [6].

De multe ori, infectia urinara fungica este asimptomatica. Atunci cand apar simptome, ele sunt reprezentate de:

• senzatie de arsura sau de durere la urinare;
• nevoia de a urina frecvent;
• aparitia de sange in urina;
• durere pelvina sau abdominala [4].

Tratamentul infectiilor urinare fungice le este recomandat doar pacientilor care manifesta simptome. El se realizeaza cu ajutorul medicamentelor antifungice pe baza de fluconazol sau amfotericina B. Suplimentele alimentare pentru sustinerea sanatatii tractului  urinar sunt, de asemenea, importante [5].

Infectia genitala cu C. glabrata

Infectiile fungice ale zonei genitale sunt relativ frecvente si pot afecta vulva, vaginul, penisul si zona perianala. Din nefericire, infectiile cu aceasta specie sunt mai dificil de tratat si mai susceptibile a declansa complicatii decat infectia cu Candida albicans [1].

La indivizii sanatosi, populatia de Candida din zona genitala este tinuta sub control de speciile de Lactobacillus. Dacă procentul de lactobacili este afectat, cum se intampla, de exemplu,  in cazul unui tratament cu antibiotice, speciile de Candida din zona pot prolifera, determinand aparitia unei infectii. Este motivul pentru care medicii insista atat de mult in favoarea administrarii de probiotice [3].

Candidoza genitala poate aparea si dupa activitate sexuala oral - genitala, la anumite persoane. 

Simptomele infectiei genitale cu C. glabrata includ:

• senzatie de arsura in timpul sexului sau al urinarii;
• o iritatie locala la nivelul pielii;
• un depozit albicios in pliurile cutanate ale preputului;
• secretie vaginala anormala, apoasa sau densa si albicioasa;
• prurit intens in zona genitala [2].

Tratamentul impotriva candidozei genitale se realizeaza cu produse antifungice topice sub forma de creme, pudre, ovule sau supozitoare. Uneori, medicul poate considera necesara administrarea unui tratament antifungic pe cale generala [5]. 

Respectarea stricta a recomandarilor legate de tratament este foarte importanta pentru prevenirea dezvoltarii fenomenelor de rezistenta, cu atat mai mult cu cat C. glabrata are, deja, caracteristici de rezistenta marcata la antimicotice.

Infectia orala cu C. glabrata

Desi speciile din genul Candida fac parte din flora normala a cavitatii orale, ele pot determina infectii mai mult sau mai putin severe in cazul in care se inmultesc necontrolat.

Este posibil ca infectia sa nu se limiteze doar la interiorul cavitatii bucale, ci sa se extinda in zona amigdalelor. In cazuri severe, ciuperca poate invada intregul esofag [2].

Simptomele candidozei bucale includ:

• senzatie de durere sau de arsura la nivelul gurii;
• dificultati de inghitire;
• dificultati in timpul mancatului;
• pierderea gustului;
• roseata in interiorul gurii sau la comisurile buzelor;
• aparitia unor depozite albicioase, cremoase, in interiorul cavitatii bucale sau pe limba, care pot sangera la atingere [4].

In absenta unui tratament adecvat, candidoza orala poate declansa o infectie fungica sistemica, mai ales la persoanele cu un sistem imunitar slabit [6].

Tratamentul candidozei orale se realizeaza cu ajutorul antifungicelor sistemice, dar se pot folosi si solutii cu aplicare locala pe baza de nistatina sau clotrimazol. Spalaturile cu apa cu bicarbonat sunt foarte eficiente pentru schimbarea pH-ului local si crearea unui mediu nefavorabil pentru inmultirea ciupercii [3]. 

Factori de risc pentru infectia cu C. glabrata

Toata lumea este susceptibila la infectii candidozice, dar exista anumite categorii de persoane care au un risc crescut de a dezvolta o infectie cu aceasta specie:

• persoanele care sunt sau au fost de curand sub tratament cu antibiotice;
• persoanele cu diabet care nu isi controleaza adecvat glicemia;
• persoanele care au diverse dispozitive medicale interne, de tipul unui cateter;
• persoanele care poarta proteze dentare;
• persoanele cu sistem imunitar slabit, cum sunt cele care sufera de infectia cu virusul HIV, care primesc tratament impotriva cancerului sau pentru tolerarea unui transplant [2]. 

Diferențe între Candida glabrata si Candida albicans

Există numeroase diferente intre cele doua specii, chiar daca apartin aceluiasi gen:

• C. glabrata are o rezistenta mai mare la unele antimicotice obisnuite, de tipul fluconazolului;
• C. glabrata este incapabila de a forma hifele caracteristice ciupercilor. Hifele sunt structuri lungi, ramificate, produse de numeroase specii de fungi;
• C. glabrata are abilitatea de a creste si de a se inmulti si dupa ce a fost inglobata de unele dintre cele mai active celule ale sistemului imunitar, denumite macrofage [1]. 

Infectiile cu C. glabrata sunt, adeseori, dobandite in spital, mai ales la persoanele aflate sub tratament cu fluconazol, un antimicotic fata de care specia are o rezistenta sporita. C. glabrata poate determina acelasi tip de infectii fungice ca restul speciilor de Candida, Iar frecventa lor a crescut in ultima perioada, desi majoritar la persoanele cu probleme ale sistemului imunitar. 

Acesta este un articol strict informativ. Daca consideri ca ai putea fi infectat cu aceasta bacterie, dreseaza-te unui cadru medical si urmeaza indicatiile acestuia!

Bibliografie:

1. “Candida Glabrata Infections, Symptoms, Treatment & Who Is at Risk.” Healthline, 5 Feb. 2019, www.healthline.com/health/candida-glabrata, accesat la 12.01.2023;
2. “Candidiasis - an Overview | ScienceDirect Topics.” www.sciencedirect.com, www.sciencedirect.com/topics/agricultural-and-biological-sciences/candidiasis, accesat la 12.01.2023;
3. CDC. “Candidiasis.” Centres for Disease Control and Prevention, 2019, www.cdc.gov/fungal/diseases/candidiasis/index.html, accesat la 12.01.2023;
4. Fidel, Paul L., et al. “Candida Glabrata: Review of Epidemiology, Pathogenesis, and Clinical Disease with Comparison to C. Albicans.” Clinical Microbiology Reviews, vol. 12, no. 1, 1 Jan. 1999, pp. 80–96, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC88907/, accesat la 12.01.2023;
5. Rolston, Kenneth V. I., and Gerald P. Bodey. “Fungal Infections.” Holland-Frei Cancer Medicine. 6th Edition, 2003, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK13518/, accesat la 12.01.2023;
6. Sardi, J. C. O., et al. “Candida Species: Current Epidemiology, Pathogenicity, Biofilm Formation, Natural Antifungal Products and New Therapeutic Options.” Journal of Medical Microbiology, vol. 62, no. 1, 1 Jan. 2013, pp. 10–24, 10.1099/jmm.0.045054-0, accesat la 12.01.2023.