Urobilinogen in urina: ce trebuie sa stii despre acest test

Ce este urobilinogenul?

Urobilinogenul este un compus chimic produs in organism in urma degradarii bilirubinei, care provine din descompunerea hemoglobinei. Acest pigment este o componenta importanta in procesul metabolic care implica globulele rosii si ofera informatii esentiale despre functionarea ficatului si a sistemului biliar. Nivelurile anormale ale urobilinogenului pot indica afectiuni hepatice, hemolitice sau biliare, ceea ce face ca testul sa fie util in evaluarea sanatatii generale [1]. 

Definitia urobilinogenului

Urobilinogenul este un produs intermediar format in intestin prin actiunea bacteriilor asupra bilirubinei. Bilirubina este un pigment galben format in urma distrugerii globulelor rosii, care elibereaza hemoglobina. In intestinul subtire, bilirubina este partial redusa de bacterii la urobilinogen. O parte din acest compus este reabsorbita in circulatia sanguina, iar restul este excretat fie prin bila in fecale, fie prin rinichi in urina.

Testul de urobilinogen masoara cantitatea acestui compus in urina, oferind indicii despre echilibrul dintre productia si eliminarea bilirubinei. Valori anormale pot semnala probleme hepatice, obstructii biliare sau hemoliza, fiind un marker util in diagnosticarea afectiunilor legate de ficat si globulele rosii [2].

Rolul urobilinogenului in organism

Urobilinogenul joaca un rol esential in metabolismul bilirubinei si in eliminarea deseurilor produse de distrugerea globulelor rosii. O parte din urobilinogen este reabsorbita si recirculata catre ficat, contribuind la procesul metabolic al bilirubinei si mentinerea echilibrului hepatic.

O alta parte este eliminata prin rinichi, conferind urinei culoarea galbuie caracteristica. Cantitatea de urobilinogen din urina poate reflecta atat functionarea ficatului, cat si procesul de hemoliza. Cresterea nivelului poate indica hemoliza excesiva sau afectiuni hepatice, in timp ce valori scazute pot semnala obstructii biliare sau disfunctie hepatica severa.

Astfel, urobilinogenul este un indicator important al sanatatii hepatice si hemolitice, iar testul sau ajuta medicii sa monitorizeze si sa diagnosticheze corect diverse afectiuni. Evaluarea corecta a nivelului de urobilinogen poate contribui la un diagnostic precis si la stabilirea unui plan de tratament adecvat [3].

Rolul ficatului si intestinelor în sinteza si excretia urobilinogenului

Ficatul si intestinul joaca roluri esentiale in formarea si excretia urobilinogenului. Ficatul este responsabil pentru conjugarea bilirubinei si excretia acesteia in bila. In plus, ficatul filtreaza urobilinogenul reabsorbit, reciclandu-l sau excretandu-l prin bila. In afectiuni hepatice, cum ar fi hepatita sau ciroza, capacitatea ficatului de a procesa bilirubina si urobilinogenul este redusa, ceea ce poate duce la niveluri anormale ale acestui compus in urina.

Intestinul subtire este locul unde bilirubina conjugata este convertita in urobilinogen de catre bacteriile intestinale. Flora intestinala joaca un rol important in acest proces, iar dezechilibrele bacteriene pot afecta productia de urobilinogen. De asemenea, functionarea corecta a intestinului este esentiala pentru reabsorbtia urobilinogenului si circulatia entero-hepatica.

Acest sistem integrat ficat-intestin este esential pentru mentinerea echilibrului bilirubinei si prevenirea acumulării sale in organism. Orice afectiune care perturba acest proces – fie o afectiune hepatica, o hemoliza accentuata sau o obstructie biliara – poate influenta semnificativ nivelul de urobilinogen in urina, oferind astfel medicilor informatii valoroase pentru diagnostic si tratament [4].

Indicatii pentru testul de urobilinogen in urina

Testul de urobilinogen in urina este un instrument diagnostic valoros folosit pentru evaluarea functiei hepatice si biliare, precum si pentru detectarea hemolizei. Acest test ajuta medicii sa identifice probleme hepatice sau hemolitice si este recomandat in diferite situatii clinice si simptome specifice.

