Hiperlaxitate ligamentara: cauze, simptome, tratament

Ce inseamna hiperlaxitate ligamentara?

Ligamentele sunt benzi de tesut conjunctiv care leaga oasele intre ele si asigura stabilitatea articulatiilor, permitand in acelasi timp miscarea controlata a acestora. La persoanele cu hiperlaxitate ligamentara, ligamentele sunt mai elastice decat in mod normal. Acest lucru duce la o amplitudine mai mare de miscare a articulatiilor, ceea ce poate fi atat un avantaj (in activitati precum dansul sau gimnastica), cat si un dezavantaj (risc crescut de accidentari si durere cronica).[1][2]

Hiperlaxitatea poate fi generalizata (afectand mai multe articulatii) sau localizata (limitandu-se la o singura articulatie). In multe cazuri, aceasta este prezenta inca din copilarie.[1][2] 

Cauzele hiperlaxitatii ligamentare

Multe cazuri de hiperlaxitate ligamentara sunt ereditare si sunt asociate cu anumite sindroame genetice care afecteaza tesutul conjunctiv. Doua exemple in acest sens sunt:

• sindromul Ehlers-Danlos - un grup de tulburari genetice care afecteaza tesuturile conjunctive; persoanele cu acest sindrom au pielea foarte elastica si articulatii flexibile; 
• sindromul Marfan - o boala rara, care afecteaza inima, ochii, pielea, vasele de sange, plamanii si oasele si care poate duce la complicatii foarte grave; persoanele cu acest sindrom tind sa fie slabe si inalte, cu membre si degete foarte lungi.[1][2] 

In acelasi timp, exista anumiti factori care pot contribui la dezvoltarea sau agravarea hiperlaxitatii ligamentare. Acestia includ leziunile sau traumatismele care afecteaza stabilitatea ligamentelor, dar si antrenamente intense care determina o intindere repetata a ligamentelor. Persoanele care practica activitati ce necesita flexibilitate extrema (dansatori, gimnasti) pot dezvolta o hiperlaxitate dobandita, mai ales daca articulatiile lor sunt fortate in mod repetat dincolo de limitele naturale.[1][2]

Varsta si sexul sunt alte doua variabile relevante, in sensul ca, in general, copiii si femeile tind sa aiba articulatii mai flexibile decat barbatii si adultii.[1][2]

Simptomele hiperlaxitatii ligamentare

Hiperlaxitatea ligamentara este o conditie medicala ce se manifesta prin o flexibilitate crescuta a articulatiilor. Altfel spus, acestea pot fi indoite sau intinse dincolo de unghiurile normale, ceea ce este adesea demonstrat prin miscari care par „imposibile” pentru altii. De exemplu, persoanele cu hiperlaxitate ligamentara pot sa-si indoaie degetele inapoi spre incheietura mainii sau pot sa-si indoaie picioarele intr-un unghi mult mai mare decat cel normal. Aceasta mobilitate crescuta a articulatiilor este unul dintre cele mai vizibile simptome ale hiperlaxitatii ligamentare.[1][2]

Cu toate ca hiperlaxitatea in sine nu cauzeaza durere, aceasta poate genera disconfort in timp, mai ales in cazul unor articulatii ca genunchii, umerii, soldurile, spatele sau degetele. Durerea poate fi cauzata de leziunile frecvente ale articulatiilor sau de tensiunea musculara generata de incercarile constante de a stabiliza articulatiile hiperlaxe.[1][2][3]

Un alt simptom frecvent intalnit in cazul hiperlaxitatii ligamentare este predispozitia la entorse, luxatii si dislocari. Aceasta se datoreaza mobilitatii articulare excesive, care face ca articulatiile sa fie mai putin stabile si, prin urmare, mai susceptibile la accidentari. Alte simptome asociate includ problemele cu echilibrul, oboseala musculara excesiva sau chiar leziunile tesuturilor moi.[1][2][3]

Impactul asupra activitatilor zilnice poate fi semnificativ. Persoanele cu hiperlaxitate ligamentara pot intampina dificultati in efectuarea unor activitati simple, cum ar fi ridicarea obiectelor grele, mersul pe distante lungi sau participarea la activitati sportive.[1][2][3]

Diagnosticul hiperlaxitatii ligamentare

Diagnosticul hiperlaxitatii ligamentara se bazeaza in principal pe un examen fizic amanuntit. Medicul va evalua gama de miscare a articulatiilor si va cauta semne de instabilitate. Un instrument ce poate fi folosit in evaluarea laxitatii ligamentare este scorul Brighton. Acesta analizeaza cinci regiuni ale corpului: degetul mic al mainii, degetul mare, coatele, genunchii si flexibilitatea trunchiului. Fiecare criteriu indeplinit primeste un punct, scorul maxim fiind 9. Testele includ: hiperextensia degetului mic al mainii peste 90 de grade, atingerea antebratului cu degetul mare, hiperextensia cotului si a genunchiului cu peste 10 grade si atingerea podelei cu palmele fara a indoi genunchii. Un scor de 4 sau mai mult indica hiperlaxitate generalizata.[1][2][4]

Investigatii imagistice precum radiografiile, RMN-ul sau ecografiile pot fi utilizate pentru a evalua leziunile articulatiilor si ligamentelor.[1][2]

In cazurile in care se suspecteaza o afectiune genetica, pot fi recomandate teste genetice pentru confirmarea diagnosticului.[1][2]

Tratamentul hiperlaxitatii ligamentare si cum sa gestionezi aceasta afectiune

Din pacate, nu exista un tratament curativ pentru hiperlaxitatea ligamentara. Cu toate acestea, exista o serie de optiuni de tratament care pot ajuta la gestionarea simptomelor si la imbunatatirea calitatii vietii.

In functie de nevoile fiecarui pacient, tratamentul poate include:

• kinetoterapie - este esentiala pentru consolidarea muschilor care sustin articulatiile si pentru imbunatatirea stabilitatii; exercitiile specifice recomandate pot include exercitii de intarire musculare, exercitii de echilibru si coordonare si tehnici de stretching controlat;
• medicamente - analgezicele si antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) pot ajuta la gestionarea durerii si inflamatiei asociate cu hiperlaxitatea ligamentara;
• dispozitive ortopedice - se poate recomanda utilizarea de orteze si alte dispozitive care sa ofere suport suplimentar articulatiilor afectate, sa le protejeze si sa contribuie la prevenirea accidentarilor; 
• educatie si modificari ale stilului de viata - aceasta componenta a planului de tratament poate implica evitarea activitatilor care implica miscari repetitive sau riscante pentru articulatii, practicarea unui sport cu impact redus, cum ar fi inotul sau yoga, mentinerea unei greutati corporale optime, adoptarea unei diete sanatoase si a altor strategii de protectie a ligamentelor si articulatiilor;
• interventii chirurgicale - sunt rareori necesare, dar pot fi indicate in cazurile severe ori daca apar complicatii; 
• monitorizare medicala - in cazul in care apar dureri sau disfunctii articulare semnificative, este important sa se consulte un medic specialist pentru evaluare si recomandari adecvate.[1][2]

Este important de mentionat ca tratamentul hiperlaxitatii ligamentare trebuie adaptat in functie de severitatea afectiunii si de simptomele individuale. Prin urmare, este esential sa se consulte un medic specialist pentru a stabili cel mai potrivit plan de tratament.

Hiperlaxitatea ligamentara este o conditie care poate varia de la o trasatura inofensiva la o problema medicala serioasa. Diagnosticarea timpurie si adoptarea unui plan personalizat de tratament pot ajuta la gestionarea eficienta a simptomelor si la prevenirea complicatiilor. Daca suspectezi ca ai hiperlaxitate ligamentara sau daca experimentezi dureri articulare inexplicabile, este esential sa consulti un specialist pentru evaluare si tratament adecvat.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Bibliografie: