Infectii vaginale: tipuri, simptome, factori declansatori

Infectiile vaginale pot provoca durere si disconfort, dar si complicatii daca nu sunt tratate si investigate adecvat. In cazul in care infectia este usoara, ea poate parea ca trece de la sine, dar, de fapt, se amelioreaza doar simptomele, germenele ramane in organism si poate recidiva sau poate fi transmis partenerului. In plus, exista infectii vaginale care pot avea consecinte grave. Cele mai multe infectii vaginale se trateaza cu antibiotice si medicamente cu aplicare locala. Infectiile vaginale pot creste riscul unor afectiuni medicale mai grave, inclusiv nastere prematura, infectii post-histerectomie si, de asemenea, prezinta un risc crescut de a contracta infectii transmisibile sexual si de a dezvolta boala inflamatorie pelvina si infertilitatea. 

In acest articol explicam ce sunt infectiile vaginale, cate tipuri exista, care sunt simptomele celor mai frecvente infectii vaginale si care sunt cauzele si factorii de risc.

Ce sunt infectiile vaginale?

Mediul vaginal presupune o populatie compusa din miliarde de bacterii benefice, numite lactobacili. Acestia produc acid lactic si contribuie la mentinerea unui echilibru in ceea ce priveste flora vaginala, reducand astfel riscul ca bacteriile si ciupercile sa se multiplice.

Factori declansatori ai dezechilibrului florei vaginale

Sunt mai multi factori care pot duce la dezechilibrul florei vaginale:

• vaginita bacteriana;

• infectiile cu transmitere sexuala; 

• dezechilibrele hormonale;

• nivelul scazut de estrogen din timpul menopauzei: determina o crestere a pH-ului vaginal; 

• utilizarea preparatelor intravaginale si a spermicidelor; 

• igiena intima excesiva si/sau necorespunzatoare: cele mai multe sapunuri cresc aciditatea fiindca au un pH mai mare de 7;

• contactul sexual neprotejat: pentru ca aciditatea vaginala creste din cauza pH-ului ridicat al spermei;

• stresul;

• slabirea sistemului imunitar;

• tratamentele cu antibiotice;

• infectia vaginala.

Cauza infectiei vaginale

Infectia vaginala apare atunci cand mediul vaginal este perturbat de o bacterie care afecteaza pH-ul zonei, echilibrul pH-ului fiind o componenta fundamentala a sanatatii vaginului (un vagin sanatos este cel care are un grad de aciditate in intervalul 3.8 - 4.5). Aceasta aciditate ajuta la controlul bacteriilor si ofera o protectie naturala impotriva infectiilor bacteriene si micotice. Daca pH-ul este afectat, se ajunge la scaderea numarului de lactobacili vaginali si la cresterea riscului de infectie vaginala.

Factorii declansatori ai infectiei vaginale

Sunt mai multi factori care ajurta la declansarea dezvoltarii infectiei vaginale:

• parteneri sexuali multipli;

• tratamente cu antibiotice;

• folosirea anticonceptionalelor;

• diagnosticarea pacientei cu diabet zaharat;

• folosirea produselor de ingrijire in exces, parfumate sau neconforme;

• folosirea tampoanelor sau a obiectelor straine introduse intravaginal.

Simptomele infectiei vaginale

Simptomele infectiei vaginale depind de tipul de infectie, fungica sau bacteriana. Manifestarile generale ale infectiei vaginale sunt urmatoarele:

• secretii vaginale abundente, colorate alb-verzui si cu miros neplacut;

• iritatie;

• mancarime/senzatie de arsura;

• sangerare usoara in timpul actului sexual;

• sangerare usoara intre menstruatii;

• dureri în timpul actului sexual sau inainte de menstruatie;

• nevoia de a urina des;

• dureri in abdomenul inferior/pelvis;

• febra.

Este important de retinut ca o anumita descarcare vaginala este normala si sanatoasa, dar modificari care survin brusc si sunt insotite si de alte simptome trebuie investigate medical. Este recomandat sa mergi la medic daca crezi ca ai putea avea o infectie vaginala.

Tipuri de infectii vaginale

Infectiile vaginale pot fi clasificate in functie de tipul de patogen care le declanseaza: 

• bacteriene;

• fungice (micotice).

De asemenea, infectiile pot fi:

• vaginale acute; 

• vaginale cronice: fiindca daca nu sunt tratate la timp sau adecvat reapar in timp.

Infectia vaginala bacteriana 

Simptomele infectiei vaginale bacteriene

• secretia vaginala este albicioasa si poate mirosi a peste;

• mancarimi in zona vaginului;

• dureri locale;

• senzatie de arsura.

Cauzele infectiei vaginale bacteriene

• modificarea pH-ului vaginal si scaderea numarului de lactobacili;

• igiena intima deficitara;

• schimbarea partenerilor sexuali;

• sistem imunitar deficitar.

Infectia vaginala fungica (micotica)

Vaginitele micotice sunt determinate de un exces de crestere a ciupercilor in vagin. Infectiile micotice sunt foarte frecvente la femeile de varsta fertila, dar pot sa apara la orice alta varsta. Desi creaza disconfort, vaginitele micotice determina rareori probleme grave de sanatate. Majoritatea infectiilor vaginale micotice sunt determinate de Candida Albicans. Infectiile vaginale recurente implica alte ciuperci decat Candida Albicans, rezistente la tratamentele standard. 

Simptomele infectiei vaginale fungice

• dureri locale;

• senzatie de arsura;

• prurit vaginal (poate deveni sever);

• scurgere vaginala (leucoree);

• iritatie vaginala;

• disconfort la mictiune;

• durere in timpul contactului sexual.

Exista si alte afectiuni vaginale care au simptome asemanatoare (vaginitele bacteriene sau infectiile cu transmitere sexuala). Inflamatia genitala poate fi declansata de o reactie la anumite produse de ingrijire. Aparitia acestor simptome necesita consult medical.

Cauzele infectiei vaginale fungice

• tratament indelungat cu antibiotice;

• nivel crescut de estrogen;

• diabet zaharat;

• sistem imunitar deficitar;

• tratament cu prednison;

• obezitate;

• un climat cald si umed;

• mentinerea umezelii in zona genitala vreme indelungata.

Diagnosticarea infectiilor vaginale

Indiferent de tipul de infectie, metoda de diagnosticare este aceeasi, se recolteaza o proba de secretie vaginala si se analizeaza in laborator. Inainte de a pune diagnosticul, medicul pune intrebari despre istoricul medical al pacientei si realizeaza examenul vaginal. In cazul in care simptomele pacientei sunt diferite de cele intalnite in cazul vaginitei micotice, medicul poate recomanda analiza secretiei vaginale in laborator. Desi o infectie vaginala poate fi diagnosticata printr-un test Babes - Papanicolau, acesta nu este folosit in mod obisnuit in diagnosticul acestor afectiuni.

Cand se recomanda consult medical de urgenta?

Este indicat un consult medical in urmatoarele cazuri:

• aparitia durerilor abdominale in abdomenul inferior;

• febra mai mare de 38,5ºC;

• prezenta leucoreei;

• simptome de infectie vaginala sau urinara la gravide;

• prurit;

• dureri la urinare sau in timpul actului sexual;

• mentinerea simptomelor in timpul tratamentului;

• recidiva simptomelor in intervalul de 2 luni de la episodul anterior.

Tratamentul infectiilor vaginale

In ceea ce priveste tratamentul infectiilor vaginale, acesta se prescrie de medicul ginecolog dupa stabilirea diagnosticului. In cazurile mai putin severe, infectia se poate trata la domiciliu cu unguente, creme, ovule, tratamente medicamentoase. Este bine de stiut ca infectiile vaginale micotice se pot remit singure, fara tratament, de obicei la inceperea menstruatiei, deoarece aceasta creste ph-ul vaginal, ceea ce determina scaderea fungilor. Exista diferente considerabile intre infectiile micotice ocazionale, usor de tratat si cele recurente, care afecteaza serios viata femeii. Infectiile micotice recurente pot fi dificil de prevenit si tratat. Femeile cu infectii recurente trebuie evaluate din punct de vedere medical pentru afectiuni asociate (precum fungi rezistenti la tratament, diabet zaharat sau hormonoterapie), astfel incat cauza episodului infectios sa poate fi indepartata.

Infectia se poate trata cu:

• medicamentele antifungice: reprezinta tratamentul standard pentru infectiile micotice. Acestea pot fi administrate intravaginal sau oral. Ovulele vaginale cu acid boric reprezinta o alternativa la tratamentul antifungic; 

• medicatia locala intravaginala reprezinta tratamentul clasic pentru infectii, mai ales in cazurile care nu sunt foarte severe. Antifungicele orale afecteaza intregul organism (ele pot trata si infectiile micotice cu alta localizare in afara celei vaginale). Spre deosebire, antifungicele vaginale afecteaza numai zona in care sunt aplicate. Daca pacienta este insarcinata, medicul va recomanda numai tratament intravaginal.

Important de retinut!

• Cremele vaginale si ovulele vaginale au mai putine efecte secundare decat medicamentele cu administrare orala, deoarece sunt absorbite local si influenteaza numai regiunea genitala. 

• Medicamentele orale pot determina aparitia senzatiei de greata si a durerilor de cap sau dureri de abdomen. 

• In cazul utilizarii cremelor vaginale si a ovulelor cu substante antifungice nu se recomanda folosirea prezervativului sau a diafragmei ca metoda contraceptiva. Cremele si ovulele vaginale contin uleiuri ce pot afecta integritatea latexului. 

• Tratarea infectiilor vaginale micotice nu necesita tratament chirurgical.

Infectiile vaginale micotice in timpul sarcinii

Infectiile micotice sunt frecvente in cursul sarcinii si sunt determinate de nivelurile crescute de estrogen specifice acestei perioade. Gravidele nu trebuie sa foloseasca automedicatia pentru vaginitele micotice fara a consulta in prealabil un medic. In astfel de cazuri sunt recomandate medicamente cu administrare vaginala. Nu se recomanda administrarea antifungicelor orale sau a ovulelor cu acid boric la femeile gravide.

Infectiile vaginale micotice acute

Pentru vaginitele micotice ocazionale, administrarea medicamentelor eliberate fara prescriptie medicala reprezinta un tratament empiric (nu se cunoaste agentul infectios determinant). In cazul in care pacienta are un sistem imunitar precar, medicul va recomanda tratamentul local, vaginal, deoarece administrarea orala nu este intotdeauna eficienta. In cazul pacientelor diagnosticate cu infectia HIV, tratamentul infectiilor vaginale este identic cu cel administrat pacientelor seronegative.

Infectiile vaginale micotice recurente

In cazul infectiilor vaginale micotice ce reapar in decursul a 2 luni de la episodul anterior sau de 4 ori intr-un an (infectii vaginale recurente) este necesar consultul de specialitate, deoarece pot fi necesare investigatii suplimentare si schimbarea tratamentului. Medicul trebuie sa stie daca pacienta a folosit automedicatia, deoarece acest lucru poate influenta tratamentul. 

Infectiile vaginale micotice: tratarea partenerilor sexuali

Infectiile vaginale micotice nu sunt boli cu transmitere sexuala. Medicii nu recomanda tratarea partenerilor sexuali in acest caz. Este bine de stiut ca:

• tratarea partenerilor sexuali nu previne reinfectia; 

• medicul poate recomanda tratarea partenerului sexual daca se considera ca acesta este purtator al unei ciuperci. Barbatii considerati cu risc crescut de a fi purtatori sanatosi a unei ciuperci sunt cei necircumcisi, cu diabet zaharat sau cu un sistem imunitar slabit.

Preventia infectiilor vaginale

Infectiile vaginale pot fi prevenite prin urmatoarele masuri:

• dieta echilibrata: mentine un numar normal de microorganisme vaginale si starea de sanatate a organismului. Consumarea produselor lactate ce contin lactobacili este benefica pentru mentinerea florei normale vaginale;

• folosirea lenjeriei de bumbac si evitarea hainelor stramte: bumbacul previne aparitia umezelii in zona genitala. Hainele prea stramte cresc temperatura corpului si mentin umezeala in zona genitala. Purtarea unui costum de baie ud pe toata perioada zilei contribuie, de asemenea, la mentinerea umezelii si a caldurii in zona genitala;

• dupa folosirea toaletei se recomanda ca zona genitala sa fie stearsa din fata spre spate pentru a evita contaminarea vaginului cu germeni;

• monitorizarea diabetului zaharat: mentinerea glicemiei in intervalul normal scade riscul de aparitie a infectiilor in organism;

• evitarea abuzului de antibiotice: antibioticele modifica echilibrul florei vaginale, permitand cresterea in exces a acesteia; 

• evitarea folosirii de produse pentru igiena intima (spray-uri, talc sau parfumuri) deoarece acestea pot afecta echilibrul florei locale. De asemenea, se recomanda evitarea hartiei igienice si a tampoanelor parfumate;

• evitarea dusurilor interne: dusurile pot modifica flora vaginala. Mai important este faptul ca acestea pot raspandi infectia de la vagin spre uter si trompele uterine, determinand aparitia bolii inflamatorii pelvine.

Disclaimer 

Daca ai intrebari sau nelamuriri medicale, te rugam sa discuti cu medicul. Articolele noastre medicale contin informatii si cercetari medicale importante, oferite de entitati medicale de renume. Cu toate acestea, ele nu reprezinta un substitut pentru sfatul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medicul specialist.

Acest articol a fost realizat in baza informatiilor preluate din urmatoarele surse:

1. Medical News Today, What to know about vaginal infection: https://www.medicalnewstoday.com/articles/vaginal-infections

2. Everyday Health, Common types of vaginal infections: https://www.everydayhealth.com/news/vaginal-infection-types/

3. Bupa, Common vaginal infections: https://www.bupa.co.uk/health-information/womens-health/vaginal-infections

4. Web MD, Vaginitis (Vaginal infection): https://www.webmd.com/sexual-conditions/sexual-health-vaginal-infections

5. The Christ Hospital Health Network, Vaginal infections: https://www.thechristhospital.com/services/womens-health/your-care-and-treatment/vaginal-infections