Testul de urobilinogen este recomandat in special pacientilor care prezinta simptome sugestive ale afectiunilor hepatice sau hemolitice. De obicei, medicii recomanda acest test atunci cand exista suspiciunea unei probleme hepatice, a obstructiei biliare sau a hemolizei. De asemenea, testul poate fi utilizat ca parte a unui control de rutina pentru monitorizarea functiei hepatice la pacientii cu afectiuni hepatice cronice sau alte afectiuni asociate [5].

Testul este indicat in urmatoarele situatii:

• Evaluarea functiei hepatice: pacientii cu antecedente de boli hepatice sau cei care iau medicamente care pot afecta ficatul ar putea beneficia de test pentru monitorizarea starii ficatului.
• Investigarea icterului: cand pacientul prezinta ingalbenirea pielii si a ochilor, testul ajuta la diferentierea cauzei icterului.
• Monitorizarea pacientilor cu hepatita sau ciroza: testul ajuta la evaluarea progresiei bolii si raspunsului la tratament.
• Detectarea hemolizei: in cazurile in care globulele rosii sunt distruse in exces, urobilinogenul crescut poate indica o hemoliza activa [2].

Simptome care ar putea impune testarea

Exista mai multe simptome care ar putea determina medicul sa recomande testul de urobilinogen in urina:

• Icterul: este caracterizat prin ingalbenirea pielii si a albului ochilor, cauzat de acumularea bilirubinei in sange. Icterul poate fi rezultatul hemolizei, afectiunilor hepatice sau obstructiei biliare, iar testul ajuta la identificarea cauzei.
• Durere abdominala: durerile in partea dreapta sus a abdomenului pot indica probleme hepatice sau biliare, iar testul poate sustine diagnosticul.
• Oboseala si slabiciune: aceste simptome generale pot fi asociate cu afectiuni hepatice sau hemoliza, care afecteaza capacitatea organismului de a procesa bilirubina.
• Greturi si varsaturi: acestea pot aparea in cazul afectiunilor hepatice sau biliare, iar testul poate ajuta la evaluarea severitatii problemei.
• Urina inchisa la culoare: o urina galbena inchis sau maronie poate indica cresterea nivelului de urobilinogen si necesita investigatii suplimentare.
• Scaune deschise la culoare: lipsa pigmentarii normale poate fi un semn al obstructiei biliare, iar testul ajuta la confirmarea acestui diagnostic [4].

Situatii clinice in care e indicata determinarea urobilinogenului

Testul de urobilinogen este util in diagnosticul si monitorizarea mai multor situatii clinice importante:

• Boli hepatice: afectiuni precum hepatita acuta sau cronica, ciroza hepatica sau boala hepatica alcoolica afecteaza capacitatea ficatului de a procesa si excreta bilirubina. In hepatita, inflamatia hepatica reduce eficienta ficatului in reciclarea urobilinogenului, ceea ce poate duce la cresterea nivelului sau in urina. Ciroza hepatica poate afecta atat productia, cat si eliminarea bilirubinei, influentand nivelurile de urobilinogen. Monitorizarea acestor pacienti ajuta medicii sa ajusteze tratamentele si sa evalueze progresia bolii.
• Hemoliza: aceasta situatie apare atunci cand globulele rosii sunt distruse in mod excesiv, eliberand hemoglobina care este metabolizata ulterior in bilirubina si apoi in urobilinogen. Hemoliza poate fi cauzata de boli autoimune, infectii, reactii medicamentoase sau anumite afectiuni genetice. Nivelurile crescute de urobilinogen in urina indica o hemoliza activa, iar testul ajuta medicii sa monitorizeze severitatea hemolizei si raspunsul la tratament.
• Icter mecanic: icterul mecanic apare atunci cand exista o obstructie in caile biliare, impiedicand excretia bilirubinei conjugate in intestin. Cauze comune includ calculii biliari, stricturile biliare sau tumorile care blocheaza caile biliare. In aceasta situatie, bilirubina nu poate fi convertita in urobilinogen, ceea ce duce la valori scazute sau absente de urobilinogen in urina. Testul ajuta la confirmarea obstructiei biliare si la stabilirea planului terapeutic, care poate include interventii chirurgicale sau alte proceduri [3].

Cum se efectueaza testul?

