Afazie: cauze, simptome, tratament

28. 8. 2023 · 16 minute de citit

Afazia este o afectiune care ingreuneaza comunicarea. Poate afecta atat vorbirea si intelegerea mesajelor vocale, cat si scrierea si citirea. Afazia apare de obicei brusc, ca urmare a unui traumatism la nivelul creierului sau a unui atac cerebral. De asemenea, se poate instala gradual, din cauza unei tumori care se dezvolta sau a unei boli degenerative. Severitatea afaziei depinde de mai multi factori, printre care cauzele si gradul de afectare a creierului. Tratamentul este complex si presupune inlaturarea cauzelor si recuperarea capacitatii de comunicare. In acest articol, iti spunem prin ce se deosebeste afazia de disartrie, disfazie si apraxie, care sunt cauzele si simptomele bolii si cum se trateaza. De asemenea, vei afla cate tipuri de afazie exista si cum se manifesta fiecare tip.

Farmacistul Dr. Max
Farmacistul Dr. Max
Afazie: cauze, simptome, tratament

Continutul articolului

Ce este afazia?

Afazia este o tulburare de comunicare, care face dificila utilizarea limbajului. Apare mai des la adulti, in special la cei care au suferit un accident vascular cerebral (AVC). Afectarea zonelor din creier responsabile cu comunicarea face ca exprimarea si receptarea orala sau scrisa sa fie greoaie sau imposibila. Chiar daca pacientii afectati se exprima greu, afazia nu afecteaza si inteligenta. Dificultatile de gasire a cuvintelor potrivite, de intelegere a conversatiilor si textelor scrise si repetarea anumitor cuvinte indica afazie, dar nu si scaderea nivelului de inteligenta (1).

Care este diferenta dintre afazie vs. disartrie, disfazie sau apraxie?

Afazia este o afectiune care poate fi asociata cu alte tulburari si probleme legate de vorbire, cum ar fi disartria, disfazia si apraxia:

  • afazia: acesta este termenul general pentru o disfunctie a creierului care afecteaza abilitatile lingvistice, inclusiv vorbirea sau intelegerea vorbirii altor persoane. Expertii folosesc acest termen pentru pierderea totala sau partiala a abilitatilor lingvistice.
  • disfazie: acesta este un termen invechit pentru pierderea partiala a abilitatilor lingvistice din cauza unei probleme legate de creier. Unul din motivele pentru care s-a renuntat la acest termen a fost riscul de confuzie cu termenul „disfagie”. Disfagia este termenul medical pentru o problema de inghitire. Capacitatea de a inghiti se bazeaza pe muschi specifici pentru a impinge alimentele, lichidele, medicamentele pe gat. Disfagia se poate intampla in cazul unor tulburari cerebrale sau nervoase sau a unor probleme cu muschii in sine.
  • disartrie: apare atunci cand pacientul are probleme de vorbire pentru ca nu poate controla pe deplin parti ale gurii, fetei si sistemului respirator superior. Acest lucru il poate face sa vorbeasca prea tare sau prea incet, sau la viteze inegale, sa pronunte gresit cuvintele sau sa aiba schimbari neobisnuite de tonalitate (trecerea de la o voce inalta la una grava).
  • apraxie: este termenul medical folosit in cazul in care pacientul nu mai poate face ceva chiar daca stia sa faca acel lucru sau il facuse de multe ori inainte. De exemplu, dintr-o data nu mai stie cum sa foloseasca o cheie pentru a deschide o usa incuiata, desi stie cum functioneaza o incuietoare si o cheie. Persoanele cu apraxie au adesea probleme in a rosti corect cuvintele (5).

Pe cine afecteaza afazia?

Afazia poate afecta orice persoana care are leziuni la nivelul zonelor creierului care controleaza capacitatea de a vorbi sau de a intelege vorbirea altor persoane. Este mai frecventa la adultii de varsta mijlocie si la cei mai in varsta, in special din cauza unor afectiuni precum accidentul vascular cerebral, dar poate aparea, de asemenea, la orice varsta (5).

Cum se manifesta afazia?

Cum se manifesta afazia

Afazia se poate manifesta in mai multe moduri. Persoana afectata poate:

  • vorbi in fraze scurte sau incomplete;
  • spune fraze care nu au sens;
  • folosi alte cuvinte sau sunete in locul celor corecte;
  • emite cuvinte care nu pot fi recunoscute;
  • avea dificultati in gasirea cuvintelor potrivite;
  • avea dificultati in intelegerea conversatiilor;
  • avea dificultati in intelegerea unui text;
  • scrie fraze lipsite de sens;
  • avea dificultati in folosirea numerelor si efectuarea de calcule (2).

Este important de stiut ca exista mai multe tipuri de afazie si afectiuni asemanatoare afaziei. In timp ce simptomele afaziei au multe asemanari, exista totusi cateva diferente importante. Pentru a intelege cum functioneaza afazia, este util sa intelegem cateva lucruri despre doua parti specifice ale creierului care lucreaza impreuna atunci cand vorbim:

  • zona lui Broca: aceasta parte a creierului isi primeste numele de la medicul francez care a descoperit ce controleaza muschii pe care ii folosim pentru a vorbi. Aceasta zona face parte din lobul frontal, de obicei in partea stanga, chiar in fata tamplei.
  • zona lui Wernicke: aceasta parte a creierului isi primeste numele de la neurologul german care a descoperit ca aceasta zona controleaza capacitatea de a intelege si de a selecta cuvintele potrivite pe care le folosim atunci cand vorbim. Face parte din lobul temporal, de asemenea, de obicei pe partea stanga, chiar deasupra urechii.

Aceste doua zone ale creierului lucreaza impreuna pentru a ne ajuta sa vorbim. Zona lui Wernicke proceseaza intelegerea cuvintelor si le selecteaza pe cele pe care le folosim, apoi trimite semnale catre zona lui Broca. Odata ce zona lui Broca stie ce cuvinte sa foloseasca, trimite semnale catre muschii pe care ii folosim atunci cand vorbim.

Tipuri de afazie 

Afazia poate avea forme usoare sau grave. Pacientii cu forme usoare pot conversa, dar au dificultati in a intelege conversatii complexe sau de a gasi anumite cuvinte. Persoanele cu forme grave pot fi incapabile sa sustina sau inteleaga o conversatie. Afazia se poate manifesta mai mult in conditii de oboseala, aglomeratie sau stres (2). Exista opt tipuri principale de afazie, iar expertii iau in considerare trei factori principali atunci cand stabilesc ce tip de afazie are o persoana. Acesti factori sunt:

  • fluenta: pacientul vorbeste fluent si usor? Discursul are ritmul, tonul, pronuntia si gramatica potrivite? Pot, de asemenea, sa scrie fara dificultate?
  • intelegerea: intelege pacientul ceea ce spun ceilalti oameni? Spune fraze si propozitii care au sens? De asemenea, poate citi si intelege cuvintele scrise?
  • repetitia: pacientul are probleme in a repeta cuvinte, fraze sau propozitii complete?

Afazia lui Broca

Cunoscuta si sub numele de „afazie non-fluenta” sau „afazie expresiva”, aceasta este una dintre cele mai comune forme ale acestei afectiuni. Persoanele cu afazie Broca au, de obicei, urmatoarele simptome:

  • pierderea fluentei: persoanele cu afazie Broca se lupta sa formeze cuvinte. Ele pot repeta cuvinte sau fraze simple la nesfarsit (dar nu pot repeta ceea ce aud, sau o fac cu greutate). Persoanele cu cele mai grave cazuri nu pot scoate niciun sunet sau pot scoate doar un singur sunet.
  • intelegerea nu este afectata: persoanele cu afazie Broca nu pot vorbi, dar pot totusi sa inteleaga ceea ce spun alte persoane. De asemenea, isi pot da seama ca ceva nu este in regula cu capacitatea lor de a vorbi.
  • lupta cu repetitia: afazia lui Broca afecteaza repetitia, ceea ce inseamna ca o persoana cu aceasta afectiune ar putea avea probleme in a repeta cuvintele sau frazele pe care le aude.

Alte simptome: afectarea zonei lui Broca, in special in urma unui accident vascular cerebral, afecteaza adesea si o parte a creierului din apropiere care controleaza muschii pentru miscare. Din aceasta cauza, persoanele cu afazie Broca au mai multe sanse sa aiba paralizie pe o parte a corpului.

Afazia lui Wernicke

Cunoscuta si sub numele de „afazie fluenta” sau „afazie receptiva”, aceasta este, de asemenea, o forma relativ comuna de afazie. Persoanele cu afazie Wernicke au, de obicei, urmatoarele:

  • vorbire fluenta: acest lucru inseamna ca nu au probleme cu actul fizic al vorbirii. Cu toate acestea, ceea ce spun este adesea confuz sau nu are sens. Persoanele cu aceasta afectiune pot folosi cuvinte gresite sau pot inventa cuvinte. Expertii numesc uneori acest lucru „salata de cuvinte”.
  • probleme cu intelegerea: persoanele cu aceasta problema se lupta sa inteleaga ceea ce spun ceilalti. Ele pot intelege propozitii foarte simple, dar cu cat propozitia sau fraza este mai complexa, cu atat este mai greu de inteles.
  • lupta cu repetitia: afazia lui Wernicke afecteaza repetitia, ceea ce inseamna ca o persoana cu aceasta afectiune ar putea avea dificultati in a repeta cuvintele sau frazele auzite.

Alte simptome. Zona creierului lui Wernicke se afla in apropierea unor parti ale creierului care va afecteaza vederea, astfel incat persoanele cu acest tip de afazie au adesea si probleme de vedere. De asemenea, persoanele cu afazie Wernicke au adesea anosognosie, o afectiune in care creierul nu poate recunoaste sau procesa simptomele unei probleme medicale. Asta inseamna ca persoanele cu aceasta afectiune adesea nu stiu sau nu pot intelege ca au acest tip de afazie.

Afazia globala

Afazia globala este cea mai severa forma de afazie. De obicei, implica urmatoarele caracteristici.

  • pierderea fluentei: persoanele cu afazie globala se lupta cu actul fizic de a vorbi. Persoanele cu formele cele mai severe pot emite doar sunete izolate, sau pot sa nu emita niciun sunet (mutism). De asemenea, ele pot repeta cuvinte sau fraze simple la nesfarsit (aceasta este o problema de fluenta, deoarece vor avea in continuare probleme in a repeta cuvintele sau frazele pe care le aud).
  • probleme de intelegere: persoanele cu aceasta problema se straduiesc sa inteleaga ceea ce spun ceilalti. Ele ar putea intelege propozitii foarte simple, dar cu cat propozitia sau fraza este mai complexa, cu atat este mai greu de inteles.
  • lupta cu repetitia: afazia globala afecteaza repetitia, ceea ce inseamna ca o persoana cu aceasta afectiune ar putea avea dificultati in a repeta cuvintele sau frazele pe care le aude.

Alte simptome: Acest tip de afazie apare in cazul unor afectiuni care provoaca leziuni cerebrale grave, cum ar fi accidente vasculare cerebrale majore sau leziuni la cap. Leziunile sunt de obicei severe si afecteaza mai multe parti ale creierului, cauzand alte simptome grave, cum ar fi paralizia unilaterala, orbirea si altele.

Alte forme de afazie

Afazia motorie transcorticala

Acest tip de afazie este similara afaziei Broca, dar de obicei nu este la fel de severa. O diferenta esentiala este ca persoanele cu aceasta afazie nu au probleme in a repeta fraze sau propozitii pe care le aud.

Afazia senzoriala transcorticala

Acest tip de afazie este similar cu afazia lui Wernicke, dar de obicei nu este la fel de severa. La fel ca in cazul afaziei motorii transcorticale, persoanele cu acest tip de afazie nu au probleme in a repeta ceea ce aud. Acest tip de afazie este comun in cazul afectiunilor degenerative ale creierului, cum ar fi boala Alzheimer.

Afazia de conducere

Acest tip de afazie afecteaza fluenta, dar nu si intelegerea. Persoanele care sufera de aceasta afectiue se lupta sa pronunte cuvintele, mai ales atunci cand incearca sa repete ceva ce aud.

Afazia transcorticala mixta

Aceasta afazie este asemanatoare afaziei globale, cu exceptia faptului ca persoanele care o au pot totusi repeta ceea ce le aud.

Afazia anomica

Persoanele cu acest tip de afazie se lupta sa gaseasca cuvinte, in special nume de obiecte sau cuvinte care descriu actiuni. Pentru a ocoli aceasta problema, ei folosesc adesea mai multe cuvinte pentru a explica ceea ce vor sa spuna.

Alte afectiuni care implica sau seamana cu afazia

  • Afazia primara progresiva: este o afectiune degenerativa a creierului. Persoanele cu aceasta afectiune isi pierd treptat capacitatea de a vorbi, scrie, citi sau intelege ceea ce spun ceilalti. Acest lucru este diferit de afazia legata de leziuni sau de accident vascular cerebral, care nu se inrautateste in timp. Diferite forme ale bolii apar in cazul unor boli precum dementa frontotemporala si boala Alzheimer.
  • Alexia (orbirea cuvintelor) si agrafia (incapacitatea de a scrie): deteriorarea partilor din creier care controleaza capacitatea de a vorbi poate afecta, de asemenea, abilitatile de citire si scriere. Persoanele cu alexie pot vedea cuvintele, dar nu le pot recunoaste sau citi. Persoanele cu agrafie isi pierd capacitatea de a scrie. Acestea se pot intampla in acelasi timp, dar, in cazuri rare, oamenii pot avea alexie fara agrafie, ceea ce inseamna ca pot scrie cuvinte, dar apoi nu pot citi ceea ce au scris.
  • Agnosia verbala auditiva: aceasta este o afectiune in care o persoana poate auzi oamenii vorbind, dar nu poate recunoaste ca ceea ce aude sunt alte persoane care vorbesc. Se intampla atunci cand exista o perturbare intr-o zona a creierului care proceseaza sunetul sau limbajul vorbit (6).

Cauzele afaziei

Cauzele afaziei

Cea mai intalnita cauza a afaziei este afectarea cerebrala rezultata in urma unui accident vascular cerebral (AVC). Din cauza ca un vas de sange din creier se blocheaza sau se rupe, sangele ajunge in zonele din creier care controleaza limbajul si le afecteaza. Afazia apare si din cauza afectarii cerebrale produse de lovituri la cap, infectii sau boli degenerative. In aceste situatii, pot aparea si probleme cognitive ca dificultatile de memorare si confuzia (1). Pierderea capacitatii de comunicare se face progresiv in cazul bolilor degenerative si, uneori, in cazul dezvoltarii tumorilor. Episoadele temporare de afazie pot aparea din cauza migrenelor, crizelor epileptice si atacului ischemic tranzitor. Acesta este de scurta durata, dar cei afectati sunt predispusi la un viitor AVC (3).

Afazia poate aparea in cazul oricarei afectiuni care afecteaza creierul. Cauzele posibile pentru aceasta includ:

  • boala Alzheimer;
  • anevrisme;
  • operatie pe creier;
  • tumori cerebrale (inclusiv cancer);
  • hipoxie cerebrala (leziuni cerebrale din cauza lipsei de oxigen);
  • contuzii si leziuni cerebrale traumatice;
  • dementa si dementa frontotemporala;
  • tulburari de dezvoltare si probleme congenitale (afectiuni pe care le aveti la nastere din cauza unei probleme in timpul dezvoltarii fetale);
  • epilepsie sau convulsii (mai ales daca acestea provoaca leziuni cerebrale permanente);
  • tulburari genetice (afectiuni pe care le aveti la nastere si pe care le-ati mostenit de la unul sau ambii parinti, cum ar fi boala Wilson);
  • inflamatie a creierului (encefalita) de la infectii virale sau bacteriene sau afectiuni autoimune);
  • Migrene (acest efect este temporar);
  • Radioterapie sau chimioterapie;
  • Toxine si otravuri (cum ar fi otravirea cu monoxid de carbon sau otravirea cu metale grele);
  • Accidente vasculare cerebrale sau atacuri ischemice tranzitorii (AIT).

Afazia este contagioasa?

Afazia nu este contagioasa. Poate aparea in cazul unor afectiuni contagioase, dar niciuna dintre acestea nu va provoca afazie (6).

Diagnosticarea afaziei

Pentru ca afazia este ea insasi un simptom al altor probleme de sanatate, medicul face pacientului un examen fizic si neurologic. De asemenea, apeleaza la tehnici imagistice pentru a identifica care este cauza afectarii cerebrale. Medicul verifica modul in care pacientul comunica pentru a pune un diagnostic precis. Mai multe teste sunt posibile atunci cand furnizorii suspecteaza afazia. In cele mai multe cazuri, un specialist in logopedie poate ajuta la determinarea tipului de afazie pe care o are o persoana. Testele pot ajuta, de asemenea, la diagnosticarea a ceea ce a cauzat afazia si pot chiar determina daca cauza este tratabila si ce fel de tratamente vor functiona cel mai bine. Testele posibile includ: 

  • analize de sange (acestea pot cauta orice, de la probleme ale sistemului imunitar pana la toxine si otravuri, in special anumite metale precum cuprul);
  • tomografie computerizata (CT);
  • electroencefalograma (EEG);
  • electromiograma;
  • test de potentiale evocate;
  • teste genetice;
  • imagistica prin rezonanta magnetica (IRM);
  • tomografie cu emisie de pozitroni (PET);
  • prelevare medulara (punctie lombara);
  • raze X (6).

Optiuni de tratament 

Factori care influenteaza tratamentul

Tratamentul afaziei depinde de factori ca:

  • varsta;
  • cauza afectarii cerebrale;
  • tipul de afazie;
  • pozitionarea si marimea leziunii cerebrale;

De exemplu, daca o tumoare este cauza afaziei, eliminarea ei poate ameliora afazia. In cazul in care afazia este permanenta, terapeutul poate ajuta persoana afectata sa invete sa comunice prin metode care nu presupun vorbirea, ca desenul sau semnele (3).

Terapie de limbaj si vorbire

Daca afazia a aparut dupa un AVC, terapia de limbaj si vorbire trebuie inceputa cat mai curand. Chiar daca multi oameni progreseaza, putini ajung sa-si recapete complet capacitatea de a comunica. Sedintele au loc cu regularitate, iar uneori alaturi de alti pacienti, pentru a incuraja interactiunea. Terapia poate include si folosirea tehnologiei si a anumitor aplicatii. 

Tratament medicamentos

Anumite medicamente pot ajuta circulatia in zonele din creier afectate, ceea ce contribuie la refacerea abilitatilor de comunicare. Alte medicamente au rolul de a sustine capacitatea de refacere a creierului sau de a ajuta la inlocuirea unor substante chimice care sunt insuficiente in creier (3). 

Alte tratamente

Expertii studiaza tratamente neinvazive care presupun stimularea cerebrala a celulelor afectate din creier, prin mijloace magnetice si electrice. Este nevoie insa de mai multa cercetare pentru a stabili daca sunt eficiente sau nu (1).

Care este prognosticul in caz de afazie?

Evolutia pacientilor cu afazie variaza de la caz la caz. Un pacient cu AVC isi poate reveni dupa cateva ore sau zile. Pentru alte persoane, afazia se poate mentine pe tot parcursul vietii sau, in cazul bolilor degenerative, se poate agrava in timp. 

Afazia este o tulburare care apare in cazul afectarii creierului. Mergi de urgenta la medic daca observi aparitia unor probleme de comunicare! Acesta este un articol informativ, nu o sursa pentru autodiagnosticare.

Cum poti sa previi afazia sau sa reduci riscul de a o dezvolta?

Afazia apare in mod imprevizibil, asa ca nu este posibil sa o prevenim. Cu toate acestea, se pot preveni afectiunile care o provoaca sau se poate reduce riscul de a dezvolta aceste afectiuni. Unele dintre lucrurile pe care le puteti face includ:

Mananca o dieta echilibrata si mentine o greutate sanatoasa: multe afectiuni legate de sanatatea circulatorie si cardiaca, in special accidentul vascular cerebral, pot deteriora zone ale creierului dumneavoastra, provocand afazia. Prevenirea accidentului vascular cerebral si a afectiunilor similare este o modalitate cheie de a preveni aparitia afaziei sau de a reduce riscul de a o dezvolta.

Nu ignora infectiile: infectiile oculare si ale urechii au nevoie de tratament rapid. Daca aceste infectii se raspandesc la creier, pot deveni grave sau chiar mortale si pot provoca leziuni cerebrale care pot duce la afazie.

Poarta echipament de siguranta: ranile la cap pot provoca leziuni cerebrale care duc la afazie. Fie ca esti la locul de munca sau in timpul liber, utilizarea echipamentului de siguranta te poate ajuta sa eviti o leziune cerebrala care poate duce la afazie. 

Gestioneaza conditiile de sanatate: gestionarea afectiunilor cronice poate ajuta la prevenirea altor afectiuni care pot provoca leziuni cerebrale si afazie (6). 

Ce trebuie sa retii despre afazie

  • Afazia este o afectare a limbajului care poate afecta atat productia cat si intelegerea vorbirii si poate afecta capacitatea unei persoane de a citi si/sau de a scrie.
  • Afazia este intotdeauna cauzata de o leziune a creierului.
  • Accidentul vascular cerebral este cea mai frecventa cauza a leziunilor cerebrale care duce la afazie.
  • Alte leziuni cerebrale cauzate de traumatisme craniene, infectii sau tumori pot provoca, de asemenea, afazie.
  • Afazia poate fi usoara si poate afecta doar un singur aspect al limbajului.
  • Poate fi atat de severa incat este incredibil de dificil sa comunici cu pacientul.
  • Cel mai frecvent, sunt afectate mai multe aspecte ale comunicarii.
  • Unele persoane se pot recupera din afazie, dar daca o au mai mult de 2 sau 3 luni este putin probabil sa se recupereze (4)

Disclaimer

Daca aveti intrebari sau nelamuriri medicale, va rugam sa discutati cu medicul dumneavoastra. Articolele noastre medicale contin informatii si cercetari medicale importante, oferite de entitati medicale de renume. Cu toate acestea, ele nu reprezinta un substitut pentru sfatul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medicul specialist.

Acest articol a fost realizat in baza informatiilor preluate din urmatoarele surse:

  1. Mayo Clinic. “Aphasia - Diagnosis and Treatment - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2018, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/aphasia/diagnosis-treatment/drc-20369523
  2. National Institute on Deafness and Other Communication Disorders. “Aphasia.” NIDCD, 2019, www.nidcd.nih.gov/health/aphasia
  3. Shishira Sreenivas. “An Overview of Aphasia.” WebMD, WebMD, 29 Sept. 2008, www.webmd.com/brain/aphasia-causes-symptoms-types-treatments.
  4. Stroke Association, „Types of aphasia”: https://www.stroke.org.uk/what-is-aphasia/types-of-aphasia
  5. Regional Neurological Associates, „6 types of aphasia”: https://regionalneurological.com/types-of-aphasia/
  6. Cleveland Clinic, „Aphasia”: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/5502-aphasia
Despre autor
Farmacistul Dr. Max
Farmacistul Dr. Max
La Farmacia Dr. Max punem oamenii pe primul loc si ne dorim sa aducem pacientilor din Romania raspunsuri la unele dintre cele mai frecvente curiozitati medicale si de ingrijire personala. Adevarati specialisti, oameni atenti la ce recomanda sunt mereu aproape de tine si iti pregatesc zilnic articole atent documentate, pentru a-ti oferi informatii corecte si complete despre subiectele tale de interes. Descopera care sunt cele mai frecvente probleme cu care se confrunta organismul uman, cum iti poti mentine starea de bine, dar si multe alte subiecte care te vor ajuta sa fii si sa te simti sanatos, increzator si plin de energie in fiecare zi!
Citiți mai multe de la acest autor
inapoi la lista
Despre autor
Farmacistul Dr. Max
Farmacistul Dr. Max
La Farmacia Dr. Max punem oamenii pe primul loc si ne dorim sa aducem pacientilor din Romania raspunsuri la unele dintre cele mai frecvente curiozitati medicale si de ingrijire personala. Adevarati...
Citiți mai multe de la acest autor

Continutul articolului

checkout.warnings.Notice