Placa de aterom: ce este, efecte asupra organismului

Definirea placii de aterom

Placa de aterom este o substanta grasa care se acumuleaza in artere, pe masura inaintarii in varsta. Ateromul mai este cunoscut sub numele de placa aterosclerotica sau, mai simplu, placa, si se refera la substanta grasa care captuseste peretii arterelor. Aceasta se acumuleaza de-a lungul mucoasei interioare a arterelor si intrerupe fluxul sanguin. Placa aterosclerotica este periculoasa pentru ca:

• ocupa treptat mai mult spatiu in interiorul arterei, lasand astfel mai putin spatiu pentru ca sangele sa circule.
• se poate rupe si poate provoca formarea unui cheag de sange. Cheagul poate bloca circulatia sangelui in acel loc. 
• poate duce la complicatii precum un atac de cord sau un accident vascular cerebral. 

Ateromul aortic se refera la aceasta placa acumulata in aorta (ateroscleroza aortei). Aorta este cea mai mare artera din corp, se extinde in sus de la inima si apoi se curbeaza in jos, prin piept si abdomen. Acumularea de placa in aorta creste riscul de multe afectiuni, inclusiv:

• anevrism aortic;
• atac de cord;
• accident vascular cerebral.

Trebuie retinut ca ateromul nu este o tumoare, ci doar o substanta care se acumuleaza in artere si care poate fi periculoasa. Ateromul este legat de vasele de sange si de sanatatea inimii (3).

Din ce este alcatuita placa de aterom?

Placa de aterom este alcatuita din mai multe substante care circula prin sange:

• celule sanguine;
• calciu (este o substanta care intareste ateromul);
• colesterol si alte grasimi (lipide);
• celule inflamatorii;
• proteine.

Cum se formeaza un aterom?

Un aterom este asadar un depozit de lipide care se acumuleaza in interiorul arterelor. Placa se formeaza ori de cate ori mucoasa interioara (endoteliul) a peretilor arterelor se deterioreaza. Un aterom se dezvolta in timp. Celulele spumoase se mai numesc si macrofage si sunt un tip de celula care contine colesterol (lipide). Aceste celule se localizeaza la depozitele de grasime de pe peretii arterelor, unde absorb colesterolul. Aceste celule produc diverse substante implicate in cresterea ateromului. Atunci cand o celula spumoasa moare, aceasta favorizeaza inflamarea peretelui arterial si contribuie si mai mult la aparitia bolilor cardiovasculare.

Pe masura ce dimensiunea placii creste, ocupa treptat mai mult spatiu in interiorul arterei, lasand mai putin loc pentru ca sangele sa circule. In functie de locul in care se afla ateromul, acest lucru poate duce la boala coronariana (de exemplu, angina pectorala sau atac de cord), boala arteriala periferica sau accident vascular cerebral. De asemenea, un aterom se poate rupe si poate provoca formarea unui cheag de sange. Cheagul poate bloca circulatia sangelui in acel loc, sau se poate deplasa in fluxul sanguin catre un alt loc si poate bloca circulatia sangelui acolo (1).

Aterom vs. ateroscleroza

O artera este un vas de sange flexibil, care transporta sangele bogat in oxigen de la inima catre alte tesuturi si organe ale corpului. Are o captuseala interioara neteda (numita endoteliu), permitand un flux de sange fara obstacole. Cu toate acestea, ateromul, sau acumularile de placi, pot obstructiona acest flux de sange. Ateroscleroza este afectiunea cauzata de aterom. Este marcata de artere ingustate si intarite de placi. Ateroscleroza poate duce la dezvoltarea de boli cardiovasculare, una dintre primele cauze de deces din lume (2).

Asadar,

• ateromul este o acumulare de lipide, adica grasimi, care se formeaza in peretele arterelor. Aceste depuneri pot creste in timp, formand o placa de aterom care poate bloca fluxul sanguin.
• ateroscleroza este un proces generalizat de ingrosare si rigidizare a arterelor. Aceasta este cauzata de multiple factori, inclusiv ateromul, dar si de inflamatie, hipertensiune arteriala si diabet. 

Cauzele formarii ateromului

Placa de aterom poate aparea in orice artera, dar este mai periculos daca apare in arterele medii spre mari ale inimii, bratelor, picioarelor, creierului, pelvisului si rinichilor. Ea nu se formeaza brusc dupa o masa nesanatoasa, ci se acumuleaza de-a lungul mai multor ani. Factorii care provoaca leziuni la nivelul peretilor arterelor includ:

• tensiunea arteriala ridicata (hipertensiune arteriala);
• diabetul;
• obezitatea;
• colesterolul ridicat;
• fumatul;
• boli inflamatorii (lupus, artrita reumatoida);
• varsta;
• sexul (barbatii si femeile aflate in postmenopauza prezinta un risc mai mare).

Simptomele placii de aterom

Ateromul se poate forma in mod constant, pe parcursul mai multor ani. Cei mai multi oameni nici nu stiu ca au asa ceva pana cand placa se ingroasa atat de mult incat restrictioneaza fluxul sanguin sau pana cand artera este complet obstructionata. Simptomele variaza in functie de arterele care sunt afectate si de cat de mult blocheaza ateromul fluxul sanguin.

Simptome cardiovasculare

Atunci cand o artera care alimenteaza inima cu sange este afectata de aterom, este posibil ca pacientul sa aiba simptome de atac de cord sau de boala cardiaca:

• dureri in piept;
• slabiciune;
• oboseala;
• transpiratie;
• dureri de maxilar, abdominale si/sau de brat.

Dureri cerebrale/carotide

Atunci cand arterele din gat care alimenteaza creierul cu sange sunt restrictionate sau blocate, pacientul poate suferi un accident vascular cerebral sau un atac ischemic tranzitoriu (AIT). Un AIT este un fel de „mini” accident vascular cerebral, cu efecte neurologice trecatoare. Simptomele ambelor includ:

• pierderea vederii la un ochi;
• dificultati de vorbire;
• slabiciune sau paralizie pe o parte a corpului;
• dureri de cap bruste si severe;
• ameteli sau pierderea echilibrului;

Artere periferice

Aceste artere transporta sangele catre brate si picioare, dar picioarele par a fi cele mai predispuse la placi de aterom periculoase. Simptomele pot include:

• crampe, de obicei la nivelul gambei;
• arsuri sau dureri in picioare si in degetele de la picioare, de obicei in repaus;
• rani la degete si picioare care nu se vindeca;
• picioare care sunt reci la atingere; 
• piele rosie sau care isi schimba culoarea (2).

Exista mai multi factori de risc care contribuie la formarea placilor de aterom:

• predispozitia genetica: exista anumite gene care pot contribui la nivelul ridicat de colesterol in sange, ceea ce poate duce la depunerea acestuia pe peretii arterelor si formarea de aterom.
• alimentatia nesanatoasa: consumul de alimente bogate in grasimi saturate, colesterol si grasimi trans poate creste nivelul de colesterol rau (LDL) in sange, favorizand astfel formarea de placi de aterom.
• stilul de viata sedentar: poate contribui la cresterea nivelului de colesterol rau si la scaderea celui bun, favorizand astfel formarea de placi de aterom.
• fumatul: afecteaza peretii arterelor, facandu-i mai susceptibili la depunerea colesterolului si la formarea placilor de aterom. De asemenea, fumatul poate reduce nivelul de colesterol bun si poate creste presiunea arteriala. 

Diagnosticarea placii de aterom

Medicul poate diagnostica placa de aterom si ateroscleroza pe care o provoaca in mai multe moduri:

• ecografie Doppler: undele sonore de inalta frecventa ricoseaza in inima si artere. Acest lucru arata modul in care circula sangele si daca exista blocaje.
• ecocardiograma: se aseamana cu o ecografie a inimii, poate oferi, de asemenea, o imagine a modului in care circula sangele.
• tomografie computerizata(CT): poate arata ingustarea arterelor.
• angiografia: ofera o imagine a venelor cu ajutorul colorantilor si al razelor X (2). 

Importanta diagnosticarii timpurii a placii de aterom nu poate fi subestimata. Ateromul nediagnosticat sau netratat poate duce la complicatii grave, cum ar fi atacul de cord sau accidentul vascular cerebral. 

Tratamente pentru reducerea sau eliminarea placii de aterom

Tratarea factorilor de risc necontrolati este primul pas pentru a stopa daunele provocate de aterom. Acest lucru poate insemna administrarea de:

• medicamente (de obicei statine) pentru a reduce colesterolul;
• antihipertensive pentru a reduce tensiunea arteriala;
• medicamente pentru controlul glucozei pentru a trata diabetul.

Daca blocajul arterei este sever, medicul poate recomanda o interventie chirurgicala pentru a le elimina. Metodele includ:

• angioplastia: presupune largirea unei artere ingustate cu un balon infiletat pe un cateter (se poate folosi un stent pentru a mentine artera deschisa odata ce balonul trece prin ea).
• grefa de bypass arterial poate fi, de asemenea, o optiune: o vena sanatoasa este grefata pe o artera deasupra sau sub blocaj, pentru a redirectiona fluxul de sange.
• endarterectomia carotidiana: indeparteaza placa din arterele carotide din gat care alimenteaza creierul cu sange (2).

Cum previi formarea placii de aterom?

Desi nu poti controla toti factorii de risc care favorizeaza formarea placii de aterom, unii dintre acestia pot fi monitorizati:

• renunta la fumat: persoanele care renunta la fumat isi reduc la jumatate riscul de boli cardiovasculare in comparatie cu cele care nu renunta. Mai mult, fostii fumatori au sanse mai mari de a supravietui unui atac de cord decat fumatorii actuali.
• schimba dieta: limiteaza grasimile la nu mai mult de 25 pana la 35 la suta din caloriile zilnice. Consuma mai putine grasimi saturate si trans (cele care pot creste nivelul colesterolului). Incearca sa consumi zilnic cel putin cinci portii de fructe si legume si creste consumul de alimente bogate in fibre. 

Practic, toata lumea dezvolta un anumit grad de aterom pe masura ce imbatraneste. Pentru cele mai multe persoane, ateromul nu prezinta niciun risc. Dar atunci cand placa devine atat de mare incat inhiba fluxul sanguin, pot aparea probleme grave. Acest lucru este mai probabil sa se intample in cazul persoanelor supraponderale, a celor care au diabet, a fumatorilor si a persoanelor hipertensive (2).

In rezumat, prevenirea formarii placii de aterom implica urmatoarele masuri:

• adoptarea unui stil de viata sanatos, prin mentinerea unei diete echilibrate si practicarea regulata a exercitiilor fizice.
• renuntarea la fumat.
• controlul nivelului de colesterol prin teste regulate si, daca este necesar, prin administrarea de medicamente.
• controlul tensiuni arteriale, fie prin medicatie, fie prin modificari ale stilului de viata.

Prin adoptarea acestor masuri, riscul de a dezvolta ateroscleroza si, implicit, formarea placii de aterom, poate fi semnificativ redus.

Indiferent daca este numita aterom sau placa de aterom, acea substanta grasa din artere nu este benefica pentru sanatate. Discuta cu medicul despre modalitatile de a incetini progresia acumularii placii in artere. Modificarile stilului de viata, cum ar fi renuntarea la fumat si consumul de alimente sanatoase, te pot ajuta sa-ti protejati arterele. Diagnosticarea timpurie si tratamentul adecvat pot preveni evolutia acestei afectiuni. Este important sa fii constient de riscurile pe care le implica aceasta problema, precum si de metodele de preventie. 

Important de retinut!
Informatiile din acest articol nu inlocuiesc consultatia din cabinetul medical. Daca esti de parere ca prezinti risc de placa de aterom consulta medicul, ca sa te asiguri ca nu esti in pericol de a dezvolta complicatii. Manifestarile unor probleme medicale difera de la pacient la pacient. Nu ezita sa mergi la medicul de familie, sau la medicul specialist pentru consult si tratament, ori de cate ori ai o problema de sanatate.

Articolul a fost realizat in baza informatiilor preluate din:

(1) Patient, „Cardiovascular Disease”: https://patient.info/heart-health/cardiovascular-disease-atheroma

(2) Healthline, „What Is an Atheroma?”: https://www.healthline.com/health/atheroma#vs-atherosclerosis

(3) Cleveland Clinic, „Atheroma”: https://my.clevelandclinic.org/health/articles/24038-atheroma