Distensia abdominala: cauze, manifestari si optiuni de tratament

Un abdomen destins este un abdomen vizibil umflat. Diferentele fata de abdomenul normal pot fi observate, masurate si percepute de catre pacient. Distensia abdominala poate avea mai multe cauze (acumulare de gaze, de fluid, de tesuturi sau de continut digestiv) si poate fi acuta sau cronica.

Ce este distensia abdominala?

Distensia abdominala este denumita de pacienti balonare, desi definitia medicala a balonarii nu acopera intreaga paleta de cauze posibile pentru marirea abdomenului. Este simptomul cel mai frecvent mentionat de catre persoanele care necesita un consult gastroenterologic, afectandu-i pe aproximativ 40% dintre acestia. Pacientii se plang de burta umflata si dureroasa sau de burta umflata si tare [1].

Ce inseamna distensie abdominala? Ea defineste un abdomen marit in volum. Pacientii raporteaza senzatia de balonare determinata de acumularea de aer si de incarcarea intestinului. Dar distensia abdominala nu are intotdeauna legatura cu alimentatia si cu procesele digestive.

Distensia abdominala poate determina disconfort sau durere sau poate fi asimptomatica. Ea se poate instala brusc sau lent si poate fi acuta sau cronica. De multe ori, distensia acuta abdominala este o urgenta medicala [2]. 

Cauzele distensiei abdominale

Exista mai multe clasificari in ceea ce priveste cauzele distensiei abdominale, pe care le vom discuta in continuare.

Cauze organice

Cand e vorba despre distensie abdominala, cauze organice, amintim:

• Sarcina - distensia abdominala in sarcina este fiziologica si nu necesita tratament;
• Menstruatia, care determina retentie de lichide;
• Îngrasarea recenta, care determina formarea de depozite de grasime ce pot interfera cu digestia;
• Ocluzia intestinala determina acumularea de gaze si materii fecale;
• Gastropareza determina acumularea de continut digestiv;
• Unele afectiuni gastrointestinale care evolueaza cu balonare: disbioza intestinala, boala celiaca, insuficienta pancreasului exocrin, boala inflamatorie intestinala;
• Peritonita;
• Ascita; se poate asocia cu distensie abdominala dreapta ca urmare a afectarii hepatice;
• Cresterea in dimensiuni a unui organ abdominal;
• Hemoragia interna [3].

Cauze functionale

Cauzele functionale determinante ale distensiei abdominale au legatura cu probleme digestive care genereaza gaze:

• Indigestia functionala, intolerantele alimentare si sindromul de intestin iritabila;
• Constipatia;
• Retentia urinara;
• Pseudo-obstructia intestinala (ileusul);
• Enteroptoza (slabirea musculaturii abdominale). In acest caz sunt recomandate seturi de exercitii pentru distensie abdominala care sa redea tonicitatea peretelui muscular [4].

 Atunci cand vorbim despre distensie abdominala la copii, cauzele cele mai frecvente sunt cele functionale. In continuare, cateva detalii legate de cateva dintre cauzele distensiei abdominale.

Sindromul intestinului iritabil

Sindromul intestinului iritabil este o afectiune intalnita frecvent. Fundatia Internationala pentru Bolile Functionale Gastrointestinale sustine ca, statistic vorbind, 1 din 10 persoane sufera de sindromul intestinului iritabil. 

Aceasta afectiune determina, printre altele, crampe digestive, balonare si distensie absominala. Stresul si dezechilibrul florei digestive par sa joace un rol important in aceasta ecuatie [5]. 

Intoleranta la lactoza

Intoleranta la lactoza este o afectiune determinata de incapacitatea organismului de a digera lactoza, un carbohidrat specific lactatelor. Balonarea este unul dintre cele mai frecvente simptome ale intolerantei la lactoza. 

Caracteristic acestei afectiuni este faptul ca simptomele de balonare apar la relativ scurt timp dupa consumul de lactate - aproximativ 2 ore. Intoleranta la lactoza este mai frecventa in randul persoanelor de origine africana, hispanica si amerindiana [6]. 

Ascita

Ascita reprezinta acumularea de lichide in interiorul abdomenului. Aceasta acumulare este determinata, cel mai adesea, de probleme hepatice, in special de ciroza. 

In faza intiala, ascita este asimptomatica. Dar pe masura ce cantitatea de fluide acumulate creste, abdomenul incepe sa se mareasca in volum. Ascita poate determina disconfort local si poate interfera cu procesele respiratorii [7]. 

Distensie abdominala: cum se manifesta?

Distensia abdominala este, in sine, un simptom. In functie de cauzele care au determinat-o, ea poate determina aparitia altor manifestari, printre care:

• Durere abdominala generalizata sau localizata intr-o anumita zona;
• Scaderea apetitului;
• Flatulenta;
• Diaree sau constipatie;
• Greata si varsaturi;
• Probleme de respiratie [8]. 

Distensia abdominala poate fi generalizata sau localizata. Unii pacienti se plang, de pilda, de balonare la nivelul intregului intestin, in timp ce altii mentioneaza un abdomen superior umflat [4]. 

Distensie abdominala - diagnostic

Cauzele distensiei abdominale sunt atat de variate, incat medicul trebuie sa isi inceapa munca de diagnostic cu o anamneza detaliata care sa inregistreze:

• Cand au aparut simptomele si daca debutul lor a fost brusc sau treptat;
• Care este relatia pacientului cu alimentatia, care sunt obiceiurile alimentare, tolerante si intolerante;
• Ce medicamente si suplimente alimentare foloseste pacientul;
• Ce istoric chirurgical are pacientul;
• Unde apare disconfortul, daca e generalizat sau localizat - de pilda in unghiul colonic stang sau distensie abdominala dreapta;
• Care sunt obiceiurile pacientului in ceea ce priveste defecarea [4].

Printre investigatiile care pot fi facute pentru identificarea cauzelor distensiei abdominale se numara:

• Testele de respiratie, ieftine si neivazive, care determina daca distensia este produsa de un dismicrobism intestinal sau de o intoleranta alimentara;
• Endoscopia in cazul pacientilor care manifesta greata si varsaturi recurente, anemie inexplicabila, hematemeza, o scadere in greutate inexplicabila mai mare de 10%, istoric familial de cancer digestiv;
• Teste serologice pentru identificarea bolii celiace;
• Examene imagistice abdominale, inclusiv CT sau RMN sau enterografie pentru pacientii cu constipatie si antecedente de interventii chirurgicale abdominale, boala Crohn sau o alta problema de motilitate intestinala;
• Evaluarea completa a tranzitului intestinal prin scintigrafie sau cu ajutorul unei capsule diagnostice;
• Manometrie anorectala pentru evaluarea problemelor la acest nivel [10]. 

Distensie abdominala: optiuni de tratament 

In distensie abdominala, tratamentul variaza mult in functie de cauzele care au determinat-o. Daca este vorba despre o problema functionala, optiunile de tratament includ:

Schimbarea dietei

Indulcitorii artificiali de tipul sorbitolului,  manitolului, xilitolului si glicerolului stimuleaza productia de gaz. Eliminarea din dieta a carbohidratilor nedigerabili a determinat o ameliorare simptomatica la peste 81% dintre pacientii care sufera de balonare din cauza sindromului de malabsorbtie a carbohidratilor [1].

Aproximativ 70% dintre pacientii cu sensibilitate la gluten (fara sa fi fost confirmati cu boala celiaca) se plang de balonare, iar eliminarea glutenului din dieta acestora se asociaza cu ameliorarea simptomelor [2].

Un medic nutritionist este cel mai in masura sa propuna o dieta de excludere pe baza unui jurnal alimentar detaliat.

Administrarea de probiotice

Probioticele pot schimba compozitia florei intestinale si, astfel, pot reduce balonarea. Dar probioticele sunt disponibile pe piata intr-o atat de mare varietate de produse, incat este dificil sa alegi. 

Conform studiilor, in cazul pacientilor cu sindromul intestinului iritabil care sufera de balonare, tulpinile Lactobacillus casei tulpina GG, L. plantarum si L. reuteri sunt ineficiente. In schimb, tratamentul cu L. sporogens / Bacillus coagulans a determinat ameliorarea semnelor clinice. Speciile Bifidobacterium par sa fie si ele de ajutor in aceasta situatie [4].

Antibioticele

In unele cazuri, folosirea rationala a antibioticelor poate contribui la reglarea microbiomului intestinal si la reducerea balonarii acute. Problema rezistentei la antibiotice ramane insa valabila, asadar un asemenea demers este in general luat in calcul doar atunci cand pacientul experimenteaza disconfort extrem si scaderea semnificativa a calitatii vietii [6].

Antispastice

Antispasticele sunt un tratament util in cazul distensiei abdominale determinata de acumularea de gaze.Ele sunt de ajutor atat in cazul unei balonari ocazionale, cat si la pacientii care sufera de sindromul intestinului iritabil.

Administrarea de enzime

Administrarea de enzime poate imbunatati semnificativ digestia, ceea ce determina o reducere a simptomelor distensiei abdominale prin reglarea productiei endogene de gaz. De obicei administrarea de enzime este insotita de administrarea de probiotice [3]. 

Combaterea constipatiei

Reglarea tranzitului intestinal si combaterea constipatiei scurteaza timpul pe care continutul digestiv il petrece in organism si reduce timpii de fermentare ai acestuia si cantitatea de gaze produsa. In plus, eliminarea regulata a continutului intestinal poate reduce distensia abdominala [7]. 

Administrarea de diuretice

Medicul poate recomanda, intr-o prima faza, reducerea aportului de sodiu din dieta prin controlul cantitatii de sare consumata. Daca aceasta varianta nu reuseste sa rezolve situatia, medicul poate prescrie diuretice: medicamente care determina rinichii sa lucreze mai intens pentru a elimina o cantitate mai mare de apa [2]. 

Distensia abdominala in ascita

Ascita este determinata de o alta afectiune, de obicei una grava, prin urmare este important sa discuti cu medicul despre un plan strict de tratament. In plus, lichidul ascitic trebuie evacuat periodic printr-o procedura denumita paracenteza, prin care un ac gros este introdus in abdomen [6]. 

Distensia abdominala - tratament naturist

In unele situatii, un tratament naturist este suficient pentru a trata distensia abdominala. Este vorba despre cazurile functionale, determinate de constipatie si balonare, pentru care exista remedii din plante foarte eficiente. Totusi, e bine sa discuti cu medicul, caci balonarea persistenta sau constipatia frecventa pot ascunde o cauza organica. O distensie abdominala dreapta poate fi determinata de acumularea de gaze, dar poate avea, in etiologie, si diverticulita sau o afectiune hepato-biliara [9]. 

Din punct de vedere statistic, distensia abdominala este rareori determinata de o afectiune grava. Chiar si asa, in cazul in care ea este continua sau recurenta, ar trebui sa discuti cu medicul pentru a identifica posibilele cauze si a stabili o varianta adecvata de tratament. 

Bibliografie:

1. https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/21819-abdominal-distension-distended-abdomen#:~:text=A%20distended%20abdomen%20is%20abnormally,can%20be%20chronic%20or%20acute afisat la 21.07.2022;
2. https://www.mayoclinic.org/medical-professionals/digestive-diseases/news/understanding-and-managing-chronic-abdominal-bloating-and-distension/mac-20511032 afisat la 21.07.2022;
3. https://www.news-medical.net/health/Causes-of-Abdominal-Distension.aspx afisat la 21.07.2022;
4. https://iffgd.org/gi-disorders/symptoms-causes/bloating-and-distension/ afisat la 21.07.2022;
   https://www.cghjournal.org/article/S1542-3565(20)30433-X/fulltext afisat la 21.07.2022;
   https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3264926/  afisat la 21.07.2022;
   https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6824367/ afisat la 21.07.2022;
   https://www.mountsinai.org/health-library/symptoms/abdomen-swollen afisat la 21.07.2022;
   https://patient.info/doctor/abdominal-distension-and-bloating afisat la 21.07.2022;
   https://www.healthline.com/health/abdomen-swollen#seeking-help afisat la 21.07.2022;
   https://www.healthline.com/health/abdominal-bloating#treatment afisat la 21.07.2022.