Testul pentru urobilinogen in urina este simplu, neinvaziv si ofera informatii importante despre functia hepatica si biliara. Desi procedura este simpla, este esential ca pacientul sa urmeze instructiunile corect pentru a obtine rezultate precise. Testul poate fi realizat fie printr-un test rapid (dipstick), fie prin analiza de laborator, in functie de necesitatile clinice.

Colectarea corecta a probei de urina este esentiala pentru acuratetea testului. Iata pasii generali pentru colectarea probei:

• Colectarea urinei la mijlocul jetului urinar: pacientul trebuie sa colecteze o proba de urina din mijlocul jetului urinar pentru a reduce riscul de contaminare. Acest proces implica:
  • Inceperea urinarii in toaleta, fara a colecta prima cantitate de urina.
  • Colectarea unei cantitati de urina dupa ce fluxul s-a stabilizat, intr-un recipient steril furnizat de laborator sau cabinet medical.
• Curatarea zonei genitale: inainte de colectare, pacientul trebuie sa curete zona genitala prin spalare cu apa calduta si sapun, pentru a preveni contaminarea probei cu bacterii sau secretii.
• Volumul probei: este necesar un volum suficient, de obicei intre 30 si 60 ml, pentru a efectua analiza.
• Livrarea probei: urina trebuie livrata cat mai curand posibil la laborator, ideal in termen de o ora dupa colectare. Daca aceasta nu este posibila, proba trebuie pastrata la frigider pentru a preveni alterarea rezultatelor [1].

Prepararea pacientului pentru test

Desi testul pentru urobilinogen nu necesita o pregatire extinsa, exista cateva recomandari pentru pacient:

• Evitarea alimentelor si medicamentelor care pot afecta rezultatele: alimentele bogate in beta-caroten, medicamentele hepatotoxice sau suplimentele pe baza de fier pot influenta nivelul de urobilinogen. Pacientul ar trebui sa informeze medicul despre orice medicamente sau suplimente pe care le ia.
• Hidratarea: este recomandat ca pacientul sa fie bine hidratat, dar sa evite consumul excesiv de lichide cu 2-3 ore inainte de test, deoarece diluarea urinei poate afecta rezultatele.
• Evita testarea in timpul menstruatiei: pentru femei, este recomandat sa evite testarea in timpul menstruatiei, deoarece prezenta sangelui poate influenta rezultatele.
• Informarea medicului despre simptome: pacientii trebuie sa informeze medicul despre simptomele curente, cum ar fi icter, dureri abdominale sau oboseala, pentru ca medicul sa interpreteze corect rezultatele testului [5].

Tipuri de teste: test rapid (dipstick) vs analiza de laborator

Exista doua metode principale pentru testarea urobilinogenului in urina: testul rapid (dipstick) si analiza de laborator.

• Test rapid (dipstick):
  Testul rapid este un test simplu si rapid care utilizeaza o banda reactiva (dipstick) pentru a detecta prezenta si cantitatea de urobilinogen in urina. Banda este impregnate cu substante chimice care reactioneaza cu urobilinogenul, schimbandu-si culoarea.

Avantaje:

• Rezultate rapide, disponibile in cateva minute.
• Util pentru screening rapid in cabinetul medical sau acasa.
• Usor de utilizat si nu necesita echipamente complexe.

Dezavantaje:

• Mai putin sensibil si precis decat analiza de laborator.
• Rezultatele pot fi influentate de factori temporari, precum alimentatia sau medicamentele.
• Poate oferi rezultate false pozitive sau negative in anumite conditii.

• Analiza de laborator:
  In aceasta metoda, proba de urina este analizata intr-un laborator folosind metode mai precise, cum ar fi spectrofotometria sau cromatografia. Aceasta analiza masoara concentratia exacta a urobilinogenului si poate detecta cantitati foarte mici ale compusului.

Avantaje:

• Rezultate foarte precise si exacte.
• Poate detecta variatii subtile in nivelul urobilinogenului.
• Util in diagnosticul afectiunilor hepatice sau hemolitice complexe.

Dezavantaje:

• Rezultatele necesita mai mult timp, de obicei cateva ore sau zile.
• Necesita echipamente si personal specializat.
• Poate fi mai costisitoare decat testul rapid [4].

Interpretarea rezultatelor

Interpretarea corecta a rezultatelor testului de urobilinogen in urina este esentiala pentru diagnosticarea si monitorizarea afectiunilor hepatice si hemolitice. Nivelurile anormale de urobilinogen pot indica diverse probleme medicale, iar intelegerea cauzelor acestora ajuta medicii sa stabileasca un diagnostic corect si un plan de tratament adecvat.

Valori normale ale urobilinogenului in urina

Valorile normale ale urobilinogenului in urina variaza usor in functie de laborator si metoda de testare, dar in general, intervalul normal este:

• 0.1 - 1.0 mg/dL

Nivelurile normale indica faptul ca procesul de metabolizare si excretie a bilirubinei functioneaza corect. Urobilinogenul prezent in cantitati normale reflecta un echilibru intre productia bilirubinei, metabolizarea hepatica si excretia biliara. Este important ca pacientii sa inteleaga ca valori usor peste limita superioara sau sub intervalul normal nu indica neaparat o afectiune grava, dar trebuie interpretate in contextul simptomelor si istoricului medical [3].

Valori crescute: cauze si implicatii

Un nivel crescut de urobilinogen in urina poate indica mai multe afectiuni sau procese patologice, inclusiv hemoliza, boli hepatice sau icter hemolitic. Valorile crescute apar atunci cand productia de bilirubina este excesiva sau cand ficatul nu reuseste sa proceseze corect bilirubina.

• Hemoliza: este procesul de distrugere accelerata a globulelor rosii, ceea ce duce la eliberarea excesiva de hemoglobina, care ulterior este metabolizata in bilirubina. Medicul va recomanda investigatii suplimentare, cum ar fi hemograma completa, testul Coombs si analize specifice hemolizei, pentru a identifica cauza si a initia tratamentul adecvat.
• Boli hepatice (hepatita, ciroza): bolile hepatice afecteaza capacitatea ficatului de a procesa si excreta bilirubina, ceea ce poate duce la cresterea urobilinogenului. Hepatita acuta sau cronica reduce eficienta ficatului in procesarea bilirubinei, crescand nivelul de urobilinogen. Fibroza hepatica severa impiedica fluxul normal al bilei si afecteaza reciclarea urobilinogenului, ceea ce duce la cresterea acestuia in urina.
• Icter hemolitic: apare atunci cand hemoliza severa creste productia bilirubinei, depasind capacitatea ficatului de a o metaboliza. In aceasta situatie, nivelurile crescute de urobilinogen reflecta hemoliza activa si suprasolicitarea ficatului. Medicul trebuie sa identifice cauza hemolizei si sa initieze tratamentul pentru reducerea distrugerii globulelor rosii si a simptomelor asociate [2].

Valori scazute: cauze si implicatii

Nivelurile scazute sau absente ale urobilinogenului in urina pot indica obstructie biliara severa sau disfunctie hepatica severa, in care procesul de formare si excretie a bilirubinei este afectat semnificativ.

• Icter obstructiv: apare atunci cand exista o obstructie in caile biliare, impiedicand excretia bilirubinei conjugate catre intestin, ceea ce blocheaza formarea urobilinogenului. Cauze frecvente includ: calculii biliari, tumorile biliare sau pancreatice si stricturile biliare. Acest diagnostic necesita investigatii suplimentare, precum ecografia abdominala, colangiopancreatografia retrograda endoscopica (ERCP) sau colangiografia prin rezonanta magnetica (MRCP), pentru identificarea obstructiei si a cauzei.
• Disfunctie hepatica severa: in cazuri severe de afectiuni hepatice, precum ciroza terminala sau hepatita fulminanta, ficatul nu mai poate procesa eficient bilirubina sau recicla urobilinogenul. Cauze ale disfunctiei hepatice includ: insuficienta hepatica acuta, ciroza avansata sau hepatita fulminanta. Nivelurile scazute sau absente pot necesita interventii urgente, inclusiv tratamente specifice hepatice sau, in cazuri extreme, transplant hepatic [1].

Factori care pot influenta rezultatul testului

Rezultatul testului pentru urobilinogen in urina poate fi influentat de mai multi factori, ceea ce poate duce la rezultate fals pozitive sau fals negative. Este esential ca medicii si pacientii sa tina cont de acesti factori pentru a interpreta corect rezultatul si a evita diagnosticarea gresita. Printre factorii cei mai importanti care pot influenta rezultatul testului se numara consumul de alimente sau medicamente, deshidratarea si intervalul de recoltare a probei.

Consumul de alimente sau medicamente

Alimentele si medicamentele pot influenta semnificativ nivelul urobilinogenului in urina, alterand astfel rezultatul testului.

• Alimente: consumul anumitor alimente bogate in beta-caroten, cum ar fi morcovii, spanacul, dovleacul sau alte legume si fructe portocalii si verzi, poate influenta metabolismul bilirubinei si, implicit, nivelul urobilinogenului. Desi efectul nu este major, este recomandat ca pacientii sa evite alimentele cu pigment intens cu 24-48 de ore inainte de test.
• Medicamente: unele medicamente pot afecta productia, metabolizarea sau excretia bilirubinei:
  • Antibioticele: anumite antibiotice pot creste sau scadea nivelul urobilinogenului.
  • Medicamente hepatotoxice: medicamentele pot afecta ficatul si pot altera metabolismul bilirubinei.
  • Antimalarice: pot induce hemoliza si pot creste nivelul urobilinogenului.
  • Suplimente alimentare: suplimentele cu fier sau vitamina C pot influenta, de asemenea, rezultatele testului.
• Alcoolul: consumul excesiv de alcool poate afecta functia hepatica, modificand nivelul bilirubinei si implicit al urobilinogenului [4].

Deshidratarea

Deshidratarea afecteaza concentrarea urinei, ceea ce poate influenta rezultatul testului de urobilinogen. In cazul deshidratarii, volumul urinei scade, iar urina devine mai concentrata. Aceasta concentrare poate duce la valori aparent crescute ale urobilinogenului, chiar daca nivelul real nu s-a modificat semnificativ.

Dimpotriva, consumul excesiv de lichide inainte de test poate dilua urina, ceea ce poate duce la rezultate fals negative, adica la un nivel mai scazut al urobilinogenului decat in realitate [2].

Intervalul de recoltare a probei

Momentul colectarii urinei poate influenta, de asemenea, rezultatul testului, deoarece concentratia urobilinogenului variaza pe parcursul zilei.

• Urina matinala: urina colectata dimineata este mai concentrata si poate contine valori mai ridicate ale urobilinogenului. Acest tip de proba este util pentru detectarea unor valori crescute, dar poate oferi rezultate fals pozitive in unele cazuri.
• Urina de peste zi: urina colectata in timpul zilei, dupa consumul normal de lichide si alimente, poate oferi valori mai echilibrate, dar poate fi influentata de activitatea fizica sau alimentatie.
• Urina de dupa-amiaza sau seara: poate prezenta o concentratie diferita fata de urina matinala, ceea ce poate afecta interpretarea rezultatelor.

Ce trebuie sa faci in functie de rezultat?

Rezultatul testului pentru urobilinogen in urina ofera informatii importante despre sanatatea hepatica si hemolitica, iar in functie de rezultat, este necesar sa urmezi anumite masuri. Interpretarea corecta a rezultatului trebuie realizata de un medic, dar exista cateva recomandari generale privind pasii care trebuie urmati in functie de valoarea obtinuta.

Cand este nevoie de investigatii suplimentare

In functie de nivelul urobilinogenului detectat, medicul poate recomanda investigatii suplimentare pentru a identifica cauza exacta a anomaliilor.

• Valori normale: daca nivelul urobilinogenului este in intervalul normal (0.1 - 1.0 mg/dL) si nu exista simptome asociate, nu sunt necesare investigatii suplimentare. Pacientul poate continua monitorizarea de rutina, mai ales daca nu are factori de risc pentru afectiuni hepatice sau hemolitice.
• Valori crescute: cresterea nivelului urobilinogenului poate indica hemoliza activa, afectiuni hepatice sau icter hemolitic. In acest caz, medicul poate recomanda:
  • Hemograma completa: pentru a evalua numarul si structura globulelor rosii si pentru a detecta eventuale hemolize.
  • Teste functionale hepatice: masoara enzimele hepatice (AST, ALT, ALP, GGT), bilirubina serica si albumina pentru a evalua functia ficatului.
  • Test Coombs: util pentru identificarea hemolizei autoimune.
  • Ecografie abdominala: evalueaza structura ficatului si vezicii biliare pentru posibile obstructii sau leziuni hepatice.
  • Biopsie hepatica: folosita in cazurile severe pentru evaluarea fibrozei sau inflamatiei hepatice.
• Valori scazute sau absente: acest rezultat poate indica obstructie biliara severa sau disfunctie hepatica grava. Investigatiile pot include:
  • Colangiopancreatografia retrograda endoscopica (ERCP): detecteaza obstructii in caile biliare sau ductul pancreatic.
  • Colangiografia prin rezonanta magnetica (MRCP): alternativa non-invaziva pentru evaluarea cailor biliare.
  • Teste functionale hepatice: pentru evaluarea capacitatii hepatice.
  • Teste imagistice (CT sau RMN abdominal): pentru detectarea tumorilor sau stricturilor biliare [3].

Consultarea medicului specialist

Rezultatele anormale ale testului pentru urobilinogen necesita adesea consultarea unui specialist, in functie de cauza suspectata:

• Gastroenterolog: gastroenterologul se ocupa de afectiunile tractului digestiv si biliare. Este indicat sa consulti acest specialist daca rezultatul testului sugereaza o afectiune biliara sau digestiva, cum ar fi obstructia cailor biliare sau afectiuni inflamatorii intestinale care pot afecta excretia bilirubinei.
• Hepatolog: hepatologul este specializat in afectiuni hepatice. Daca testul indica o afectiune hepatica (hepatita, ciroza sau disfunctie hepatica severa), consultarea unui hepatolog este esentiala. Hepatologul poate initia tratamente specifice pentru afectiuni hepatice, precum antivirale pentru hepatita virala sau tratamente pentru ciroza.
• Alti specialisti:
  • Hematolog: daca hemoliza este cauza suspectata, hematologul poate investiga si trata anemia hemolitica.
  • Chirurg: in cazuri de obstructie biliara severa, poate fi necesara interventia chirurgicala [2].

Schimbari in stilul de viata si dieta

Indiferent de rezultat, schimbarea stilului de viata si adoptarea unei diete sanatoase sunt esentiale pentru mentinerea sanatatii hepatice si generale.

• Dieta echilibrata:
  • Consuma alimente bogate in fibre: legume, fructe si cereale integrale imbunatatesc digestia si reduc sarcina hepatica.
  • Proteine slabe: carne slaba, peste si leguminoase sprijina regenerarea hepatica fara a suprasolicita ficatul.
  • Grasimi sanatoase: ulei de masline, avocado si nuci in locul grasimilor saturate si trans.
  • Evitarea alimentelor procesate: reducerea zaharurilor si a grasimilor trans previne afectiunile hepatice.
• Limitarea consumului de alcool:
  Consumul excesiv de alcool afecteaza grav ficatul si metabolismul bilirubinei. Este recomandat sa limitezi sau sa eviti complet alcoolul daca ai probleme hepatice.
• Evitarea medicamentelor hepatotoxice:
  Consulta medicul inainte de a lua medicamente care pot afecta ficatul, inclusiv suplimente alimentare si analgezice.
• Hidratarea adecvata:
  Consumul adecvat de apa sustine eliminarea toxinelor si mentine functia renala si hepatica optima.
• Activitate fizica moderata:
  Exercitiile regulate imbunatatesc circulatia sanguina si metabolismul bilirubinei, contribuind la sanatatea generala.
• Monitorizarea periodica:
  Pacientii cu afectiuni hepatice sau risc crescut trebuie sa efectueze periodic teste functionale hepatice si teste pentru bilirubina si urobilinogen [5].

Testul pentru urobilinogen in urina este o analiza simpla, dar esentiala, care ofera informatii valoroase despre sanatatea ficatului si procesul de degradare a hemoglobinei. Interpretarea corecta a rezultatelor poate ajuta la diagnosticarea precoce a afectiunilor hepatice, hemolitice sau biliare, contribuind astfel la prevenirea complicatiilor grave. Este important sa urmezi recomandarile medicului si sa efectuezi investigatii suplimentare atunci cand este necesar. Adoptarea unui stil de viata sanatos, hidratarea corespunzatoare si monitorizarea periodica a sanatatii sunt pasi esentiali pentru mentinerea unui organism echilibrat si a unei functii hepatice optime. Nu uita ca sanatatea ficatului are un impact major asupra bunastarii generale, asa ca acorda atentie rezultatelor testelor si consulta medicul pentru orice nelamurire!

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Surse: