Anastomoza: ce este si cand se recomanda

Cand se recomanda anastomoza? 

Pacientii pot avea nevoie de anastomoza, de exemplu, pentru a uni vase de sange sau sectiuni ale intestinului. Anastomoza poate fi folosita si pentru a trata afectiuni precum:

• blocaje intestinale: un blocaj intestinal este o obstructie la nivelul intestinului. Blocajele din intestinul subtire pot proveni de la tesutul cicatricial, hernii sau tumori ale intestinului subtire. Obstructiile intestinului gros sunt de obicei cauzate de cancer, dar pot rezulta si din alte afectiuni, cum ar fi volvulus, cand intestinul se rasuceste.
• obstructie intestinala. o rezectie indeparteaza partea de intestin cu blocaj. In cadrul acestei proceduri, chirurgii reataseaza parti ale intestinului cu ajutorul anastomozei.
• colita ulcerativa: este o afectiune cronica ce provoaca ulcere si inflamatii la nivelul intestinului gros. Un medic poate recomanda o interventie chirurgicala pentru a indeparta rectul si colonul, daca o persoana are complicatii de colita ulcerativa (cum ar fi sangerarea rectala severa).
• boala Crohn: este o afectiune inflamatorie cronica, ce provoaca iritatii ale tractului digestiv. Medicii pot recomanda interventia chirurgicala pentru a trata complicatii precum sangerari severe, fistule si obstructii intestinale.
• polipi de colon: sunt cresteri in interiorul mucoasei interioare a intestinului gros. Rareori sunt cancerosi, dar medicii ii indeparteaza si ii testeaza pentru orice eventualitate. Majoritatea polipilor sunt scosi in timpul unei colonoscopii. Daca exista multi polipi sau daca sunt foarte mari, medicul ii va indeparta prin taierea unei parti din intestin. Aceasta procedura este cunoscuta sub numele de rezectie intestinala. Chirurgul reconecteaza parti ale intestinului cu ajutorul anastomozei.
• cancerul de colon: interventia chirurgicala este principalul tratament pentru cancerele colorectale.

Cand nu se recomanda anastomoza?

Daca tesuturile sunt inflamate din cauza unei infectii sau a unei boli, chirurgul va dori sa le dea timp sa se vindece inainte de a incerca o operatie de anastomoza. Acest lucru se intampla uneori dupa o rezectie intestinala. Atunci cand intestinele nu pot fi reconectate in timpul aceleiasi interventii chirurgicale, chirurgul creeaza in schimb o ostomie. Aceasta inseamna ca va devia intestinele catre o noua deschidere in abdomen, cu un sac de ostomie atasat.

Tipuri de anastomoza

Exista doua tipuri principale de anastomoza:

Anastomoza intestinala 

Anastomoza intestinala conecteaza doua sectiuni ale intestinului sau conecteaza intestinul la alte structuri din organism. Diferitele tipuri de anastomoza intestinala includ:

• anastomoza intestinala: aceasta presupune indepartarea unei parti din colon si unirea celor doua sectiuni ramase.
• anastomoza ileocolica sau ileocolonica: aceasta conecteaza capatul intestinului subtire la colon, de obicei dupa o rezectie intestinala.
• colectomia: aceasta interventie chirurgicala presupune indepartarea colonului si atasarea capatului intestinului subtire la rect.
• bypass gastric cu anastomoza unica: pacientii pot avea un bypass gastric pentru a ajuta la pierderea in greutate. O astfel de procedura implica transformarea unei parti a stomacului intr-o punga gastrica si atasarea acesteia la o bucla mica de intestin. Acest lucru restrictioneaza aportul alimentar al unei persoane si reduce absorbtia de calorii.
• hepaticojejunostomia: aceasta presupune conectarea unui canal hepatic la o sectiune a intestinului subtire, permitand digestia alimentelor in urma anumitor procese patologice care afecteaza canalele biliare, pancreasul sau duodenul.

Anastomoza vasculara.

Anastomoza vasculara conecteaza vasele de sange. Exista trei tipuri:

• anastomoza arterioarteriala: conecteaza doua artere.
• anastomoza veno-venoasa: conecteaza doua vene.
• anastomoza arteriovenoasa: leaga o artera de o vena (procedura poate crea un acces durabil la dializa pentru persoanele cu insuficienta renala).

In functie de tipul de anastomoza, pacientul poate primi un anestezic general sau un anestezic local. Tipul de anastomoza depinde de afectiunea de baza a pacientului.

Procedurile chirurgicale in timpul carora se poate efectua anastomoza

Chirurgul va efectua anastomoza in timpul uneia dintre urmatoarele proceduri:

• laparoscopie, sau „operatie prin gaura cheii”: aceasta este o procedura minim invaziva, care presupune introducerea unui laparoscop intr-o mica incizie in abdomen. Un laparoscop este un tub subtire, flexibil, care are la un capat o lumina si o camera. Instrumentul ii permite chirurgului sa vada in interiorul abdomenului in timp ce opereaza.
• operatie deschisa sau „laparotomie”: aceasta procedura presupune efectuarea unei incizii mai mari in abdomen.
• laparoscopie asistata manual: chirurgul face o incizie suficient de mare pentru a introduce o mana si pentru a manipula tesutul. Procedura creeaza o incizie mai mica decat cea necesara pentru o operatie deschisa conventionala, dar este mai invaziva decat o laparoscopie.
• chirurgie robotica sau „laparoscopie asistata de robot”: aceasta este minim invaziva si similara laparoscopiei, dar chirurgul foloseste o consola pentru a controla un robot chirurgical. Principalul avantaj este ca sistemul ii permite chirurgului mai multa dexteritate si o viziune 3D a structurilor din interiorul corpului.

Recuperarea in urma unei anastomoze

Timpul de recuperare in urma unei interventii chirurgicale care implica anastomoza depinde de mai multi factori, inclusiv:

• motivul medical al interventiei chirurgicale;
• tipul de tehnica pe care a folosit-o chirurgul;
• daca persoana a avut sau nu alte probleme de sanatate.

Persoanele care au suferit o interventie chirurgicala laparoscopica sau robotica au, de obicei, un timp de recuperare mai scurt decat cele care au suferit o interventie chirurgicala deschisa. Ambele metode minim invazive pot fi, de asemenea, mai putin dureroase si pot duce la mai putine cicatrici.

Pacientul care a suferit o anostomoza se poate astepta sa se simta slabit sau obosit timp de 2-3 luni. De asemenea, se recomanda sa urmeze instructiunile medicului pentru a se asigura ca se vindeca eficient si pentru a minimiza riscul de complicatii. Iata ce poate ajuta la procesul de vindecare: 

• consumul de mese mici si frecvente;
• reducerea fibrelor daca o persoana are balonare sau flatulenta;
• odihna atunci cand este necesar;
• efectuarea de exercitii fizice moderate, cum ar fi mersul pe jos;
• evitarea ridicarii greutatilor.

Complicatiile anastomozei

Toate procedurile chirurgicale comporta anumite riscuri standard, inclusiv:

• sangerare;
• cheaguri de sange;
• leziuni ale organelor sau vaselor din apropiere.

Complicatiile care sunt specifice unei anastomoze includ:

• stenoza anastomotica: o stenoza anastomotica apare atunci cand tesutul cicatricial de la locul anastomozei determina ingustarea pasajului. O stenoza poate incetini sau obstructiona partial trecerea alimentelor prin tractul gastrointestinal. Stenoza poate aparea, de asemenea, la nivelul vezicii urinare dupa o operatie de prostata, atunci cand uretra este conectata la gatul vezicii urinare. Medicii pot trata adesea stenoza prin dilatarea acesteia cu un balon, sau cu tuburi. Dilatarea este o procedura nechirurgicala.
• scurgere anastomotica: o scurgere anastomotica se intampla atunci cand cele doua capete ale canalului care au fost conectate impreuna nu se etanseaza complet, iar continutul din interior se scurge in afara. Scurgeri anastomotice sunt raportate in aproximativ 5% din operatiile de anastomoza. Cele mai multe (75%) sunt asociate cu anastomozele intestinale, dar pot aparea si in anastomozele vasculare. Scurgerile sunt grave deoarece canalele din corpul nostru sunt concepute pentru a transporta substante care nu isi au locul in alte parti. De exemplu, continutul digestiv din intestine contine bacterii care pot infecta cavitatea abdominala daca se scurg. O scurgere poate necesita o reparatie chirurgicala.

Factori de risc ai scurgerii anastomotice

Nu se cunoaste cauza acestor scurgeri. Cu toate acestea, iata factorii care pot creste riscul:

• malnutritie;
• probleme de sanatate;
• vindecarea slaba a ranilor din cauza fumatului sau a diabetului;
• durata lunga a operatiei;
• interventii chirurgicale abdominale anterioare;
• interventie chirurgicala de urgenta;
• varsta inaintata;
• sexul masculin.

Simptomele unei scurgeri anastomotice 

• febra;
• greata;
• epuizare;
• ritm cardiac crescut;
• frisoane;
• dureri de stomac;
• varsaturi;
• dificultati de respiratie;
• dureri in piept;
• scaderea debitului de urina;
• disconfort general.

Diagnosticul scurgerii anastomotice

Medicii pot folosi urmatoarele elemente pentru a diagnostica o scurgere anastomotica care afecteaza tractul intestinal:

• tomografie computerizata: aceasta metoda combina o serie de raze X pentru a produce o imagine detaliata a interiorului corpului. Cu toate acestea, tomografia computerizata poate fi mai putin eficienta la detectarea scurgerilor decat alte metode.
• clisma cu substanta de contrast: o persoana primeste o clisma care contine un agent de contrast, cum ar fi iod sau bariu. Agentul ofera o imagine detaliata a colonului in timpul radiografiei.
• endoscopie: un medic introduce un tub subtire si flexibil, sau endoscop, in abdomen prin rect. Endoscopul are o lumina si o camera pentru a permite medicului sa vada in interiorul abdomenului.
• operatie repetata (explorare): un medic poate efectua o alta interventie chirurgicala pentru a examina zona respectiva. Scurgerile anastomotice pot pune viata in pericol si necesita tratament medical imediat.

Rezumat

• In medicina, o anastomoza este atunci cand chirurgii unesc doua structuri sau pasaje asemanatoare unor tuburi din organism. Exista doua tipuri principale de anastomoze: intestinale si circulatorii.
• Recuperarea in urma unei anastomoze poate dura cateva saptamani. In acest timp, o persoana va trebui sa urmeze instructiunile medicului pentru ingrijirea ranilor, pentru a asigura o vindecare corespunzatoare.
• In unele cazuri, persoanele pot prezenta complicatii ale anastomozei. Orice persoana care prezinta simptome de scurgere anastomotica trebuie sa solicite imediat tratament medical.

Crearea unei anastomoze este o parte importanta a multor proceduri chirurgicale. Este ceea ce face posibile multe dintre aceste proceduri. Chirurgii au la dispozitie multe instrumente si tehnici pentru ca anastomoza sa fie un succes si pentru a gestiona complicatiile atunci cand acestea apar. Majoritatea anastomozelor reusesc fara complicatii. Daca apare o scurgere, interventia timpurie o poate controla si poate preveni complicatiile ulterioare. Daca pacientul dezvolta o stenoza, aceasta poate fi adesea tratata prin metode nechirurgicale.