Encefal: ce este, functii, rol

Ce este encefalul?

Encefalul este un organ esential. Toate emotiile, senzatiile, aspiratiile si tot ceea ce personalizeaza fiinta umana provine din creier. Acest organ complex are multe functii. Acesta primeste, proceseaza si interpreteaza informatii. De asemenea, creierul stocheaza amintiri si controleaza miscarile. Creierul este o componenta a sistemului nervos central. Acesta se conecteaza la maduva spinarii, o alta parte importanta a sistemului nervos central.

Functia creierului

Encefalul primeste informatii de la cele cinci simturi: vaz, miros, sunet, atingere si gust. De asemenea, creierul primeste informatii din restul corpului, precum si informatii autonome (involuntare) de la organele interne. Acesta interpreteaza aceste informatii astfel incat sa poti intelege ceea ce se intampla in jurul tau. Creierul dumneavoastra permite:

• ganduri si decizii;
• amintiri si emotii;
• miscari (functia motorie), echilibru si coordonare;
• perceptia diferitelor senzatii, inclusiv a durerii;
• comportamente automate (respiratia, ritmul cardiac, somnul si controlul temperaturii);
• reglarea functiei organelor;
• vorbirea si limbajul;
• raspunsul de lupta sau de fuga (raspunsul la stres) (1).

Principalele parti ale creierului

In mare, creierul poate fi impartit in:

• creierul mare: cuprinde materia cenusie si materia alba in centrul sau. Cea mai mare parte a creierului coordoneaza miscarile si regleaza temperatura. Alte zone ale creierului permit vorbirea, judecata, gandirea si rationamentul, rezolvarea problemelor, emotiile si invatarea. Alte functii se refera la vedere, auz, atingere si alte simturi. Creierul este impartit in doua jumatati, sau emisfere.
• trunchiul cerebral: leaga cerebelul de maduva spinarii. Trunchiul cerebral include mezencefalul (creierul mijlociu), puntea si maduva spinarii. Mezencefalul este o structura foarte complexa, cu neuroni diferiti, cai neuronale si alte structuri. Aceste caracteristici faciliteaza diverse functii, de la auz si miscare pana la calcularea raspunsurilor si schimbarile de mediu. In partea de jos a trunchiului cerebral, creierul intalneste maduva spinarii, o componenta esentiala pentru supravietuire. Functiile maduvei spinarii regleaza multe activitati corporale, inclusiv ritmul cardiac, respiratia, fluxul sanguin si nivelurile de oxigen si dioxid de carbon. Maduva produce activitati reflexe, cum ar fi stranutul, varsaturile, tusea si inghitirea. Sustinuta de vertebre, maduva spinarii transporta mesaje catre si de la creier si restul corpului.
• cerebelul: sau creierul mic este o portiune a creierului de marimea unui pumn, situata in partea din spate a capului, sub lobii temporal si occipital si deasupra trunchiului cerebral. Ca si cortexul cerebral, are doua emisfere. Portiunea exterioara contine neuroni, iar zona interioara comunica cu cortexul cerebral. Functia sa este de a coordona miscarile voluntare ale muschilor si de a mentine postura, balanta si echilibrul. 

Invelisurile protectoare ale creierului

Sunt trei straturi de invelisuri protectoare ale creierului:

• dura mater: este stratul exterior, este gros si rezistent. Acesta include doua straturi: Stratul periostal captuseste cupola interioara a craniului, iar stratul meningeal se afla sub acesta. Spatiile dintre aceste straturi permit trecerea venelor si arterelor care asigura fluxul sanguin catre creier.
• materia arahnoida: este un strat subtire, asemanator unei panze de tesut conjunctiv, care nu contine nervi sau vase de sange. Sub membrana arahnoida se afla lichidul cefalorahidian. Acest lichid amortizeaza intregul sistem nervos central (creierul si maduva spinarii) si circula in permanenta in jurul acestor structuri pentru a elimina impuritatile.
• pia mater: este o membrana subtire care imbratiseaza suprafata creierului si ii urmareste contururile. Pia mater este bogata in vene si artere (2).

