Sindrom nefrotic: cauze, simptome, tratament

Ce este sindromul nefrotic?

Sindromul nefrotic este o afectiune renala complexa, caracterizata prin pierderea semnificativa de proteine din sange, care ajung in urina [1]. Aceasta pierdere afecteaza echilibrul proteinelor din organism, ceea ce poate duce la diverse modificari fiziologice. Rinichii, in mod normal responsabili pentru filtrarea eficienta a sangelui, nu isi mai indeplinesc corect aceasta functie in sindromul nefrotic, ceea ce contribuie la manifestarile specifice ale afectiunii. 

Sindromul nefrotic poate fi intalnit atat la copii, cat si la adulti, iar mecanismele care stau la baza aparitiei sale implica deteriorarea structurilor renale [1]. Acesta are impact nu doar asupra functionarii rinichilor, ci si asupra altor sisteme din organism, avand in vedere rolul rinichilor in mentinerea echilibrului intern. Afectiunea necesita investigatii medicale specifice pentru a fi diagnosticata si monitorizata corespunzator.

Sindromul nefrotic poate influenta calitatea vietii pacientului, fiind o provocare pentru sanatatea generala. Modificarile complexe pe care le aduce in organism necesita o intelegere detaliata pentru a fi gestionate eficient. Este important ca pacientii afectati de aceasta conditie sa primeasca ingrijire medicala adecvata, pentru a preveni complicatiile si a imbunatati prognosticul.

Cauzele sindromului nefrotic

Sindromul nefrotic este o afectiune renala complexa, declansata de diverse cauze care afecteaza glomerulii, structurile responsabile de filtrarea sangelui la nivelul rinichilor [2]:

• boala de schimbare minima este o cauza frecventa a sindromului nefrotic la copii. Ea implica modificari subtile ale glomerulilor, care nu sunt vizibile la microscopul obisnuit [2];
• glomeruloscleroza segmentara si focala este caracterizata prin cicatrizarea glomerulilor. Aceasta cicatrizare poate fi asociata cu obezitatea, infectiile sau alte afectiuni [2];
• glomerulonefrita membranoasa reprezinta o alta cauza primara, mai frecventa la adulti. Aceasta afectiune autoimuna este rezultatul atacului anticorpilor asupra membranelor glomerulare [1];
• diabetul zaharat este o cauza secundara a sindromului nefrotic. Afectarea microvaselor renale din cauza diabetului duce la pierderea proteinelor prin urina [2];
• lupusul eritematos sistemic este o boala autoimuna care poate afecta rinichii, provocand sindrom nefrotic. Aceasta afectiune determina inflamatia glomerulilor si reducerea functiei lor [2];
• amiloidoza este o conditie cauzata de depunerea proteinelor anormale in rinichi, afectand structura lor. Acest proces impiedica glomerulii sa filtreze eficient sangele [2];
• infectiile cronice, precum hepatita B, hepatita C sau HIV, pot determina aparitia sindromului nefrotic. Acestea afecteaza indirect functia renala prin inflamatia cronica pe care o genereaza [2].

Factori de risc pentru sindromul nefrotic

Sindromul nefrotic poate fi favorizat de anumite afectiuni medicale care afecteaza in mod direct sau indirect functia rinichilor. Printre acestea se numara boli precum diabetul zaharat, lupusul, amiloidoza si nefropatia de reflux [2]. De asemenea, alte afectiuni ale rinichilor pot creste riscul de a dezvolta sindromul nefrotic prin deteriorarea glomerulilor.

Anumite medicamente pot constitui factori de risc pentru aparitia sindromului nefrotic. Printre acestea se numara antiinflamatoarele nesteroidiene si medicamentele utilizate pentru combaterea infectiilor. Utilizarea pe termen lung a acestor medicamente poate afecta functia renala, provocand dezechilibre ce pot duce la dezvoltarea acestei afectiuni [2].

Infectiile sunt un alt factor care poate creste riscul de aparitie a sindromului nefrotic. Infectii precum HIV, hepatita B, hepatita C si malaria pot contribui la deteriorarea rinichilor, influentand capacitatea acestora de a functiona in mod corespunzator [2]. Aceste infectii cronice sau severe necesita o monitorizare atenta pentru a preveni complicatiile asociate cu sindromul nefrotic.

Simptomele sindromului nefrotic

Sindromul nefrotic se caracterizeaza printr-o serie de simptome care pot varia in intensitate si impact asupra sanatatii:

• unul dintre principalele semne este eliminarea unei cantitati mari de proteina albumina serica prin urina (albuminurie), ceea ce indica o disfunctie a rinichilor. Aceasta situatie duce la niveluri scazute de albumina in sange (hipoalbuminemie), afectand echilibrul proteic din organism [1];
• un alt simptom frecvent este hipercolesterolemia, caracterizata prin niveluri ridicate de grasimi si colesterol in sange [1];
• pacientii cu sindrom nefrotic pot experimenta edeme (umflaturi), care se observa initial in picioare, glezne sau maini, dar pot aparea si la nivelul fetei. Aceste edeme pot fi insotite de o senzatie de disconfort si greutate [1];
• alte simptome comune includ pierderea apetitului, starea generala de rau si durerile abdominale, care pot varia in intensitate;
• urina spumoasa poate fi observata ca urmare a pierderii de proteine, aceasta fiind un semn specific al afectiunii [1];
• sindromul nefrotic poate duce si la pierderea unor vitamine si minerale esentiale, precum calciul si vitamina D, ceea ce poate afecta sanatatea oaselor; la copii, acest dezechilibru poate incetini cresterea, iar la adulti poate contribui la aparitia osteoporozei, afectand structura parului si a unghiilor [1].

Diagnosticarea sindromului nefrotic

Diagnosticul sindromului nefrotic implica o serie de teste si proceduri destinate sa evalueze functia rinichilor si sa confirme prezenta acestei afectiuni. Investigatiile includ analize de urina, teste de sange si, in unele cazuri, biopsia renala.

Aceste teste ajuta la identificarea proteinelor pierdute prin urina si la determinarea impactului pe care afectiunea il are asupra organismului. Procedurile sunt personalizate in functie de simptomele pacientului si de istoricul medical.

Analizele de urina

Analizele de urina sunt primul pas in diagnosticarea sindromului nefrotic. Un test simplu, numit test cu banda reactiva, implica introducerea unei benzi speciale in proba de urina. Daca banda isi schimba culoarea, aceasta indica prezenta albuminei in urina [1]. 

Pentru o analiza mai precisa, pot fi efectuate teste suplimentare care masoara raportul albumina-creatinina dintr-o proba unica sau se pot colecta toate probele de urina timp de 24 de ore pentru a determina cantitatea totala de albumina eliminata [1].

Teste de sange

Teste de sange sunt utilizate pentru a evalua nivelul de albumina din sange, care este adesea scazut in cazul sindromului nefrotic [1]. 

Aceste teste pot include si evaluarea nivelurilor de colesterol si trigliceride, care tind sa fie ridicate atunci cand nivelul de albumina este mic. Probele de sange sunt colectate simplu, folosind un ac subtire introdus intr-o vena [1].

Biopsia renala

Biopsia renala poate fi recomandata pentru a confirma diagnosticul si a determina cauza afectiunii. Procedura implica recoltarea unei mici bucati de tesut renal cu ajutorul unui ac fin [1]. 

Zona este anesteziata local, iar pacientul poate primi un sedativ usor pentru a se relaxa in timpul procedurii. Biopsia nu este intotdeauna necesara, mai ales daca afectiunea este asociata cu diabet, caz in care istoricul medical si testele de baza sunt adesea suficiente pentru diagnosticare [1].

Tratamentul sindromului nefrotic

Tratamentul sindromului nefrotic are ca scop controlul simptomelor, reducerea pierderilor de proteine prin urina si gestionarea cauzelor care stau la baza afectiunii. Alegerea tratamentului potrivit depinde de severitatea bolii, de varsta pacientului si de starea generala de sanatate.

Medicamente pentru reducerea tensiunii arteriale

Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei si blocantii receptorilor de angiotensina sunt utilizati pentru a scadea tensiunea arteriala. Aceste medicamente protejeaza rinichii si reduc pierderea de proteine prin urina, fiind recomandate in special pacientilor cu diabet [3].

Corticosteroizi si antiinflamatoare

Corticosteroizii sunt folositi pentru reducerea inflamatiei si umflaturilor la nivelul glomerulilor. Aceste medicamente contribuie si la prevenirea atacului sistemului imunitar asupra tesuturilor sanatoase, fiind esentiale in tratamentul afectiunilor autoimune [3].

Diuretice pentru reducerea edemelor

Diureticele ajuta la eliminarea excesului de lichid acumulat in tesuturi, ameliorand astfel edemele si disconfortul asociat acestora. Acestea sunt administrate cu precautie, iar doza este ajustata in functie de nevoile fiecarui pacient pentru a evita dezechilibrele electrolitice [3].

Medicamente pentru reglarea colesterolului

Statinele sunt prescrise pentru reducerea nivelului ridicat de colesterol si trigliceride din sange, asociate cu sindromul nefrotic. Aceste medicamente scad riscul afectiunilor cardiovasculare, contribuind la o mai buna gestionare a starii generale de sanatate [3].

Imunosupresoare

In cazurile in care sindromul nefrotic este declansat de afectiuni autoimune, se administreaza medicamente care suprima activitatea sistemului imunitar. Aceste medicamente reduc inflamatia si previn deteriorarea suplimentara a glomerulilor [3].

Tratament antiinfectios

Daca sindromul nefrotic este cauzat de infectii, se recomanda administrarea de antibiotice sau medicamente antivirale. Acest tip de tratament vizeaza eliminarea infectiei de baza pentru a imbunatati functia renala si starea pacientului [3].

Dieta adaptata

Dieta joaca un rol important in tratamentul sindromului nefrotic, fiind recomandata reducerea consumului de sare pentru a minimiza edemele. Se recomanda evitarea grasimilor saturate si a colesterolului, combinand aceste masuri cu un aport echilibrat de proteine slabe [3].

Dializa in cazurile severe

In situatiile in care functia renala este sever afectata, dializa devine necesara pentru eliminarea toxinelor si a lichidului in exces din organism. Aceasta procedura este utilizata ca o solutie temporara sau de lunga durata, in functie de starea pacientului si raspunsul la celelalte tratamente [3].

Monitorizarea continua

Tratamentul sindromului nefrotic necesita o monitorizare regulata a functiei renale, a nivelurilor de proteine si a altor parametri importanti. Consultatiile periodice si ajustarea tratamentului contribuie la prevenirea complicatiilor si la imbunatatirea pe termen lung a calitatii vietii pacientului [3].

Complicatii ale sindromului nefrotic

Sindromul nefrotic poate duce la complicatii grave, cum ar fi insuficienta renala sau boala renala in stadiu terminal, care necesita dializa pe termen scurt sau lung pentru a mentine functiile vitale [3]. 

Alte complicatii asociate includ formarea cheagurilor de sange, anemie, scaderea functiei tiroidiene si susceptibilitate crescuta la infectii, ceea ce impune monitorizare constanta si interventii adecvate pentru a reduce riscurile [3].

Se poate preveni sindromul nefrotic?

Nu toate cauzele sindromului nefrotic pot fi prevenite, dar exista masuri care pot reduce riscul de afectare a glomerulilor [3]:

• este important sa mentii tensiunea arteriala sub control si, daca ai diabet, sa gestionezi nivelul glicemiei [3];
• imunizarea prin vaccinare pentru prevenirea infectiilor comune, in special daca esti expus riscului de contact cu persoane care au hepatita sau alte infectii virale, este esentiala;
• finalizarea tratamentelor cu antibiotice conform prescriptiei medicale, fara intreruperi premature sau pastrare pentru utilizare ulterioara, ajuta la reducerea riscurilor asociate. 

Disclaimer: Continutul acestui articol este oferit cu scop informativ si nu inlocuieste consultul medical direct sau recomandarile unui specialist. In cazul simptomelor care ar putea indica sindromul nefrotic, te sfatuim sa discuti cu un medic pentru o evaluare personalizata si detaliata. Automedicatia nu este recomandata. Orice tip de medicament, inclusiv suplimentele, trebuie luate numai la recomandarea unui medic.

Bibliografie:

1. Cleveland Clinic. “Nephrotic Syndrome: Causes, Symptoms & Treatment.” Cleveland Clinic, 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/5989-nephrotic-syndrome (accesat la 16 mar. 2025);

2. Mayo Clinic. “Nephrotic Syndrome - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 23 Feb. 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/nephrotic-syndrome/symptoms-causes/syc-20375608 (accesat la 16 mar. 2025);

3. Rochester.edu, 2024, www.urmc.rochester.edu/encyclopedia/content?contenttypeid=85&contentid=P01486 (accesat la 16 mar. 2025).