Plamanii: functii, rol, afectiuni asociate

Anatomia si structura plamanilor

Plamanii sunt localizati in cavitatea toracica si sunt acoperiti de o membrana seroasa numita pleura, care are doua straturi: pleura viscerala, care adera la suprafata plamanului, si pleura parietala, care captuseste cavitatea toracica. Intre aceste doua straturi exista un spatiu umplut cu lichid pleural, care reduce frictiunea in timpul respiratiei.[1][2] 

Structura plamanilor include:

• bronhiile - ramificatii ale traheei care conduc aerul catre spre alveolele pulmonare; 
• bronhiolele - ramificatiile mai mici ale bronhiilor;
• alveolele pulmonare - mici saci de aer unde are loc schimbul de gaze.[1][2]

Plamanul drept si plamanul stang sunt usor diferiti:

• plamanul drept este format din trei lobi (superior, mijlociu si inferior), separati prin doua fisuri (orizontala si oblica);
• plamanul stang este mai mic si are doar doi lobi (superior si inferior), separati prin fisura oblica, avand si o excavatie numita incizura cardiaca, care permite pozitionarea inimii.[1][2]

Rolul plamanilor in organism

Plamanii sunt organele principale ale sistemului respirator, avand un rol vital in asigurarea oxigenului necesar organismului si eliminarea dioxidului de carbon. Cand inspiram, aerul intra in plamani, iar oxigenul din acel aer este transferat in sange si transportat la celulele din tot corpul. In acelasi timp, dioxidul de carbon, un gaz rezidual, se deplaseaza din sangele nostru in plamani si este expirat.[1][2][3]

Functiile plamanilor

Principala functie a plamanilor este aceea de a asigura acel schimb de gaze despre care vorbeam mai sus. Alaturi de respiratie, plamanii indeplinesc insa si alte functii importante. Iata cateva exemple:

• plamanii contribuie la mentinerea echilibrului acido-bazic (pH) al organismului prin controlul nivelului de dioxid de carbon din sange; excesul de dioxid de carbon determina acidificarea sangelui, iar plamanii elimina acest exces prin expiratie;
• plamanii protejeaza organismul de substantele nocive si agentii patogeni; acest lucru se realizeaza prin diverse mecanisme, precum tusea, stranutul, filtrarea si inghitirea;
• plamanii sunt esentiali pentru vorbire, deoarece fara fluxul de aer pe care il asigura, acest proces nu ar fi posibil;
• plamanii au un rol activ in reglarea tensiunii arteriale, secretand enzima de conversie a angiotensinei, care influenteaza functia vaselor de sange.[1][2][3]

Cele mai frecvente afectiuni ale plamanilor si cauzele lor

Exista o multitudine de boli care pot afecta plamanii, unele acute, altele cronice, unele mai usoare, altele mai severe. Iata care sunt cateva dintre cele mai frecvente afectiuni asociate plamanilor si de ce apar ele:

• astmul bronsic - este o afectiune cronica caracterizata prin inflamarea si ingustarea cailor respiratorii, care poate duce la simptome precum respiratie suieratoare, tuse si dificultati de respiratie; factorii declansatori pot include alergeni, infectii respiratorii, poluare si efort fizic;
• boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) - este un termen folosit pentru a descrie anumite tipuri de leziuni ireversibile ale plamanilor si cailor respiratorii, leziuni care blocheaza (obstructioneaza) caile respiratorii si ingreuneaza respiratia; include bronsita cronica (inflamatia mucoasei bronhiilor, cu hipersecretie de mucus si tuse productiva care persista timp de cel putin trei luni pe an, timp de doi ani consecutivi) si emfizemul pulmonar (o boala progresiva a plamanilor, caracterizata de pierderea elasticitatii alveolelor pulmonare si de distrugerea acestora); principala cauza a BPOC este fumatul (substantele nocive din tigari, inclusiv nicotina, produc radicali liberi, care deterioreaza alveolele pulmonare); 
• bronsita acuta - o infectie temporara a cailor respiratorii, de obicei cauzata de un virus;
• fibroza chistica - o boala genetica care afecteaza glandele exocrine, determinand productia de mucus gros si lipicios; mucusul blocheaza caile respiratorii, ducand la infectii pulmonare recurente;
• pneumonia - o infectie a tractului respirator inferior produsa de bacterii, virusuri sau fungi si caracterizata de aparitia inflamatiei la nivelul alveolelor pulmonare (saculetii cu aer de la nivelul plamanilor);
• tuberculoza - o infectie cauzata bacteria Mycobacterium tuberculosis, care afecteaza de obicei plamanii si care transmite prin aer si poate provoca tuse persistenta, febra, transpiratii nocturne si pierdere in greutate;
• edemul pulmonar - o afectiune caracterizata de acumularea de lichid in alveole, ceea ce ingreuneaza respiratia; poate fi cauzat de insuficienta cardiaca, pneumonie sau alte afectiuni;
• cancerul pulmonar - o afectiune maligna caracterizata prin cresterea necontrolata a celulelor anormale in tesutul pulmonar; aceste celule pot forma tumori, care pot invada si distruge tesutul pulmonar sanatos; fumatul este principalul factor de risc;
• sindromul de detresa respiratorie acuta (SDRA) - o afectiune inflamatorie a plamanilor, caracterizata de acumularea de fluid in sacii alveolari (edem pulmonar acut);
• pneumoconiozele - afectiuni cauzate de inhalarea de prafuri minerale, cum ar fi azbestul sau praful de carbune;
• boala pulmonara interstitiala - un grup de afectiuni care provoaca cicatrizarea si ingrosarea interstitiului; exemple includ fibroza pulmonara idiopatica si sarcoidoza;
• embolia pulmonara - un blocaj al unei artere pulmonare, de obicei cauzat de un cheag de sange;
• hipertensiunea pulmonara - este o afectiune grava care afecteaza arterele pulmonare, vasele de sange care transporta sangele de la inima la plamani; presiunea sangelui in aceste artere creste semnificativ; poate fi cauzata de diverse afectiuni, inclusiv boli cardiace, boli pulmonare, boli autoimune, tulburari genetice si expunerea la anumite medicamente sau toxine; in unele cazuri, cauza ramane necunoscuta;
• revarsatul pleural - reprezinta acumularea de lichid in spatiul pleural si poate fi cauzat de infectii, insuficienta cardiaca sau cancer;
• pneumotoraxul - reprezinta acumularea de aer in spatiul pleural, spatiul dintre plamani si peretele toracic, pe fondul perforarii plamanului sau a peretelui toracic;
• mezoteliomul - o forma rara de cancer ce se formeaza pe pleura, de obicei asociata cu expunerea la azbest.[1][4]

Simptome comune ale bolilor plamanilor

Simptomele bolilor pulmonare pot varia in functie de specificul si gravitatea afectiunii, dar exista o serie de semne care sugereaza ca plamanii nu functioneaza la capacitatea lor optima. Dificultatile de respiratie, cunoscute medical sub denumirea de dispnee, ocupa locul principal in lista acestor semne. Aceasta poate varia de la o usoara senzatie de lipsa de aer la efort, pana la incapacitatea de a respira in repaus.[1]

Durerile in piept pot fi, de asemenea, un indicator al unei probleme pulmonare, in special daca acestea sunt asociate cu respiratia. Tusea, in special tusea cronica sau tusea cu sange sau mucus, este un alt semnal de alarma. Oboseala, respiratia suieratoare si umflarea gleznelor si picioarelor sunt si ele simptome asociate cu bolile pulmonare.[1] 

Cum iti poti mentine plamanii sanatosi? 

Pentru a avea plamani sanatosi si a reduce riscul dezvoltarii unor eventuale afectiuni pulmonare, poti adopta cateva obiceiuri benefice:

• renunta la fumat si la utilizarea tigarilor electronice; 
• mentine o greutate sanatoasa, deoarece excesul de greutate poate reduce capacitatea pulmonara; 
• fa exercitii fizice in mod regulat, dar consulta un medic inainte de a incepe un nou program de antrenament; 
• adopta o alimentatie echilibrata si consuma alimente sanatoase cu moderatie; 
• hidrateaza-te corespunzator, respectand recomandarile medicului; 
• asigura-te ca esti la zi cu vaccinurile recomandate de medicul tau; 
• spala-te frecvent pe maini pentru a preveni infectiile; 
• evita contactul cu persoanele bolnave pentru a reduce riscul imbolnavirii.[1]

Plamanii sunt organe vitale, indispensabile vietii. Ei permit schimbul de gaze intre aer si sange, sustinand oxigenarea corpului. Acest proces esential asigura functionarea optima a organismului. Mentinerea sanatatii plamanilor este obligatorie pentru o viata sanatoasa si activa. Ia deci masurile necesare pentru a reduce cat mai mult posibil riscul dezvoltarii unei afectiuni a acestora si nu ezita sa te adresezi unui medic daca suspectezi existenta unei probleme de sanatate.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor! 

Surse: