Arterita: cauze, simptome, tratament

Ce este arterita?

Arterita (1) reprezinta o afectiune inflamatorie a vaselor de sange, in special a arterelor, care poate afecta atat vase de calibru mare, responsabile de irigarea organelor vitale, cat si artere mai mici implicate in perfuzia tesuturilor periferice. Procesul inflamator determina ingustarea lumenului arterial, reducand fluxul sangvin si favorizand aparitia ischemiei.

Etiologia arteritei este complexa si nu este pe deplin elucidata, insa se considera ca poate avea o componenta autoimuna, fiind asociata cu boli inflamatorii sistemice, infectii, traumatisme sau patologii vasculare preexistente. In cazul arteritei cu celule gigantice, modificarile histopatologice sugereaza o reactie inflamatorie mediata imunitar la nivel endotelial, posibil declansata de o combinatie intre factori genetici si influente de mediu.

Inaintarea in varsta, fumatul si infectiile bacteriene sau virale sunt considerati factori de risc semnificativi. Desi anumite variante genetice au fost corelate cu aceasta afectiune, legatura cauzala directa nu a fost inca pe deplin demonstrata. Evolutia inflamatiei poate duce la complicatii severe, motiv pentru care diagnosticul precoce si managementul adecvat sunt esentiale.

Cauzele si factorii de risc ai arteritei

In functie de localizarea si amploarea procesului inflamator, arterita poate afecta un singur vas de sange sau poate implica multiple artere (2), caz in care poate fi clasificata drept vasculita – un termen mai larg ce include inflamatia atat a arterelor, cat si a venelor. 

Arterita temporala (arterita cu celule gigantice, boala Horton)

Aceasta afectiune afecteaza in principal arterele temporale, dar poate implica si alte artere craniene. Desi cauza exacta ramane necunoscuta, studiile sugereaza o posibila asociere cu infectii virale si bacteriene, inclusiv Parvovirus B19, virusul varicelo-zosterian (VZV), Mycoplasma, virusul Parainfluenza, Herpes simplex si Chlamydia. Cu toate acestea, dovezile existente nu confirma o cauza infectioasa certa. Factorii genetici joaca, de asemenea, un rol important, iar anumite polimorfisme, precum TLR4 si HLA-DRB1*04, au fost identificate ca fiind asociate cu susceptibilitatea crescuta la aceasta afectiune, in special in randul femeilor.

Poliarterita nodoasa (Boala Kussmaul-Maier)

Aceasta forma de arterita implica inflamatia simultana a arterelor de dimensiuni medii si a tesuturilor din jur. Procesul inflamator afecteaza intreaga grosime a peretelui vascular, ceea ce poate duce la formarea de noduli fibrotici si la necroza anumitor portiuni ale arterelor. Printre organele cel mai frecvent afectate se numara intestinul, rinichii, muschii, inima si pielea, determinand simptome variate in functie de localizare. O legatura importanta a fost stabilita intre poliarterita nodoasa si infectia cu virusul hepatitic B, ceea ce sugereaza un posibil mecanism imunologic in declansarea bolii.

Arterita Takayasu (boala fara puls)

Aceasta este o forma rara de vasculita care afecteaza arterele mari si mijlocii, inclusiv ramurile acestora. Simptomele initiale sunt adesea nespecifice si includ febra, stare de rau generala, scadere in greutate si anorexie. Pe masura ce boala progreseaza, pot aparea manifestari neurologice, claudicatie la nivelul membrelor superioare si hipertensiune arteriala secundara afectarii vasculare. Prognosticul depinde de severitatea leziunilor vasculare, iar principalele complicatii sunt insuficienta cardiaca si accidentele vasculare cerebrale, cauzate de ingustarea severa a arterelor si de formarea de pseudoanevrisme.

Sindromul Behçet

Aceasta afectiune sistemica este o forma de vasculita autoinflamatorie cu o cauza necunoscuta. Se manifesta prin aparitia de ulceratii orale si genitale recurente, inflamatie oculara severa (uveita cronica) si afectarea vaselor de sange de diverse dimensiuni, atat artere, cat si vene. Sindromul Behcet are o evolutie imprevizibila si poate afecta multiple sisteme si organe, ceea ce necesita o abordare terapeutica complexa. 

Arterita Kawasaki

Boala Kawasaki, cunoscuta si sub denumirea de sindromul ganglionilor limfatici mucocutanati, este o vasculita acuta autolimitata care afecteaza in special arterele coronare. Apare predominant la copiii sub cinci ani, dar cazuri izolate au fost raportate si la adulti. Inflamatia arteriala poate duce la complicatii cardiovasculare, inclusiv anevrisme coronariene, ceea ce face ca recunoasterea si tratamentul precoce sa fie esentiale pentru prevenirea complicatiilor pe termen lung.

Granulomatoza cu poliangeita (Granulomatoza Wegener)

Aceasta este o forma rara si severa de vasculita care afecteaza preponderent vasele mici. Cauza exacta nu este cunoscuta, dar afectiunea este considerata o boala autoimuna, caracterizata prin inflamatie granulomatoasa si leziuni necrotizante. Boala poate avea un prognostic nefavorabil, avand un impact major asupra functiei organelor interne. Mortalitatea si morbiditatea sunt influentate atat de afectarea ireversibila a organelor, cat si de efectele secundare ale tratamentului intensiv cu glucocorticoizi si agenti imunosupresori.

Factori care favorizeaza aparitia arteritei

Desi mecanismele exacte care duc la aparitia bolii nu sunt pe deplin intelese, cercetarile au identificat mai multi factori de risc care pot favoriza dezvoltarea si progresia acestei afectiuni inflamatorii a vaselor de sange. (3, 4)

Factori genetici

• predispozitia ereditara joaca un rol important in dezvoltarea unor forme de arterita, cum ar fi arterita cu celule gigantice si arterita Takayasu;
• anumite polimorfisme genetice, cum ar fi variantele specifice ale genei HLA-DRB1 sau mutatiile din receptorii Toll-like (TLR4), au fost asociate cu un risc crescut de vasculite inflamatorii;
• istoricul familial de boli autoimune poate creste susceptibilitatea la arterite. 

Factori imunologici si autoimunitate

• multe forme de arterita sunt considerate boli autoimune, in care sistemul imunitar ataca in mod eronat peretii vaselor de sange;
• inflamatia vasculara poate fi declansata de un dezechilibru in activitatea limfocitelor T si B, care genereaza un raspuns imun anormal impotriva endoteliului vascular;
• prezenta altor boli autoimune, precum lupusul eritematos sistemic sau artrita reumatoida, poate favoriza aparitia arteritei.

Infectii virale si bacteriene

• unele infectii sunt suspectate ca pot declansa sau agrava arterita prin mecanisme inflamatorii sau prin mimetism molecular (caz in care sistemul imunitar ataca celulele gazdei confundandu-le cu agenti patogeni);
• agenti infectiosi asociati cu arteritele includ:
  • Parvovirus B19;
  • Virusul varicelo-zosterian (VZV);
  • Virusul hepatitic B si C (in special in cazul poliarteritei nodoase);
  • Chlamydia pneumoniae si Mycoplasma pneumoniae.

Varsta si sexul

• arterita cu celule gigantice este mai frecventa la persoanele de peste 50 de ani;
• arterita Takayasu afecteaza predominant femeile tinere, cu varste sub 40 de ani;
• boala Kawasaki este mai des intalnita la copiii sub 5 ani.

Factori de mediu

• fumatul – asociat cu un risc crescut de vasculite si boli cardiovasculare;
• expunerea la toxine si poluare – substantele poluante din mediu pot favoriza inflamatia vasculara cronica;
• deficientele nutritionale – un aport insuficient de vitamine si antioxidanti poate contribui la deteriorarea peretilor vasculari. 

Stresul si dezechilibrele hormonale

• stresul cronic poate duce la dereglari imunologice care cresc inflamatia sistemica;
• dezechilibrele hormonale, in special la femei, pot influenta raspunsul inflamator al organismului.

Hipertensiunea arteriala si bolile metabolice

• hipertensiunea poate agrava arterita prin cresterea presiunii asupra peretilor arteriali inflamati;
• diabetul zaharat favorizeaza deteriorarea vaselor de sange si inflamatia cronica.

Diagnosticarea arteritei

Diagnosticul bolii arteriale periferice (5) se bazeaza initial pe examinarea fizica si anamneza, prin care medicul identifica simptomele caracteristice ale afectiunii. Pentru evaluarea fluxului sangvin la nivelul membrelor inferioare, se utilizeaza indicele glezna-brat, care compara tensiunea arteriala masurata la glezna cu cea de la brat.

O metoda sigura si accesibila pentru investigarea circulatiei arteriale este ecografia Doppler, care permite vizualizarea fluxului sanguin si identificarea eventualelor obstructii. In cazurile care necesita o evaluare mai detaliata, se pot folosi tehnici imagistice avansate, precum arteriografia, angiografia CT sau angiografia prin RMN, insa acestea sunt mai putin accesibile si pot prezenta anumite riscuri. 

Tratamentul arteritei

Tratamentul arteritei (6) se bazeaza in principal pe administrarea de glucocorticoizi, fie singuri, fie in combinatie cu agenti imunosupresori, alegerea acestora fiind ghidata de tipul specific al bolii. Strategia terapeutica urmareste trei obiective esentiale:

• inducerea remisiei;
• mentinerea acesteia;
• monitorizarea evolutiei bolii.

Pentru a asigura o gestionare corecta a afectiunii, este esential un diagnostic diferential precis, deoarece arterita poate avea mai multe forme, fiecare necesitand o abordare terapeutica specifica. In majoritatea cazurilor, tratamentul presupune suprimarea raspunsului imun anormal care determina inflamatia vasculara. Pe langa administrarea terapiei, pacientii trebuie informati cu privire la riscurile pe termen lung ale imunosupresiei, inclusiv vulnerabilitatea crescuta la infectii recurente, uneori severe.

Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Bibliografie:

1. The. “Arteritis | Causes, Symptoms, Diagnosis, Treatment.” Encyclopedia Britannica, 20 July 1998, www.britannica.com/science/arteritis. Accesat la 16 Mar. 2025.
2. Barwell, Janet. “Arteritis.” Healthline, Healthline Media, 15 Mar. 2016, www.healthline.com/health/arteritis. Accesat la 16 Mar. 2025.
3. Zhang, H, et al. “Takayasu’s Arteritis.” Elsevier EBooks, 1 Jan. 2017, pp. 389–415, www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/arteritis, https://doi.org/10.1016/b978-0-12-803267-1.00017-x. Accesat la 16 Mar. 2025.
4. “Giant Cell Arteritis - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2024, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/giant-cell-arteritis/symptoms-causes/syc-20372758. Accesat la 16 Mar. 2025.
5. “Giant Cell Arteritis (Temporal Arteritis): Signs & Treatment.” Cleveland Clinic, 31 Aug. 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/temporal-arteritis-giant-cell-arteritis. Accesat la 16 Mar. 2025.
6. NHS website. “Temporal Arteritis.” Nhs.uk, Jan. 2018, www.nhs.uk/conditions/temporal-arteritis/. Accesat la 16 Mar. 2025.