Lobii encefalului

Fiecare parte a creierului are lobi diferiti. Desi toti lobii lucreaza impreuna pentru a asigura functionarea normala, fiecare lob joaca un rol important in anumite functii specifice ale creierului si ale corpului:

• lobii frontali: se afla in partea din fata a creierului, chiar in spatele fruntii. Acesta este cel mai mare lob si controleaza miscarile voluntare, vorbirea si intelectul. Partile din lobii frontali care controleaza miscarea se numesc cortexul motor primar sau girusul precentral. Partile creierului care joaca un rol important in memorie, inteligenta si personalitate includ cortexul prefrontal.
• lobii occipitali: acesti lobi din partea din spate a creierului permit observarea si interpretarea informatiile vizuale. Lobii occipitali controleaza modul in care creierul proceseaza formele, culorile si miscarea.
• lobii parietali: se afla aproape de centrul creierului. Acestia primesc si interpreteaza semnale de la alte parti ale creierului. Aceasta parte integreaza multe intrari senzoriale, astfel incat sa poti intelege mediul inconjurator si starea corpului.
• lobii temporali: aceste parti ale creierului se afla in apropierea urechilor, de fiecare parte a creierului. Lobii temporali sunt importanti pentru a-ti putea aminti cuvinte sau locuri in care ai fost. De asemenea, te ajuta sa recunosti oamenii, sa intelegi limbajul si sa interpretezi emotiile altor persoane.
• lobii limbici: se afla in zonele centrale ale creierului. Lobul limbic este o parte a lobilor temporali, parietali si frontali. Parti importante ale sistemului limbic includ amigdala (cunoscuta mai ales pentru reglarea raspunsului „lupta sau fugi”) si hipocampul (unde stochezi amintiri pe termen scurt).
• lobii insulari: se afla adanc in lobii temporali, parietali si frontali. Lobul insular este implicat in procesarea multor intrari senzoriale, inclusiv intrarile senzoriale si motorii, intrarile autonome, perceptia durerii, perceperea a ceea ce auzi si perceptia generala a corpului (perceptia mediului inconjurator) (1).

Afectiuni ale encefalului

Bolile cerebrale din categoria infectiilor includ:

• meningita: este o inflamatie a mucoasei care inconjoara creierul sau maduva spinarii, de obicei din cauza unei infectii. Rigiditatea gatului, durerile de cap, febra si confuzia sunt simptome comune.
• encefalita: este o inflamatie a tesutului cerebral, de obicei din cauza unei infectii virale, Meningita si encefalita apar adesea impreuna, ceea ce se numeste meningoencefalita.
• abcesul cerebral: este o punga de infectie in creier, de obicei cauzata de bacterii; Antibioticele si drenajul chirurgical al zonei sunt adesea necesare.

Afectiuni vasculare ale creierului

Bolile cerebrale legate de afectiunile vaselor de sange includ:

• accident vascular cerebral: fluxul de sange si oxigenul sunt brusc intrerupte intr-o zona de tesut cerebral, care apoi incepe sa moara. Este posibil ca partea corpului controlata de zona cerebrala afectata (cum ar fi un brat sau un picior) sa nu mai functioneze corespunzator. Accidentul vascular cerebral poate provoca probleme de vedere, vorbire si perceperea senzatiilor.
• accident vascular cerebral ischemic: un cheag de sange se dezvolta brusc intr-o artera sau se formeaza intr-o alta artera si se desprinde, depunandu-se in vasele de sange din creier, blocand fluxul sanguin si provocand un accident vascular cerebral.
• accident vascular cerebral hemoragic: sangerarea in creier creeaza congestie si presiune asupra tesutului cerebral, afectand circulatia sanatoasa a sangelui si provocand un accident vascular cerebral.
• atac ischemic tranzitoriu: presupune o intrerupere temporara a fluxului sanguin si a oxigenului catre o parte a creierului. Simptomele sunt similare cu cele ale unui accident vascular cerebral, dar se rezolva complet (de obicei in 24 de ore), fara a afecta tesutul cerebral.
• anevrism cerebral: o artera din creier dezvolta o zona slaba care se umfla ca un balon. Ruptura unui anevrism cerebral provoaca un accident vascular cerebral, din cauza sangerarii.
• hematom subdural: presupune sangerare la suprafata creierului. Un hematom subdural poate exercita presiune asupra creierului, provocand probleme neurologice.
• hematom epidural: este o sangerare intre craniu si captuseala dura a creierului. Sangerarea provine de obicei de la o artera, de obicei la scurt timp dupa un traumatism cranian. Simptomele initiale usoare pot progresa rapid pana la pierderea cunostintei si deces, daca nu sunt tratate. Acest lucru se mai numeste si hematom extradural.
• hemoragie intracerebrala: reprezinta orice sangerare in interiorul creierului, care poate aparea dupa un traumatism sau un accident vascular cerebral, ca urmare a unei tensiuni arteriale ridicate.
• edem cerebral: este o inflamare a tesutului cerebral care se poate datora unor cauze diferite, inclusiv ca raspuns la o leziune sau un dezechilibru electrolitic.

Afectiunile autoimune ale creierului

Bolile cerebrale legate de afectiunile autoimune includ:

• vasculita: este o inflamatie a vaselor de sange ale creierului. Vasculita poate duce la confuzie, convulsii, dureri de cap si pierderea cunostintei.
• scleroza multipla: sistemul imunitar ataca in mod eronat si deterioreaza nervii proprii ai organismului. Spasmul muscular, oboseala si slabiciunea sunt simptomele sclerozei multiple. Scleroza multipla poate aparea in atacuri periodice sau poate fi constant progresiva.

Bolile neurodegenerative ale creierului

Bolile cerebrale legate de afectiunile neurodegenerative includ:

• boala Parkinson: nervii dintr-o zona centrala a creierului degenereaza lent, provocand probleme de miscare si coordonare. Semnele timpurii ale bolii Parkinson sunt un tremur al mainilor, rigiditate a membrelor si a trunchiului, lentoarea miscarilor si o postura instabila.
• boala Huntington: este o afectiune nervoasa ereditara care provoaca o degenerare a celulelor cerebrale. Dementa si dificultatea de a controla miscarile sunt simptomele bolii Huntington. Semnele timpurii includ schimbari de dispozitie, depresie si iritabilitate.
• boala Pick (dementa frontotemporala): de-a lungul anilor, zone mari de nervi din partea frontala si laterala a creierului sunt distruse, din cauza acumularii unei proteine anormale. Modificarile de personalitate, comportamentul inadecvat, dificultatile de vorbire si pierderea memoriei si a capacitatii intelectuale sunt simptome. Boala Pick este progresiva in mod constant.
• scleroza laterala amiotrofica: este denumita si boala Lou Gehrig. Nervii care controleaza functia musculara sunt distrusi in mod constant si rapid. Afectiunea progreseaza constant pana la paralizie si incapacitatea de a respira fara asistenta mecanica. Functia cognitiva nu este, in general, afectata.
• dementa: reprezinta un declin al functiei cognitive, datorat mortii sau functionarii defectuoase a celulelor nervoase din creier. Afectiunile in care nervii din creier degenereaza, precum si abuzul de alcool si accidentele vasculare cerebrale, pot provoca dementa.
• boala Alzheimer: din motive neclare, nervii din anumite zone ale creierului degenereaza, provocand pierderea progresiva a memoriei si a functiilor mentale, precum si modificari ale comportamentului si ale personalitatii. Se crede ca acumularea de tesut anormal in zonele creierului (placi) contribuie la aparitia bolii. Boala Alzheimer este cea mai frecventa forma de dementa (3).

Alte afectiuni ale creierului sunt:

• epilepsia: este o afectiune caracterizata prin crize recurente, cauzate de o activitate electrica anormala si excesiva in creier.
• contuzia: este o leziune cerebrala care provoaca o perturbare temporara a functiilor cerebrale, uneori cu pierderea cunostintei si confuzie. Traumatismele craniene cauzeaza comotii cerebrale si pot duce la dureri de cap, alaturi de probleme de concentrare si de memorie.
• traumatism cerebral: este o leziune cerebrala dobandita, adesea permanenta, ca urmare a unui traumatism cranian. Pot aparea tulburari mentale evidente sau modificari mai subtile ale personalitatii si starii de spirit.
• tumoare cerebrala: este o crestere anormala a tesutului in interiorul creierului. Indiferent daca sunt maligne (canceroase) sau benigne (necanceroase), tumorile cerebrale cauzeaza de obicei probleme prin presiunea pe care o exercita asupra creierului.
• glioblastom: este o tumoare cerebrala agresiva, canceroasa. Glioblastoamele progreseaza rapid si sunt, de obicei, greu de vindecat.
• hidrocefalie: inseamna o cantitate anormal de crescuta de lichid cefalorahidian in interiorul craniului. De obicei, hidrocefalia se datoreaza faptului ca lichidul nu circula in mod corespunzator.

Cum sustii sanatatea encefalului

• In procesul de mentinere a sanatatii encefalului, o dieta echilibrata si variata reprezinta un factor esential. Alimentatia bogata in fructe, legume, peste, nuci si cereale integrale poate contribui semnificativ la imbunatatirea functiilor cognitive. Acest tip de dieta asigura un aport adecvat de vitamine, minerale si acizi grasi omega-3, esentiali pentru sanatatea creierului.
• Hidratarea adecvata, de asemenea, joaca un rol crucial in functionarea optima a encefalului, ajutand la transportul nutrientilor si la eliminarea deseurilor.
• Activitatea fizica regulata este un alt element cheie in sustinerea sanatatii encefalului. Exercitiul fizic imbunatateste circulatia sangelui in intreg organismul, inclusiv in creier, ajutand astfel la imbunatatirea memoriei si a gandirii. De asemenea, exercitiul fizic regulat poate reduce riscul de dezvoltare a bolilor neurodegenerative (precum Alzheimer sau dementa).
• Somnul de calitate este esential pentru sanatatea creierului. In timpul somnului, creierul se odihneste, proceseaza informatiile acumulate pe parcursul zilei si se pregateste pentru ziua urmatoare. Un somn de calitate poate imbunatati memoria, atentia si abilitatile cognitive.
• Activitatile mentale reprezinta un alt instrument de sustinere a sanatatii encefalului. Activitatile care stimuleaza creierul, precum cititul, rezolvarea de puzzle-uri, jocurile de strategie sau invatarea unei limbi straine, pot ajuta la imbunatatirea functiei cognitive si la prevenirea declinului cognitiv.

Asadar, pentru a sustine sanatatea encefalului, este important sa ai un stil de viata sanatos care sa includa o dieta echilibrata, exercitii fizice regulat, un somn de calitate si activitati mentale stimulante. In plus, este recomandat sa evitati consumul excesiv de alcool si tutun, care pot avea efecte negative asupra sanatatii creierului. In concluzie, sanatatea encefalului depinde in mare masura de stilul de viata adoptat. Este esential sa te ingrijesti de corpul si mintea ta pentru a te asigura ca ai un creier sanatos si functional pe termen lung.

Important de retinut!
Informatiile din acest articol nu inlocuiesc consultatia din cabinetul medical. Manifestarile unor tulburari cerebrale difera de la pacient la pacient. Nu ezita sa mergi la medicul de familie, sau la medicul specialist pentru consult si tratament, ori de cate ori ai o problema de sanatate.

Articolul a fost realizat in baza informatiilor preluate din:

(1) Cleveland Clinic, „Brain”: https://my.clevelandclinic.org/health/body/22638-brain

(2) HJohns Hopkins Medicine, „Brain Anatomy and How the Brain Works”: https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/anatomy-of-the-brain

(3) Web MD, „Brain diseases”: https://www.webmd.com/brain/brain-diseases